7,900 matches
-
dar luate ca fiind constituite printr-o reflexivitate radicală, pentru care supoziția de existență a "lumii exterioare", valabilă pentru atitudinea naturală, istorică, nu mai are nicio valabilitate? Care sunt condiționările la care trebuie să facă față o asemenea atitudine, destinată lămuririi cumva, deja, constituirii unor sensuri legate de "viața omului" și de "lumea omului"? E drept, deschiderea aceasta foarte largă a temei se va preciza, așadar se va îngusta, pentru că problema însăși a "constituirii istorice" a condițiilor originare ale "lumii vieții
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
la "realitate", la "obiect". Dar poate că tocmai această idee de "adecvare la lucruri" este un element al dictaturii judicativului, care pune în ordine serii întregi de fapte, devenind astfel și o temă pentru reflecția prin care se caută o lămurire asupra problemelor pe care însăși dictatura judicativului le face posibile înlăuntrul granițelor sale. Desigur, logicienii, filosofii, oamenii de știință și ideologii au pretenția că prin demersurile lor ajung la "lucrurile însele"; chiar și aceia care, în manieră "critică", au inventat
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
care a instituit reconstrucții filosofice semnificative: "sisteme", "concepții", "probleme și soluții", "teorii" etc. De asemenea, mai putem spune că, încă înainte de Aristotel, unul dintre gânditorii socotiți exemplari în privința practicării filosofiei chiar în planul interesului pentru înțelegerea de sine în sensul lămuririi asupra puterii cunoașterii de a dezvălui ceea-ce-este în lume -, anume Socrate, deschidea un spațiu de înaintare a filosofării (filosofarea fiind un reflex al minții aruncate într-un orizont al uimirii) prin ideea recunoașterii necunoașterii, socotită îndoielnică în mediile "oficializate" ale
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
seamă, dintre cercetătorii logicului cu aplicație matematică de la începuturile istorice ale logicii simbolice. Interpretarea logicului ca sinteză între lingvistic și ontic fiecare termen semnificând un orizont tematic, corespunzător, se-nțelege, unei teme, respectiv: judecății, propoziției, stării de lucruri este necesară lămuririi statutului discursului ontologic însuși și chiar înțelegerii temeiului identificării logicului cu ontologicul (nu cu onticul), în unele momente ale istoriei filosofiei. Tocmai delimitarea logicului de lingvistic și ontic crează o șansă pentru o bună plasare a ontologicului în orizontul tematic
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în acest enunț atât de simplu în structura sa formală, se cuvine să deschidem o discuție despre relația sa cu un alt enunț, care, încă din filosofia veche, reprezintă identitatea formală: A este A. De fapt, discuția este necesară pentru lămurirea unui prim aspect al enunțului judicativ originar (S este P), referitor la însăși identitatea sa formală (susținută, cum e firesc, de celălalt enunț: A este A). Căci orice "început", prin simplul fapt al "prezenței" sale concentrate într-un sens, se
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
1.1.5. Elementul a priori al logicii formale Deși nu trebuie să uităm caracterul formal al logicii-organon, faptul că ea vizează, preeminent, forma (formele) gândirii (simpla ordine a operațiilor acesteia), având drept element originar structura judicativă S P, în lămurirea problemei deschise aici despre rosturile analiticii și dialecticii, în măsura în care acestea au de-a face și cu obiectul "cunoștințelor" dobândite prin construcția de raționamente, trebuie să ne îngăduim să scrutăm și ceea ce se află dincolo de aceste limite formal-judicative. În felul acesta
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Același prin chiar extensia conștiinței într-o durată a sa."80 Într-o primă instanță, ceea ce corespunde obiectualizării, în sensul corelatului gândirii în unitatea sa, este ceea ce tot Husserl numește "lume", atunci când susține că orice act de cunoaștere, adică de lămurire a unui obiect intențional al conștiinței, presupune lumea ca totalitate, dată ca un corelat al conștiinței în unitatea sa, fără nici un fel de divizare, de o parte sau de alta, la început. Dar "lumea" aceasta se cere explicitată, asemenea "conștiinței
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
nu ar fi posibil fără "obiect". Dar cele trei postulate nu adaugă nimic constituirii fenomenale? Sunt ele simple "explicitări", exerciții analitice asupra unor concepte? Desigur, nu; este vorba mai degrabă despre ceea ce am putea numi exercițiu transcendental, adică unul de lămurire a condițiilor de posibilitate a fenomenului și cunoștinței veritabile. Nu doar că adaugă ceva constituirii fenomenale, dar o desăvârșește pe aceasta, fiindcă îi indică tocmai tipurile de constituire fenomenală care sunt cu putință: cea corespunzătoare doar obiectului posibil, cea proprie
