11,301 matches
-
Filipescu avea conștiința că numele său nu poate fi un bun drapel pentru un ziar, de aceea a luat locul al doilea pentru galerie. De fapt, el conducea. (Id., ibid., foiletonul XLVI, AD., nr. 11890, 10 decembrie 1922, p. 1.) Pasaj eliminat: În acel moment diferențierea nu era destul de bine făcută între diversele grupări opoziționiste, toți cei cari erau împotriva guvernului erau opozanți. Publicul cel mare nu distingea pe conservatori de numeroșii liberali disidenți cari combăteau guvernul. (Id., ibid.) Pasaj eliminat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
1.) Pasaj eliminat: În acel moment diferențierea nu era destul de bine făcută între diversele grupări opoziționiste, toți cei cari erau împotriva guvernului erau opozanți. Publicul cel mare nu distingea pe conservatori de numeroșii liberali disidenți cari combăteau guvernul. (Id., ibid.) Pasaj eliminat, unele aprecieri fiind preluate însă în versiunea finală: Director de formă erea Grigore Păucescu, însă director de fapt, adevăratul conducător al ziarului, erea Filipescu. De altfel Păucescu și Filipescu n-au putut duce multă vreme casă bună împreună. Păucescu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
el, atât numai că cele mai multe din urmele acestea au rămas într-un cerc prea restrâns, urme în sânul unui partid destinat unei vieți efemere. (Id., ibid., foiletonul XLV, AD., nr. 11 876, 26 noiembrie 1922, p. 2.) Pagina 52 Două pasaje, care se suprapuneau parțial, eliminate: Opoziția în contra guvernului Ion C. Brătianu crește. Vigilența Epocii, scrisul lui Panu în Lupta de la Iași, îndârjirea crescândă a lui Dumitru Brătianu care nu mai cruță pe fratele său contribuie ca curentul opoziționist să crească
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
violent opozant din Cameră. (Id., ibid., foiletonul XLVI, AD., nr. 11 890, 10 decembrie 1922, p. 1) Pagina 55 Urmează: ...sora unui secretar de legație. (Id., ibid., foiletonul XLIV, AD., nr. 11 869, 19 noiembrie 1922, p. 2.) Pagina 56 Pasaj eliminat: În urmă d-l C. Costa-Foru a întreprins să reabiliteze pe osândiți. A scris broșuri, a cerut revizuirea, a pledat, dar totul a fost în zadar. Pentru justiție numai Nae Miulescu a fost asasinul. (Id., ibid.) Pagina 57 Pasaj
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Pasaj eliminat: În urmă d-l C. Costa-Foru a întreprins să reabiliteze pe osândiți. A scris broșuri, a cerut revizuirea, a pledat, dar totul a fost în zadar. Pentru justiție numai Nae Miulescu a fost asasinul. (Id., ibid.) Pagina 57 Pasaj eliminat pentru că repeta o parte din detaliile expuse în filele anterioare: Încordarea luptelor politice a făcut ca toți tinerii de talent, toate personalitățile distinse începeau acum să părăsească partidul liberal. D. Marghiloman și d. Arion au trecut la junimiști, Tache
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
În zadar vorbi în discuția publică doctorul Râmniceanu arătând că Facultatea de medicină și Universitatea din București în întregul ei sunt înjosite, căci legea fu votată. (Id., ibid., foiletonul XLV, AD., nr. 11676, 26 noiembrie 1922, p. 2.) Pagina 115 Pasaj introductiv eliminat: De la 1888, an la care am ajuns, începe o eră politică nouă pentru România. Puterea nețărmurită a lui Ion Brătianu trece în eclipsă - și pentru totdeauna - iar oameni noi intră în scenă. Cele mai însemnate personalități care au
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
rămas și cu acest prilej omul de spirit ce erea, adică a râs cu poftă de vorba lui Drugoiu și n-a dat cei trei sute de lei. (Id., ibid., foiletonul LI, AD., nr. 11 930, 21 ianuarie 1923, p. 2.) Pasaj eliminat: Capitala fusese cam neglijată sub ultimii primari liberali. Acum vine în capul comunei un om energic și priceput care transformă complet o parte a orașului. Acesta este Emanuel Protopopescu Pache. Pache - cum i se spunea de către marele public - a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
progres. Capitala stă pe loc. Bucureștii vor începe să se transforme tocmai după ce în capul comunei va veni Em. Pache Protopopescu căruia Capitala îi datorește multe îmbunătățiri. (Id., ibid., foiletonul LI, AD., nr. 11 930, 21 ianuarie 1923, p. 1.) Pasaj eliminat: Pache Protopopescu avea încă și alte proiecte însemnate care ar fi folosit foarte mult Capitalei, însă, pe de o parte, vicisitudinile politice, iar pe de altă parte moartea prematură l-au împiedicat să realizeze tot ce proiectase. Totuși, a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ibid.) Urmează: Dar fruntașii acestei grupări primiră cele mai înalte demnități. Beizadea Mitică fu ales președinte al Senatului, Alexandru Orăscu - care era rector al Universității - vicepreședinte, Vasile Boerescu