8,110 matches
-
than efforts meant to overcome the crippling sorrow of estrangement. The achievements of exile are permanently undermined by the loss of something left behind forever.” (Edward Said, Reflections on Exile) În trecut, oamenii priveau cu speranță spre viitor, crezând că modernitatea va aduce progres și dezvoltare. Însă “viitorul“ a adus cu el mai multe războaie, mai multe criterii de diviziune, mai multă tehnologie și mai putina solidaritate, înlocuind interacțiunile interumane cu birocrația unor sisteme ierarhice. Prea puțini oameni cred că s-
Nu ne-am născut în locul potrivit: despre refugiu și neapartenență () [Corola-website/Science/295802_a_297131]
-
Sessions în Romanian] Panel 1 - Teorii ale naturii I 14:00 - 14:30 - Veronica Lazăr: Rousseau sau autocritica Luminilor 14:30 - 15:00 - Alexandru Cistelecan: Conceptul de natură la Marx 15:00 - 15:30 - Andrei State: Capitalism și dezvoltare în modernitate. Vikek Chibber și critica postcolonialismului 15:30 - 15:45 Pauză de cafea Panel 2 - Teorii ale naturii ÎI 15:45 - 16:15 - Ovidiu Țichindeleanu: Modernitate, Colonialism, Natura 16:15 - 16:45 - Anca Simionca: Natură, exploatare și feminism 16:45 - 17
CRITICFEST: 15-17 MAI 2014 () [Corola-website/Science/295763_a_297092]
-
Conceptul de natură la Marx 15:00 - 15:30 - Andrei State: Capitalism și dezvoltare în modernitate. Vikek Chibber și critica postcolonialismului 15:30 - 15:45 Pauză de cafea Panel 2 - Teorii ale naturii ÎI 15:45 - 16:15 - Ovidiu Țichindeleanu: Modernitate, Colonialism, Natura 16:15 - 16:45 - Anca Simionca: Natură, exploatare și feminism 16:45 - 17:15 - Manuel Manu: Criminalizarea activismului de mediu 17:15 - 17:30 Pauză de cafea Panel 3 - Ecologie în acțiune Moderator: Coști Rogozanu 17:30 - 18
CRITICFEST: 15-17 MAI 2014 () [Corola-website/Science/295763_a_297092]
-
desemnarea pozitivă a Europei eroice</spân><spân style="font-family: 'Times New Român', șerif;"><spân>: Franța, Anglia și Germania. Acestea sunt epitomele a ceea ce Hegel a numit „inima Europei”, devenind astfel singură autoritate capabilă de a impune o definiție universală a modernității și în același timp desfășurându-și proiectele imperiale în restul Europelor sau oricum, prin intermediul acestora. În același timp, în Spania și Portugalia, amintirea puterii pierdute și dominionul limbilor imperiale a indus conștiința unui declin de la acest miez/centru, cu alte
Mai multe Europe. De la mistica uniunii la (geo)politica diferențelor () [Corola-website/Science/296076_a_297405]
-
europeană seculară (de la Polonia la Republică Cehă la Ungaria și România) se conformează acestei logici deosebit de excluzive. Pe de-o parte, ea instrumentalizează din nou un imaginar orientalist pentru a sugera că distanțarea de Orient reprezintă etalonul după care standardele modernității și civilizării sunt măsurate; pe de altă parte, mobilizează complexele de inferioritate pentru a-i servi propriilor proiecte geopolitice. Pe masura ce „amenințarea islamică” a înlocuit-o pe cea comunistă în imaginarul hegemonic occidental, Europa de Est a trecut de la statutul de Lume a
Mai multe Europe. De la mistica uniunii la (geo)politica diferențelor () [Corola-website/Science/296076_a_297405]
-
din afară, însă în cadrele sensibile ale unei conștiințe a propriei vulnerabilități (fără gesturile egoiste ale unui eroism masculinist). Cultura confrontațională poate fi un mediu pentru cultivarea unei etici a adevărului comunal, finit și vulnerabil, împotriva culturilor aculturante produse în modernitate. În al doilea rând, politica trans-autonomistă înseamnă eforturi dedicate dezvoltării unei culturi pozitive a tovarășilor de drum și a intrărilor în totalitate. Autonomia trebuie acompaniată de politici ale deschiderii către intersecția rezistențelor, prin care diferențele sunt apreciate și istoria lor