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Dasein-ul este ființarea căreia îi este propriu un act de înțelegere a ființei; de aici decurge "preeminența sa ontică și ontologică". Așadar, ființările de felul lucrului ("ființarea-simplu-prezentă"), de felul ustensilului ("ființarea-la-îndemână") pot fi lămurite în privința ființei lor numai sub condiția lămuririi problemei ființei ca atare, fapt el însuși condiționat de înțelegerea ființei Dasein-ului, reprezentând o înțelegere de sine a acestuia, atâta vreme cât "chiar noi înșine suntem de fiecare dată acest Dasein".159 Faptul că fiecare dintre noi își este propriul Dasein nu
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
supusă dictaturii judicativului), Dasein-ul, socotit în ființa sa, va fi redus la timp. Dar "ființa sa" este o unitate existențială în act, iar unul dintre momentele "activității" sale este tocmai acest "este" intermediar, verbul care condiționează sensurile existențialului "enunț". O lămurire a acestuia deschide calea unei înțelegeri a reducțiilor amintite mai sus. Până la urmă, întrucât toate sensurile construcției heideggeriene conduc către Dasein desigur, în măsura în care acesta, ca existență, își păstrează propriul ca fapt de-a-fi timpul însuși se dizolvă în structura factică a
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
numai în măsura în care este însăși deschiderea (ca ființa însăși), Nimicul fiind el însuși, de asemenea, în deschiderea sa, adică venit din sine. Cumva, tocmai acest Nimic este ființa ca atare; și toate gândurile de aici trebuie luate în seamă pentru o lămurire a sensului de Dasein și a sensului de Nimic. Se constată însă că este vorba despre sensuri operaționale și despre "întâmplări destinale". Din această perspectivă, depășind, cumva, orizontul semantic heideggerian, ducând Nimicul către sensul de non-existență (nu către cel de
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
drept "teorie" asupra omului, o variantă antropologică prin care este impusă o anumită imagine chiar un concept despre om. Constituirea aceasta are rosturi ontologice de la bun început, ceea ce vrea să însemne că Dasein-ul se pune pe sine în cauză, "istoria" lămuririi sale de sine fiind însăși constituirea sa existențial-ontologică. Dasein-ul este timp; și pentru că este constituit el însuși, în propria-i ființă chiar prin acte intenționale proprii -, timpul nu mai poate fi luat într-un sens natural: este el însuși constituit
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a învedera ideea despre o cauză primă ca un artificiu lingvistic prin care sunt acoperite anumite carențe de gândire, altfel corectă (în sens judicativ). Fără îndoială, toposul reprezentat de acest orizont propriu dictaturii judicativului trebuie descris și adus la o lămurire din perspectivă judicativă, în măsura în care este operată reducția judicativă, dar și din perspectivă non-judicativă, în scopul de a deconstitui și aceste mecanisme de acreditare judicativă a întruchipărilor gândirii. Vorbeam mai devreme, din perspectivă judicativ-constitutivă, despre slăbiciunea timpului în comparație cu ființa și, în
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a operei sale. În plus față de aceste observații relative la fenomenul reformalizării logos-ului, trebuie adăugată și puternica impresie că, în cazul sensurilor celor două elemente ale aspectului alethic, "este" și timpul, lucrurile sunt mai complicate. Oricum, voi încerca o lămurire a lor în contextul aplicării reducției judicative a dictaturii judicativului la timporizarea verbului, în scopul de a tematiza și reformula problema reflexivității temporale a ființării deschise către Celălalt moment suspendat de discuția asupra fenomenului reformalizării logos-ului -, prin care sunt
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
teritorii de aplicație a regulilor și convențiilor dictaturii judicativului, în vreme ce filosofia constituie orizontul de "geneză fenomenologică" al acesteia. Logos-ul formal s-a constituit, adică a trecut în logică, prin mijlocire filosofică; mai mult, ținta "finală" a construcției logicii este lămurirea sarcinii fundamentale a filosofiei, anume dobândirea adevărului. Astfel de fapte au reprezentat o puternică motivație pentru instituirea filosofiei, în lucrarea de față, ca sistem de referință pentru operarea reducției judicative a dictaturii judicativului. Dar s-ar fi putut altfel, dată
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ceea ce nu este încă, mai bine spus, despre ceea ce nu este încă ființă, fiind, tocmai de aceea, ne-ființă. Însuși Parmenide "conceptualiza", cum știm, și ne-ființa alături de ființă. Dar sensul de ne-ființă nu ne poate reține, acum, pentru lămurire. Condițiile pe care le pretinde, pentru aceasta, sunt de altă natură decât cele proprii dictaturii judicativului, deși în chiar orizontul acesteia s-a înfiripat acest gând despre ne-ființă. Pre-operaționalitatea părtinirii, ordonării și autorizării ține de "locul" în care ele
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sine a Fi-ului. Cochetăria aceasta este posibilă doar în orizontul judicativului constitutiv, acolo unde Fi-ul nu poate intra în imagine și, astfel, nu poate deveni "obiect" de judecată. Constitutivitatea "conceptuală" a Fi-ului devine temă firească abia după lămurirea funcțiilor regulative ale judicativului, adică după ce vom fi pătruns în constituția legăturii judecății cu imaginea. Aplicațiile care par a fi cele mai potrivite, acum, când încă nu a fost proiectat ca atare acest demers de lămurire, dar când știm că
