8,611 matches
-
lui Hristos... Fericiți acei ce au purtat în mâini Crucea și în inimă dragostea pentru Hristos și Neam. Credința este un dar, fapta e datorie. „Legionar, tu făptuiește... lasă pe alții să vorbească”. Nu există viață fără muncă, nu există mântuire fără pătimire și răstignire, nu există înviere fără moarte... Căci numai prin moarte ne întoarcem vieții! „O, Iisuse veșnic, tron însângerat Nu cu moartea sfântă pe moarte-ai călcat? N-ai lăsat Tu lumii lege ce nu piere? După orice
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
corabie fără busolă. Românul a pierdut din memorie ceea ce a pătimit și a pierdut în perioada comunistă. Viața de atunci era un chin, o junglă și nici azi nu suntem scutiți de acest babilonism. Iubite cititor, pătimirea e darul, răscumpărarea mântuirii din robia păcatului. Să prețuim acest dar! Multe din osemintele celor căzuți în slujba neamului și a lui Hristos sunt flori sfinte ce emană mireasmă divină... Pământul românesc, cântecul românesc au altă tonalitate și ne predispune la alt lăuntric sufletesc
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
mari încercări și greutăți, avem nevoie de dragoste și unitate, credință și luptă, pentru a scoate neamul din restriștea în care se zbate. Orice român trebuie să iasă din izolare și indiferență și să se integreze în marea luptă de mântuire a sa. Să nu ne gândim numai la viața noastră personală, ci și a Neamului, pentru ridicarea la demnitatea de altădată, când strălucea în istorie. Pentru aceasta trebuie jertfă. Căpitanul a întemeiat o școală a jertfei și iubirii de Dumnezeu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
credința în Hristos. Lupta aprigă s-a dat între a fi sau a nu mai fi român și creștin. Călcând cu pași de foc pe urmele strămoșilor, dușmanul le-a doborât doar trupul. Credința le-a fost torță pe drumul mântuirii și nu i-a părăsit până la mormânt. Ei au murit, legionarii lui Iisus. Nemuritoarea lor moarte de martiri vădește adâncul credinței legionarului. Iubirea de Neam și de Hristos. Ea va călăuzi pururi pașii celor dornici să trăiască în spiritul Evangheliei
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Și veacul care curge peste țară Începe din cenușa ta fierbinte. Mergi printre noi cu sfânta-ți moarte vie, Ne tămâiezi cu marea ta tăcere... Mormântul tău e numai înviere, Prin tine luminăm de veșnicie. Prin tine bem, setoși, din Mântuire, Prin tine doar, ne-am curățit de zgură... Izvor ne ești și cină și zidire Și patrafir și cuminecătură... Ești azima pe care-n plâns o cere Inima noastră pururea flămândă. Ești drumul nostru către zări de miere, Ești perna
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
au dărâmat altare, au tâlhărit și tâlhăresc poporul, sărăcindu l până la pieire. Nepăsători și cinici, speranța ne-o îmbracă în veșnic „vom avea”, asemenea cincinalelor. O viață de om în chinuri răpusă, o frunte însângerată de pătimiri, sunt izvoare de mântuire... Legionarii înfrățiți cu moartea, „moartea, numai moartea legionară ne este cea mai scumpă nuntă dintre nunți.” Când Dumnezeu va trimite îngerii Săi să culeagă faptele omului spre răsplata veșnică, pe legionari îi vor întâlni în tabăra celor care, aici pe
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de moarte, iubiri jertfite s-au stins acolo în nopți plumburii, luminând cerul celor rămași, care nu au părăsit câmpul de luptă, nu i-a înfricoșat chinul, nici moartea. Nu și-au trădat convingerile și nu i-a părăsit nădejdea mântuirii. Să nu-i uităm! În fața greșelilor, nu trebuie să-ți ascunzi fruntea, e nevoie de căință și rugăciune. L-am cunoscut pe Toma Bontaș și am lucrat cu el până la plecarea mea în munți, pe 25 mai 1948. S a
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
fără aer, Toma Bontaș s-a stins strop cu strop. Sufletul lui pleacă la cer dintrun corp scheletic, fără geamăt și fără blesteme. Așa au murit mii de legionari în crunta temniță Aiud pentru credința lor în destinul legionar a mântuirii propriului lor suflet și al neamului, într-un moment istoric de jalnică rătăcire, de înstrăinare și îndepărtare de măreția faptelor părinților noștri și de Învățătura Domnului Iisus Hristos Cel răstignit pe Cruce pentru păcatele și pentru izbăvirea noastră. Jertfa lor
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
să știe de mai înainte ce va avea de suferit. După suferință vine întotdeauna victoria. Cel ce va ști să sufere, acela va învinge. De aceea noi, legionarii, vom primi suferințele cu drag. Fiecare suferință e un pas înainte către mântuire, către victorie. O suferință nu-l va descuraja pe legionar, ci îi va oțeli, îi va căli sufletul. Cei ce-am suferit și cei care vor mai suferi, vor fi adevărați eroi ai luptei legionare. Binecuvântarea Patriei se va întinde