primi portofoliul Externelor, înlocuind pe Kogălniceanu. (Id., ibid., p. 2.) Pagina 195 Pasaj eliminat: Dar Rosetti era om de idei. Influența fiilor săi, Mircea și Vintilă, dar mai ales influența lui Mircea fu hotărâtoare pentru ca să împingă pe Rosetti către ideile democrat-înaintate și să provoace ruptura cu Ion Brătianu. Ruptura a fost determinată de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Gr., președintele Senatului, șoseaua Kisseleff; Ghițescu, N., avocat, Calea Plevna, 127; Giani, Dem., avocat, fost ministru, str. Episcopiei, 9; Gillet (Casa Frascatti), restaurant, Calea Victoriei, 36; Göbl, C., tipograf, str. Doamnei, 14; Göbl, Fr., proprietar, str. Doamnei, 14; Göbl, G., tipograf, Pasajul Român, 12; Göbl, șt., tipograf, Pasajul Român, 12; Gottereau, P., arhitect, str. Corabia (lângă grădina Episcopiei); Grădișteanu, P., avocat, Calea Victoriei, 186; Grandea, Gr. H., publicist, Intrarea Pațak; Grant, Ed., pictor, Calea Victoriei, 91; Halfon, S., bancher, str. Sf. Ioan Nou, 21
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
N., avocat, Calea Plevna, 127; Giani, Dem., avocat, fost ministru, str. Episcopiei, 9; Gillet (Casa Frascatti), restaurant, Calea Victoriei, 36; Göbl, C., tipograf, str. Doamnei, 14; Göbl, Fr., proprietar, str. Doamnei, 14; Göbl, G., tipograf, Pasajul Român, 12; Göbl, șt., tipograf, Pasajul Român, 12; Gottereau, P., arhitect, str. Corabia (lângă grădina Episcopiei); Grădișteanu, P., avocat, Calea Victoriei, 186; Grandea, Gr. H., publicist, Intrarea Pațak; Grant, Ed., pictor, Calea Victoriei, 91; Halfon, S., bancher, str. Sf. Ioan Nou, 21; Haret, Sp., profesor la Facultatea de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
valabile și nu le mai reluăm aici. Văzând lumina tiparului în condițiile dificile determinate de existența în regimul comunist, a unei cenzuri severe și, implicit, a autocenzurii, am fost nevoiți să intervenim în acest prim volum în sensul eliminării unor pasaje care se refereau la relațiile româno-ruse mai ales în timpul Războiului de Independență, la Basarabia, la problema evreiască, la colindele de Crăciun ș.a., intervențiile respective - puține, din fericire și marcate întotdeauna prin croșete - neafectând structura și orientarea cărții precum și a notelor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Eugen Barbu!" să rămînă acolo, mai ales că voi v-ați delimitat de la început de unele din posibilele opinii ale unora dintre cei care răspund sau vor răspunde la anchetă. Aurel D. P.S. S-ar putea să fie și vreun pasaj ușor penibil în ceea ce spun. Nu-mi dau seama, acum. Dacă ți se pare ceva inadecvat, în plus, poți tăia. Dar să-mi spui și mie ce. Am o copie a intervenției. Zic asta pentru că s-ar putea să nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
devine în sufletul tău chiar că o "idee de cultură", cum spuneai tu. Dar nu una care a murit. Pentru că această carte este o probă despre scriitorul adevărat, despre artistul care-și asumă cu toată ființa actul scrisului. Vulgaritatea unor pasaje din "Cel mai iubit..." nu distonează, dimpotrivă. Acreala lui Petrini este absolut sinceră. Nu știu de ce, cartea aceasta-mi amintește de alte două cărți mari citite în ultimul an: "Darul lui Humboldt" a lui Bellow și "Voyage au bout de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
pe gustul meu, avînd ceva libidinos în conținut și redundant în formă, un oarecare tezism de care nu mă pot lăsa sedus, o "imoralitate" pe care Breban o stoarce prea des pentru a șoca. Cred că-mi place doar în pasajele în care personajele sale se poartă "normal", preocupate de neconcordanțele dintre ele, dintre adevărata-le vocație și mărunțișurile în care se complac, vorbind parcă, uneori, despre noi toți! Revelionul n-a existat! Așteptam o fată din Constanța, pînă la urmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
la Borca. I-am ținut hangul! Vorbe, vînt, vorbe! Venise cu D.R.ul la P. Neamț ("Piticul în grădina de vară" la T.T.), dar n-am știut; m-aș fi dus. Mulțumesc pentru cuvintele-atenție despre cei doi din Iași, dubioși! Pasajul din TRIBUNA, în care te pomeneam cu drag, sună așa: Ce înseamnă pentru mine un festival de poezie/proză acum?! Prea bine nu știu, mai ales că în ultimii ani am evitat să mai particip la astfel de manifestări (o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Sigur, ceea ce "propuneam" în continuare era o utopie... poetică! Am răspuns și eu la ancheta aceea din VATRA, dar Băciuț mi-a scris că "bagă" chestia respectivă în pagină (februarie? dacă nu, sigur martie!) cu condiția să renunț la un pasaj în care ziceam două vorbe de Eugen Barbu și întreprinderea dumisale puerilă. I-am scris doamnei Gabriela (Negreanu n. red.) acum o săptămînă, solidar, mîhnit că Barbu (Eugen n. red.) continuă să fie neserios tot atacînd-o, de parcă ar avea ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