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
temă firească abia după lămurirea funcțiilor regulative ale judicativului, adică după ce vom fi pătruns în constituția legăturii judecății cu imaginea. Aplicațiile care par a fi cele mai potrivite, acum, când încă nu a fost proiectat ca atare acest demers de lămurire, dar când știm că sensul său se află în legătura dintre judecată și imagine, când, cu toate acestea, el încă se lasă așteptat, sunt: teoria idolilor a lui Fr. Bacon, teoria experienței și judecății a lui Husserl și teoria experienței
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
judecata, ca formă logică, reglează constituirea oricărui gând, oricărei rostirii și oricărei făptuirii omenești. În ultima parte a lucrării este schițată problematica unui domeniu de cercetare aflat în strânsă legătură cu dictatura judicativului: este vorba despre "judicativul regulativ". Abia o lămurire a statutului logic și filosofic al acestuia ar putea deschide o cale către problematizarea non-judicativului. În felul acesta, demersul lucrării se deschide către o nouă etapă de cercetare a problemei judecății. Cuvinte cheie: judicativ constitutiv (dictatură a judicativului), judicativ regulativ
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Dovada plății tarifelor corespunzătoare cererilor adresate birourilor teritoriale se păstrează la dosar și se menționează în încheierea de carte funciară, inclusiv scutirile legale. ... Articolul 15 Registratorul-coordonator va desemna, prin rotație, un referent de serviciu, care: a) primește cererile solicitanților, dă lămuriri asupra modului de întocmire în cazul când acestea nu corespund prevederilor legale; ... b) înregistrează cererile și comunică părții numărul de înregistrare din registrul general de intrare precum și data de rezolvare, prin menționarea acestora pe exemplarul al doilea al cererii sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184073_a_185402]
-
și alte asemenea; ... g) alte active - active neincluse în alte categorii de activ; este o categorie reziduală în care se includ: ... g1) instrumente financiare derivate - valoarea de piață pozitivă înregistrată în bilanțul contabil; g2) sume de primit în curs de lămurire (solduri debitoare deținute în bilanțul instituțiilor de credit care nu sunt reținute în numele clientului, dar care au totuși legături cu fondurile clienților); g3) sume în tranzit interbancare și intrabancare; g4) dividende de primit; g5) alte active. Articolul 4 Pasivele bilanțiere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179826_a_181155]
-
alte asemenea elemente); e) alte pasive - pasive neincluse în alte categorii de pasiv; este o categorie reziduală în care se includ: ... e1) instrumente financiare derivate - valoarea de piață negativă înregistrată în bilanțul contabil; e2) sume de plătit în curs de lămurire (solduri creditoare deținute în bilanțul instituțiilor financiare monetare care nu sunt reținute în numele clientului, dar care au legătură cu fondurile clienților); e3) sume în tranzit interbancare și intrabancare; e4) dividende de plată; e5) sume de plătit care nu se referă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179826_a_181155]
-
ale conducătorilor direcți și, totodată, să țină seama de orice aviz care privește starea instalațiilor, siguranța circulației și protecția oamenilor. ... (3) Dispozițiile conducătorilor se execută integral și la termen. În cazul primirii unui ordin neclar, personalul este obligat să ceară lămuriri. ... (4) În cazul primirii unei dispoziții care contravine vădit reglementărilor specifice în vigoare sau a unei dispoziții a cărei execuție poate avea ca urmare producerea de pagube, defectarea instalațiilor și a mijloacelor de transport, distrugerea proprietăților sau a bunurilor unității
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181066_a_182395]
-
28 Salariaților le este interzis să părăsească locul de muncă înainte de terminarea programului și să presteze serviciul în locul altor persoane, fără aprobarea șefului ierarhic superior. În toate cazurile, salariatul care este înlocuit trebuie să dea celui care-l înlocuiește toate lămuririle necesare asupra serviciului. Articolul 29 Toți salariații sunt obligați că, după primirea unei sarcini, să raporteze conducătorului ierarhic superior modul de îndeplinire a acesteia. Capitolul IV ATRIBUȚIILE ȘI OBLIGAȚIILE PERSONALULUI ȘI SARCINILE FORMAȚIILOR DE LUCRU Secțiunea 1 Atribuțiile și oblibațiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181066_a_182395]
-
de care, și de voluminoase corpusuri documentare speciale. Celor două mari momente de referință, aici, le-a fost dat, În schimb, să suscite „aprinse controverse”, sub impulsuri politice, și nu numai, Încât au avut și au Încă „șansa” necesității de „lămuriri”, adică de viu interes din partea istoricilor români sau străini. De ceva mai semnificativ interes istoriografic, e drept, pare să se fi „bucurat” momentul „venirii” lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen la Tronul României. S-a și ajuns deja, pe seama respectivului moment, la
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]