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
perioada de pregătire, depunea acest legământ aidoma primilor legionari, după care primea un număr de ordine și săcușorul cu țărână. Cu acest talisman la piept, Fratele de Cruce, cu fruntea spre cer, va pleca pe singurul drum care duce la mântuire, drumul Crucii lui Hristos, departe de a se îneca în apele îmbuibării, a luxului și a îmbogățirii. Eu am primit numărul 29, adică al douăzeci și nouălea Frate de Cruce, Unitatea C, Grupul F. D. C., nr. 47, Ștefan Vodă, Bacău
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
a dăruit, ani mulți de viață și virtuți în zbuciumul atâtor oprimări și silnicii. Dar el nu a fost biruit de greul lor. Azi, pe patul bătrâneților și a unei boli grele, așteaptă ziua și ceasul din urmă în speranța mântuirii întru Hristos Dumnezeu! Amin! VEȘNIC OSÂNDIȚI „Ne-au stins atâtea daruri cu anii lor frumoși Avânturile toate ne-au îngropat pe rând Ne-au pângărit altare, credința din strămoși Mărturisirea noastră, ei veșnic sugrumând ” Autorul) Legionarii sunt veșnic osândiți, iar
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
mai întâlnim nici în biserică. Poruncile divine se mistuie în tăcere. Totul e fard, dosire și mașinal. Goană după ban și, ca pe timpul „indulgențelor”, care dă mai mult primește mai multă slavă, mai multă râvnă din ceea ce ți-ai dorit. Mântuirea se cumpără și parohiile se vând la prețuri diferite. Legionarii, Cruciații lui Hristos, sunt defăimați și decimați permanent, acoperiți cu mișelii săvârșite și practicate de „urlători” și puse în spinarea legionarului, „făptură urgisită”. Corupția clocită până la trădare pe seama sângelui mulțimii
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de suferință cu care în temniță au făcut front comun împotriva dușmanului comun, comunismul. Momiți de opiul puterii, privilegiile sunt singura lor aspirație și nu mai văd scopul suferinței, esență divină a rostului omului în viață, care aduce pace și mântuire pentru care trebuie să militeze tot omul generos și devotat unui ideal. „Cea mai dureroasă rană este aceea făcută de mâna unui prieten.” (Sf. Nicodim Aghioritul) Dar minciuna și răutatea forfotesc în apele lor. Cortegiul de suferințe și bârfe pentru
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ascunzișuri murdare, vor distrugerea surselor de conștiință națională, de unitate și demnitate, Mișcarea Legionară, asmuțiri zadarnice. Duhul legionar izvorât din adâncul pământului românesc, apă sfântă, curge năvalnic, întărește și cuminecă pe cei ce beau, râvnă și temei întru învierea și mântuirea neamului. Câtă agresivitate. Câte acuze dezonorante, fără temei, atacuri grosolane, „mușcături de câini turbați” la adresa Mișcării Legionare, care de aproape nouă decenii a dat Țării și Societății talente și valori universale, a dat sânge, morți sfinți mii. Cât tineret, viitorul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
nu mai fim români, vor dușmanii. Întrebăm pe prigonitorii și asupritorii noștri, cei de un sânge, de ce ne-au ucis și de ce ne prigonesc continuu? Și până când ne vor ține în umbra morții? Legionarii au fost forță de reînviere întru mântuirea neamului. Legionarii au fost portdrapelul luptei împotriva furiei comuniste de păgânizare a românului. Legionarii au fost pe locul întâi și pe linia întâi în închisori, în luptele din munți, în minele de plumb, pe câmpul de luptă al tranșeelor și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Ibid., p. 638. 11 Ibid. 12 "Ceea ce separă cel mai mult oamenii unii de ceilalți, este ceea ce fiecare dintre ei consideră drept sfânt. Păgânul sau evreul care nu se convertește lansează o provocare creștinului. Cel care ignoră pe Dumnezeul religiilor mântuirii este el semenul nostru sau un străin cu care nu putem avea nimic în comun? Și cu el vom avea de construit o comunitate spirituală, superstructură sau fundament al comunității materiale ce tinde să creeze unitatea științei, tehnicii, economiei, unitate
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
secolul al VIII-lea buddhismul se implantează în Tibet. După moartea lui Aśoka, imperiul Maurya a decăzut rapid, dar credința și energia sa în propagarea Legii au făcut cu putință transformarea buddhismului într o religie universală, singura religie universală a mântuirii pe care Asia a acceptat o. Canonul buddhist timpuriu a fost așternut în scris pentru prima dată la conciliul ținut în Ceylon în anul 80 î. Hr.. Până atunci, întrega Tipițaka fusese transmisă din generație în generație printr-o tradiție orală