au vânat sitari la Periș, timp de patru ore și jumătate. Vremea era „înspre ploaie”. La începutul vânătorii, a plouat mărunt, apoi a ieșit soarele, dar era rece. Primăvara, sitarii, păsări călătoare, erau în trecere peste teritoriul României. Pentru vânători, „pasajul sitarilor” reprezenta un eveniment ce impunea ieșiri frecvente pe teren. Regele Carol al II-lea și însoțitorii săi erau foarte activi, într-o asemenea perioadă. Duminică, 31 martie. Mihai îl însoțește pe Carol al II-lea la solemnitatea înălțării la
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
membrilor Colegiului Ministerului Culturii, Colegiu care are un mandat pentru patru ani, în componența căruia intră și președinții uniunilor de creație. A.B.Pentru cei care doresc să citească această carte, ce înseamnă... lista basarabeana? Să răspund chiar cu un pasaj din această carte. Iertare, e ceva mai amplu, însă cred că sunt lucruri demne de a fi reținute, de a nu fi uitate. Este vorba despre deportările masive a populației din stânga Prutului, pe care le-a făcut regimul bolșevic-stalinist în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
privire (și ea autorizată) prin "gaura cheii" în sufletul mărturisitorului. E o instanță de judecată fără dare de sentință. Însă pe lângă jurnalul "ordonat, metodic (scris)", am bineînțeles și blocnotesuri, multe, cu notații fugare și fruste, pe alocuri însă și cu pasaje cu aplicație literară propriu-zisă versuri disparate, scurte dialoguri pentru eventualele proze, notații de apreciere a scrisului altor colegi, trăsături de portret ale unora dintre aceștia. A.B.Paralel cu jurnalul "intim", scrieți și jurnale de călătorii. Multe dintre acestea le-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
cocioabă din chirpici și paie. Ca să devii, azi, membru al Uniunii Scriitorilor, nu ai nevoie nici măcar de ... paie. Până nu de mult, exista o critică de întâmpinare deajuns de dură. Acum, sunt declarați "genii" toți cei care copie inscripționările din pasajele underground. Așa zișii "critici" țin și ei de hip-hop, ca să fie în ton de... bonton. A.B.Când ați debutat și ce a urmat? Am debutat de (nu glumesc defel) două ori. Iată împrejurările. Eram, din 1955, student al Secției
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Doncaru. La camera 9, cea mai mare din penitenciar, s-a anunțat, prin martie 1949, înființarea unei Organizații a Deținuților cu Convingeri Comuniste (O.D.C.C.), la inițiativa lui Țurcanu și Bogdanovici. Activitatea acestei organizații consta în citirea și discutarea unor pasaje din opera lui Lenin și se desfășura în mai multe camere, acolo unde existau deținuți implicați în O.D.C.C.. Victor Leahul, închis și el în această cameră, povestește că se citeau zilnic pasaje dintr-o carte de istorie a Partidului
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
organizații consta în citirea și discutarea unor pasaje din opera lui Lenin și se desfășura în mai multe camere, acolo unde existau deținuți implicați în O.D.C.C.. Victor Leahul, închis și el în această cameră, povestește că se citeau zilnic pasaje dintr-o carte de istorie a Partidului Bolșevic Rus, care erau comentate de membri O.D.C.C., și se intonau cântece comuniste. Nici această acțiune nu s-a bucurat însă de participarea unui număr semnificativ de deținuți, fiind doar o încercare
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a compromite Mișcarea Legionară a fost pricina pentru care declarațiile din primul proces care implicau oficiali ai statului comunist au fost ignorate. Se prea poate ca aceia care coordonau anchetele să fi urmărit șantajarea celor implicați din partea organelor statului, întrucât pasajele incriminatorii nu au fost eliminate din procesele verbale. Ba mai mult, unora dintre cei cercetați li s-au cerut expres informații care să implice cadre de cel mai înalt rang din Securitate (a fost cazul lui Gheorghe Calciu, căruia i
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
franceză) între care enumerăm: Dialoghii a lui Diogen, de la Sinope de Gh. M.Wieland, Craiul solului tătărăsc către Alexabdru din Machědon de Quintus Curtius Rufus. Mai existau traduceri din Lacerțiu, Plutarh, Lucrețiu. Lucrarea redactată (format 15x22 cm) se încheia cu pasajul: „Sfârșitul mănunchiului întâi. Istoriile ceale în lucrare vin în tomul următor.” Nu se știe dacă au mai venit! „Un fel de almanahmagazin” este considerat Chrestomatikul românesc de către Ion Hangiu în „Reviste și curente în evoluția literaturii române”, Editura Didactică și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]