10,350 matches
-
Marii artiști sunt de acord asupra acestei dualități, pe care de altfel o implică însăși noțiunea de inspirație. Misticii religioși nu numai că recunosc acest caracter de dualitate, dar cu o incomparabilă tărie și certitudine văd în noneul, care dăruiește inspirația, o suprapersonalitate infinită, pe care o numesc Dumnezeu, în desăvârșită concordanță cu doctrina creștină. Știința psihologică descrie mai mult sau mai puțin veridic acest fenomen misterios și complex, dar în ce privește originea lui ne servește cele mai variate și mai insuficiente
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
concordanță cu doctrina creștină. Știința psihologică descrie mai mult sau mai puțin veridic acest fenomen misterios și complex, dar în ce privește originea lui ne servește cele mai variate și mai insuficiente lămuriri. Căci dacă admitem împreună cu artiștii și cu misticii că inspirația e de origine transcendentă, deschidem prin aceasta un domeniu inaccesibil mijloacelor de investigație ale metodei științifice. Transcendentul se poate experimenta subiectiv, pe calea suprasensibilă a intuiției spirituale, dar acest mod de experiență e prea subtil pentru o metodă împrumutată din
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cazurile când, în fața misterului nepătruns, savantul își declară cu modestie insuficiența mijloacelor. Orgoliul îi face pe cei mai mulți să construiască aparențe ale adevărului, sub care se disimulează de obicei neajunsurile științei care, în realitate, e limitată ca orice lucru omenesc. Problema inspirației îi determină pe psihologi la subterfugiul de a degrada transcendentul și de a-l confunda în imanent, crezând că astfel îl transformă în obiect de cunoaștere științifică. Am subliniat și altă dată că, pentru moderni, transcendentul degradat în imanent se
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și de a-l confunda în imanent, crezând că astfel îl transformă în obiect de cunoaștere științifică. Am subliniat și altă dată că, pentru moderni, transcendentul degradat în imanent se confundă cu subconștientul sau cu inconștientul. Tot ceea ce se numește inspirație e dezrădăcinat din taina supranaturalului și transplantat în mâlul inconștientului omenesc. Pentru psihologia modernă, inspirația nu mai e decât un fenomen circumscris în imanent și care se ridică în obscuritatea sufletului ca broboanele de aer, ce se formează în adâncul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cunoaștere științifică. Am subliniat și altă dată că, pentru moderni, transcendentul degradat în imanent se confundă cu subconștientul sau cu inconștientul. Tot ceea ce se numește inspirație e dezrădăcinat din taina supranaturalului și transplantat în mâlul inconștientului omenesc. Pentru psihologia modernă, inspirația nu mai e decât un fenomen circumscris în imanent și care se ridică în obscuritatea sufletului ca broboanele de aer, ce se formează în adâncul unui lac și se urcă pentru a plesni la suprafață. Locul marilor creații ale spiritului
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
chipuri. De la subconștientul dinamic al lui Th. Ribot și al lui William James, la inconștientul psihanalitic al lui Freud și la inconștientul colectiv al lui C. G. Jung e o gamă foarte variată a tentativei științifice de a explica fenomenul inspirației mistice și artistice ca o erupție a forțelor oarbe din om. Ne poate mulțumi felul acesta de a lămuri fenomenele de origine transumană? E forța oarbă izvorul celor mai mărețe fapte omenești? E arta zămislirea unor puteri ale întunericului? E
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
decât un fel de birou de înregistrare a fenomenelor ce binevoiesc să iasă la suprafață din noaptea profundă a sufletului! Admițând caracterul de dualitate, aceste întrebări se pot reduce, după convingerea noastră, la una singură și anume: care e locul inspirației în sufletul omenesc? Este el inconștientul, cum susține psihologismul modern, sau spiritul cum ne învață teologia ortodoxă? Pentru a evidenția contrastul dintre aceste două concepții, vom expune mai întâi una dintre cele mai noi teorii ale inspirației și anume aceea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
care e locul inspirației în sufletul omenesc? Este el inconștientul, cum susține psihologismul modern, sau spiritul cum ne învață teologia ortodoxă? Pentru a evidenția contrastul dintre aceste două concepții, vom expune mai întâi una dintre cele mai noi teorii ale inspirației și anume aceea a lui C. G. Jung. Discipol al lui Sigmund Freud, doctorul Jung și-a depășit maestrul prin faptul că, părăsind ideea fundamentală a erotismului refulat prin care psihanaliza explică deopotrivă fenomenele psihopatologice cât și creațiile superioare ale