NU Tranziției 2.0 () [Corola-website/Science/296072_a_297401]
-
a devenit o semi-periferie a sistemului-lume. S-a împlinit și cea din urmă condiție a periferiilor lumii modern-coloniale: definirea Europei de Est ca „regiune de conflict” în spațiul internațional, o „frontieră” în care își dispută influența marile puteri. „Nu există modernitate fără colonialitate” este concluzia reiterată mereu de Quijano și Mignolo, iar orice proces de modernizare va include, inevitabil, articularea locală a unor configurații de lungă durată ale puterii din lumea modern-colonială. Europa de Est, după cum observa Marina Gržinić încă din 2010, a
NU Tranziției 2.0 () [Corola-website/Science/296072_a_297401]
-
regiunea Europei de Est, mai este vie, în ciuda anticomunismului postdecembrist, amintirea experienței istorice a socialismului real, adică a unei opțiuni istorice în disociere față de istoria unică occidentală (în ciuda reasocierilor interne, pe calea dezvoltării, etc). Gândirea decolonială, ale cărei desprinderi de modernitate și eurocentrism nu sunt niciodată absolute, ci tocmai în maniera gândirii de frontieră (Anzaldua), e direct relevantă pentru experiența est-europeană după 1989: e paradigma migrantului care a devenit conștient că granițele nu pot fi doar „trecute”, ci le cari cu
NU Tranziției 2.0 () [Corola-website/Science/296072_a_297401]
-
academică. Nu doar Ovidiu Țichindeleanu, dar și alți autori/autoare ale acestui număr, subliniază necesitatea de a dezvolta practici și solidarități translocale pornind de la rezistente și lupte purtate în periferie și în afara universității. Fără îndoială, fiind o experiență constitutivă a modernității, realitatea colonialității și a periferiei domină sferele cotidianului într-o măsură nu foarte diferită de cum domină, să spunem, producția artistică sau gândirea teoretică. Și totuși, latura academică a decolonialității nu trebuie expediata. Poate că trebuie spus și că o bună
Alianțe decoloniale: în loc de introducere () [Corola-website/Science/296085_a_297414]
-
variate asupra acestui complex fenomen. În spiritul interdisciplinarității cultivat și în cadrul edițiilor precedente, ediția a IV-a a Conferințelor de Vară de la Telciu invită cercetători și universitari din întreaga lume să propună comunicări pe acest subiect și sugerează cîteva tematici: Modernitate, Modernizare, Postcolonialism si Decolonialitate. Est și Vest, Sud și Nord sau despre proiectarea periferiilor și a inferiorității. Peninsula Balcanică - Peninsula Iberică sau Orientul Europei. Colonialismul și construirea inegalităților. Așteptăm propunerile celor interesați pe adresa de e-mail valer cosma@yahoo.com pînă
DINCOLO DE EST ŞI VEST. DECOLONIZAREA MODERNIZĂRII. CONFERINŢELE DE VARĂ DE LA TELCIU () [Corola-website/Science/295844_a_297173]
-
V: Exact, obsesia pentru apartenența la Europa se instalează în secolul XIX: elitele încep să contureze atât proiect-ul național, cât și politicile economice și pe cele culturale de modernizare. Dacă înțelegem modernizarea că proces programatic amplu de raliere la modernitatea occidentală a unei societăți aflate la marginea sau în afara structurilor acesteia, înțelegem deja că aveam premisele perfecte ale instalării acestei dorințe pentru Eu-ropa. D: Dar cred că a fost și o soluție strategică. În contextul expansiunii Imperiului Otoman și a
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
align="aligncenter" width="600"] Daniel Tristan - tricolor 1, textil, 2012 - realizat în cadrul proiectului „Ceilalți Noi”, coordonat de Veda Popovici[/caption] Putem privi proiectul statului național că un proiect de structurare, organizare, disciplinare și înregimentare ale unor populații dispersate, pe care modernitatea nu le poate recunoaște în diferența lor. În felul acesta a fost exportat atât în spațiie non-europene, cât și în cel vag, aproape european, al estului Europei: un proiect prin care spații diverse pot fi încadrate într-o macronarațiune previzibilă