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
în buddhismul mahayanic independent de contactele cu alte culturi, dar poate fi și o consecință a influenței acestora. Sergiu Al-George este de părere că ideea despre o ființă supremă care, afectată de suferințele ființelor terestre, va veni să le aducă mântuirea, pe care o regăsim în Mahăyăna, nu este de origine creștină, ci s-a implantat în solul indian prin filieră iraniană. Salvatorul cosmic, Saošyant, a inspirat noțiunea buddhistă de Maitreya (păli: Metteyya), viitorul Buddha, care va veni la sfârșitul lumii
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
a fost descoperită de Buddha și ea nu poate fi înțeleasă și practicată decât prin tovărășia spirituală dintre monahii și laicii care vor să urmeze cărarea salvatoare a Iluminatului. Această idee se regăsește într-o anumită măsură și în creștinism. Mântuirea nu e posibilă decât prin credința în Hristos, în Evanghelia Sa și nu se poate realiza decât în Biserică. Diferența majoră între cele două religii constă în aceea că în buddhism e suficientă urmarea căii propuse de Buddha, în timp ce în
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
regreta că nu va mai trăi să-l urmeze pe Buddha, bătrânul Simeon era fericit că-l văzuse pe Domnul și putea astfel să moară împăcat: „Acum slobozește pe robul Tău, după cuvântul Tău, în pace, că ochii mei văzură mântuirea Ta, pe care ai gătit-o înaintea feței tuturor popoarelor, lumină spre descoperirea tuturor neamurilor și slavă poporului Tău Israel” (Luca, 2, 29 32). Despre copilăria lui Buddha știm puține lucruri. Legenda spune că era cel mai învățat și mai
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
face altceva decât să-și amelioreze forma de existență odată cu fiecare nouă renaștere. În schimb, în creștinism, respectarea celor zece porunci, pe care Iisus le preia din tradiția iudaică și le recomandă și El, este absolut obligatorie și contribuie la mântuirea crediciosului. Conținutul celor două „decaloage” nu este identic, dar există și prescripții comune: a nu fura, a nu minți și a nu ucide. Buddha propune o „împărăție” a spiritului, Nirvăṇa, care poate fi atinsă încă de pe pământ, dar nu e
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
promova („Nu pot să admit - nota mai târziu în jur nalul său Gala Galaction - că un măcelar al onoarei, al moralei și al gra maticii românești, precum este directorul Universului, poate să facă din taraba lui altarul patriotismului și simbolul mântuirii naționale.“27) Bacalbașa va publica primul articol semnat în Universul abia la 18 mar tie 1926, deși sărbătorirea trecerii sale în redacția cotidianului de pe strada Brezoianu avusese loc în salonul de marmură al Hotelului Boulevard la 16 decembrie 1925. În
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în toate aceste rătăciri și deznădejdi nu vom găsi un teritoriu al salvării, un pământ al făgăduinței, neclătinat de alunecări, nemistificat de teorii și unde să ne aflăm pacea? Toți cei ce credem și nădăjduim știm că acest pământ al mântuirii este Biserica; ea are temelie pe însuși Christos și toți suntem mădulare ale acestui trup mistic, care are drept cap pe Isus. Și sunt mădulare mai de cinste și mai de necinste. Căci dacă toate mădularele ar fi ochi, unde
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
națională, perspectiva nașterii firii Legiunii și a renașterii poporului prin ea. în pragul orbitoarei străluciri a cerului scrie Ion Moța, ceea ce căutăm și dorim noi din toată ființa noastră e lumina...viața de adevăr, dreptate și virtute. În aceasta constă mântuirea, cu scăparea de toate plăgile ucigătoare, care ne mistuie: readucerea rodului în via dumnezeiască, azi bolnavă și stearpă, în națiunea noastră căzută în ghiarele satanice, stârpitoare ale sufletului și aducătoare de pieire. Această nouă fecundare a sufletului pierdut al unei
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
în diferite contexte eminesciene, precum și modalitățile de creare a imaginilor axate pe ochi/privire. Prima plachetă de versuri a lui F.-R., Maria Magdalena, tipărită în 1937, este, în principal, o manifestare de fervoare religioasă, centrată pe ideea jertfei pentru mântuire, dar conceptele și preceptele creștine sunt nebuloase, improprietățile de limbaj și incoerența compromițând mesajul și expresivitatea textelor. În volumul de sonete Valuri împietrite (1941) predomină tema identității eului liric, nedumerit de propria existență, dezorientat, aflat pe o traiectorie descendentă, pășind
FLOREA-RARISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287027_a_288356]