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ci specia întreagă, iar glasul lui devine astfel „glasul întregii omeniri”. Cu alte cuvinte, gândurile înalte, ce-l năvălesc, nu sunt gânduri sau idealuri proprii „ci variante prin care transpare mai mult sau mai puțin un arhetip”. Ce este, deci, inspirația artistică, după Jung? Ea nu e altceva decât erupția în conștiință a unui arhetip primitiv. Opera de artă vine de dincolo de individ, adică din profunzimile inconștientului colectiv, ea „își aduce forma proprie”, pe care o impune artisului, care, având conștiința
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
acestui geniu, ci arhetipul sau imaginea primitivă pe care a visat-o un troglodit acum zece mii de ani și pe care el a impus-o penelului peste capul lui Rafael, prin forța dinamică a inconștientului colectiv! lată toată esența teoriei inspirației formulată de Jung. Nu există nici un criteriu după care să cunoaștem existența inconștientului colectiv, a acestui fabulos fluviu subteran, prin care fantezia mitologică a întregii omeniri curge în noi, decât opera de artă. În termen exact, inconștientul colectiv construit de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de Jung e, cum ar zice Lucian Blaga, cosmotic, adică înzestrat cu tiparele apriorice a tot ce se creează frumos și mare în această lume. Geniul creator apare, după asemenea teorii, ca ființa cea mai iresponsabilă de pe pământ, iar ideea inspirației, izbucnind din subterana infernală, fie a iraționalului individual, fie a iraționalului colectiv, nu e departe de concepția delfică a oracolelor antice. Pythia cădea în extaz și proorocea în stranii bâlbâieli după ce se amețea aspirând îndelung gazele emanate din adâncul pământului
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
bâlbâieli după ce se amețea aspirând îndelung gazele emanate din adâncul pământului printr-o spărtură de stâncă. Fumul inspirator al psihologismului modern, nu mai emană din pământ, ci din cimitirul ideilor individuale sau din cimitirul colectiv al omenirii. Acest soi de inspirație ne ar face impresia unor miasme ridicate din zăcămintele putrefacțiilor, dacă n-ar fi capodoperele strălucitoare ale geniului omenesc, care să ne ajute să înțelegem că nu dintr-o asemenea inspirație s-au plăsmuit. Precum se poate observa fără greutate
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sau din cimitirul colectiv al omenirii. Acest soi de inspirație ne ar face impresia unor miasme ridicate din zăcămintele putrefacțiilor, dacă n-ar fi capodoperele strălucitoare ale geniului omenesc, care să ne ajute să înțelegem că nu dintr-o asemenea inspirație s-au plăsmuit. Precum se poate observa fără greutate, teoriile inconștientului creator nu atribuie nici o funcție inteligenței personale în cele mai înalte plăsmuiri ale omului. După concepția noastră teologică în acord cu cea mai sănătoasă filosofie, lumina minții sau spiritul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lumina minții sau spiritul e ceea ce distinge pe om de restul făpturii văzute, iar creațiile de cultură, care nu există decât în sfera umană, poartă pecetia acestui spirit suveran. E oare posibil ca mintea sau spiritul să nu participe la inspirație, adică la momentul hotărâtor al acestor creații? Cu alte cuvinte, locul unde se produce inspirația e într-adevăr inconștientul sau inteligența omenească? Credem că la această întrebare se poate răspunde mult mai limpede și mai satisfăcător consultând teoria teologică a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de cultură, care nu există decât în sfera umană, poartă pecetia acestui spirit suveran. E oare posibil ca mintea sau spiritul să nu participe la inspirație, adică la momentul hotărâtor al acestor creații? Cu alte cuvinte, locul unde se produce inspirația e într-adevăr inconștientul sau inteligența omenească? Credem că la această întrebare se poate răspunde mult mai limpede și mai satisfăcător consultând teoria teologică a inspirației. Inspirația supranaturală, prin care s-a dat omenirii revelația adevărului mântuirii, adică inspirația sacră
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
adică la momentul hotărâtor al acestor creații? Cu alte cuvinte, locul unde se produce inspirația e într-adevăr inconștientul sau inteligența omenească? Credem că la această întrebare se poate răspunde mult mai limpede și mai satisfăcător consultând teoria teologică a inspirației. Inspirația supranaturală, prin care s-a dat omenirii revelația adevărului mântuirii, adică inspirația sacră sub puterea căreia au fost scrise cărțile canonice ale Vechiului și ale Noului Testament, are prin excelență un caracter dualist. Cărțile sfinte sunt rezultatul unei colaborări
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
la momentul hotărâtor al acestor creații? Cu alte cuvinte, locul unde se produce inspirația e într-adevăr inconștientul sau inteligența omenească? Credem că la această întrebare se poate răspunde mult mai limpede și mai satisfăcător consultând teoria teologică a inspirației. Inspirația supranaturală, prin care s-a dat omenirii revelația adevărului mântuirii, adică inspirația sacră sub puterea căreia au fost scrise cărțile canonice ale Vechiului și ale Noului Testament, are prin excelență un caracter dualist. Cărțile sfinte sunt rezultatul unei colaborări teandrice