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
În America Latină se dezvoltă discursuri ale identității naționale radical diferite de cele europene, ele trebuie privite în logica lor. În același timp, să nu uităm că scopul fundamental al proiectului național este cel de a coopta violent spații non-europene la modernitatea occidentală. Dar anumite discursuri naționale pot avea consecințe emancipatoare, cum e în America Latină. În schimb, când vorbim de Europa de Est, aici e o discuție separată, in ce măsură avem de-a face cu vreo componentă anti-colonială în discursurile despre națiune create
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
oamenilor, cât și în planul modernizării proceselor de producție, a propus și comunismul. Cel puțin în privința modernizării economice, acest proces a fost reușit - în perioada anilor 1950-1970, România a trecut de la capitalismul incipient din Interbelic, la producția industrială masivă, specifică modernității capitaliste. Este in-teresant că visul acesta al „racordării la Occident” a fost împlinit într-o măsură de socialism, desi acum suntem învățați că ar fi fost exact invers și că socialismul ar fi fost o „gaură în istorie”. V: Clar
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
secol XX. Cred că e mai interesant să vedem etnocentrismul discursului național din contextul românesc că însemnând un pic altceva decât pur și simplu centralitatea românilor că etnie. Dacă ne întoarcem la ce înseamna de fapt proiectul statului-națiune - cooptare în modernitatea occidentală -, putem înțelege etnocentrismul că un mod de control al populațiilor prin crearea unei narațiuni previzibile și o modalitate de a înlesni apartenența la Europa. Aici e paradoxul ideii de națiune: în același timp în care afirma un tip de
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
diferența, lucrează, de fapt, catre o nivelare, o egalizare, o omgenizare a lumii. Și acesta e un paradox doar aparent, pentru că națiunea este o formă de structurare a societății care creeaza echivalente acolo unde ele nu există, eliminând Diferență față de modernitatea occidentală. Este o modalitate de a recunoaște diferența mică, minoră în timp ce ceea ce se întâmplă este o cooptare la un sistem mondial. Etnocentrismul din contextul românesc trebuie văzut mai ales din perspectiva această. Până la urmă, si aceasta ficțiune a etniei românești
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
milenar, si maghiarii, numiți „nomazi”, „năvălitori”, „veniți din stepele Asiei”. Și protocronismul, chiar în varianta lui extremistă „dacica”, vine să sublinieze același lucru - dorința noastră atât de acerbă de a fi „europeni”, adică de a fi „la origi-nea lumii”. Sigur, modernitatea capitalista a construit această ficțiune conform căreia Europa de Vest este superioară, la originea tuturor realizărilor lumii. Ficțiune necesară pentru a justifica moral și teologic crimele procesului colonial. Iar in-telectualii conservatori români preiau de bună această ficțiune - este super-elocvent cazul lui Lucian
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
să lăsăm treaba asta în mâinile dreptei. Problema este ca, din acest punct de vedere, e foarte greu să facem analogii cu spațiile latino-americane. Până la urmă, in ce măsură mai avem astăzi în contextul românesc elemente culturale ce preced acesta modernitate? Și cred că aici e o altă discuție ce trebuie purtată. Ce cred însă că putem cu siguranta face este să ne uităm într-o istore mai recentă, să construim o viziune a istoriei modernității românești că un fenomen de
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