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
produce inspirația e într-adevăr inconștientul sau inteligența omenească? Credem că la această întrebare se poate răspunde mult mai limpede și mai satisfăcător consultând teoria teologică a inspirației. Inspirația supranaturală, prin care s-a dat omenirii revelația adevărului mântuirii, adică inspirația sacră sub puterea căreia au fost scrise cărțile canonice ale Vechiului și ale Noului Testament, are prin excelență un caracter dualist. Cărțile sfinte sunt rezultatul unei colaborări teandrice, adică al unei colaborări a lui Dumnezeu cu hagiograful. Dacă noi am
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lui Dumnezeu, nimeni altul nu reprezintă acest model în măsura în care îl reprezintă scriitorul sacru, hagiograful biblic. Autorul Bibliei e Dumnezeu, iar hagiograful e colaboratorul său. În ce sens se înțelege această colaborare? Este ea o pierdere totală a conștiinței în extazul inspirației? Este ea o violentare a personalității scriitorului, căruia Dumnezeu îi dictează cuvintele, iar el le transcrie mecanic? Sau Dumnezeu îi dictează ideile, pe care scriitorul le înveșmânta în cuvintele sale proprii? Colaborarea teandrică nu e nici unul din aceste cazuri, răspunde
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mecanic? Sau Dumnezeu îi dictează ideile, pe care scriitorul le înveșmânta în cuvintele sale proprii? Colaborarea teandrică nu e nici unul din aceste cazuri, răspunde H. Lusseau, în cartea sa Essai sur la nature de l’Inspiration scripturaire. Mai întâi, concepția inspirației extatice, în tumultul căreia subiectul își pierde cu desăvârșire conștiința, devenind iresponsabil ca un medium spiritist, e de proveniență păgână. Oracolele antice, sibylele, poeții cum îi concepe Platon, profeții cum îi concepe Philon din Alexandria își pierd cu desăvârșire stăpânirea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de Delacroix: La religion et la foi, p. 292). Extazul conceput în afară de creștinism presupune, deci, o absență totală a inteligenței. El se consumă în domeniul irațional al sufletului, adică așa cum îl înțeleg psihologii de azi ai inconștientului. Modul acesta de inspirație este exclus din teoria teologică a inspirației scripturistice. Un iresponsabil nu poate fi colaboratorul lui Dumnezeu. Hagiograful e în momentul colaborării o măsură maximă a înțelegerii omenești raportată la adevărul ce i se revelează. Revelația e dată pepotriva minții noastre
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
p. 292). Extazul conceput în afară de creștinism presupune, deci, o absență totală a inteligenței. El se consumă în domeniul irațional al sufletului, adică așa cum îl înțeleg psihologii de azi ai inconștientului. Modul acesta de inspirație este exclus din teoria teologică a inspirației scripturistice. Un iresponsabil nu poate fi colaboratorul lui Dumnezeu. Hagiograful e în momentul colaborării o măsură maximă a înțelegerii omenești raportată la adevărul ce i se revelează. Revelația e dată pepotriva minții noastre și ar fi absurd să admitem că
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de la un autor la altul? în sfârșit, colaborarea teandrică nu trebuie înțeleasă nici în sensul ce i s-a dat în veacul XIX că numai fondul ideologic ar aparține lui Dumnezeu, pe când forma literară ar fi contribuția personală a hagiografului. Inspirația sacră „e o acțiune supranaturală prin care Dumnezeu e în mod real autorul scrierilor canonice, prin mijlocirea omului”(H.Lusseau, op.cit., p.24 ). Dumnezeu e autorul real și principal; omul e autorul mijlocitor sau „instrumentar” cum zic lomiștii. Diferența de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
teandrică și atât de misterioasă, încât nu putem spune că o parte aparține lui Dumnezeu, iar altă parte omului, ci Scriptura e în întregime opera lui Dumnezeu și opera omului(H.Lusseau. op. cit., p 69). Diferențele semnalate ne arată că inspirația supranaturală nu distruge nici libertatea, nici temperamentul, nici personalitatea hagiografului. Harul inspirator îi luminează spiritul ca să cuprindă adevărul ce i se revelează pentru a fi transmis oamenilor, îi dă impuls voinței pentru a scrie și o asistență specială și continuă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
puse în lucrarea teandrică le vedem limpede și categoric din prologul Evangheliei lui Luca, unde explică lui Teofil motivele scrierii. Nu e vorba în acest prolog de nici o transă extatică în care inteligența și personalitatea hagiografului să dispară sub puterea inspirației, care totuși suflă peste toate cuvintele lui. Biserica și creștinătatea întreagă atribuie fiecare carte canonică atât lui Dumnezeu cât și autorului instrumental, ceea ce înseamnă că atât factorul dumnezeiesc, care dă inspirația, cât și omul, care o primește, participă activ la
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]