elemente culturale ce preced acesta modernitate? Și cred că aici e o altă discuție ce trebuie purtată. Ce cred însă că putem cu siguranta face este să ne uităm într-o istore mai recentă, să construim o viziune a istoriei modernității românești că un fenomen de colonizare și ocupare, si analizând-o în sensul acesta să dezgropam istoriile rezistenței la această modernitate. E singura mitologie care poate avea un potențial emancipator real. Și asta mă duce la unde a greșit protocronismul
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
putem cu siguranta face este să ne uităm într-o istore mai recentă, să construim o viziune a istoriei modernității românești că un fenomen de colonizare și ocupare, si analizând-o în sensul acesta să dezgropam istoriile rezistenței la această modernitate. E singura mitologie care poate avea un potențial emancipator real. Și asta mă duce la unde a greșit protocronismul, cum spuneai. Aș zice că principala greșeală - asemenea celei mai mari părți a discursurilor naționale est-europene - constă în construirea unei structuri
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
coloniala, iar dorința de a fi analog Europei este tot o dorință pentru Eu-ropa. Noi, dacă vrem să construim un proiect al colectivităților locale într-un sens decolonial, ar trebuie să nu căutăm analogia. Felul în care ne raportăm la modernitatea occidentală, la reprezentarea Europei și la ideea de istorie trebuie să nu fie într-un mod subaltern - de tip analogic, concurențial, competitiv sau subordonat. Toate sunt viziuni ale subalternu-lui ce vrea să devină că stăpânul. Aici trebuie să rupem legătură
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
cred că există din nou pericolul că ele să fie prea puțin emancipatoare - vezi de exemplu politică homofobă promovată de ideologi din Rusia, dar și din alte state non-vestice, legitimata prin antagonism la valorile occidentale. V: Și când vorbim de modernitate occidentală trebuie să fim atenți, până la urmă nu tot ce este produs în spațiul occidental reproduce logică coloniala, capitalista, patriarhala a acestei modernități. Occidentul european, la fel ca toate spațiile ce au intrat în contact cu această modernitate au creat
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
dar și din alte state non-vestice, legitimata prin antagonism la valorile occidentale. V: Și când vorbim de modernitate occidentală trebuie să fim atenți, până la urmă nu tot ce este produs în spațiul occidental reproduce logică coloniala, capitalista, patriarhala a acestei modernități. Occidentul european, la fel ca toate spațiile ce au intrat în contact cu această modernitate au creat rezistență. Diferența de care vorbeam nu creează un opus, opoziția fi-ind o formă de a gândi identitatea într-o dinamică coloniala care nu
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
vorbim de modernitate occidentală trebuie să fim atenți, până la urmă nu tot ce este produs în spațiul occidental reproduce logică coloniala, capitalista, patriarhala a acestei modernități. Occidentul european, la fel ca toate spațiile ce au intrat în contact cu această modernitate au creat rezistență. Diferența de care vorbeam nu creează un opus, opoziția fi-ind o formă de a gândi identitatea într-o dinamică coloniala care nu ne duce prea departe. Această diferență este o viziune, un mod de a identifica și
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
de sud a orașului, în cartierul C.U.G.2 se află Parcul Tehnologic Iași și Centrul Expozițional Moldova. Din punct de vedere arhitectonic, Iașii de azi se prezintă ca un adevărat amestec de nou și vechi, de istorie și modernitate, de iarbă, beton și sticlă. Clădiri cu mare valoare istorică se află printre blocuri noi de locuințe (mai mult sau mai puțin moderne). În perioada anterioară regimului comunist s-au pierdut în elanul modernizator clădiri importante precum turnul mânăstirii Trei
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]