7,807 matches
-
vîrtutea, êi pláce rânduiálá lui Dumnezeu (ABC séu Bucavna pre folosul scolelor niamului romanesc, ediția 1797, pp. 84, 86; vezi și Ghibu, 1975, p. 58). Nu credem că este deloc exagerat ca aceste mesaje să fie descrise ca alcătuind o "pedagogie a obedienței" propovăduită de autoritățile statale și justificată prin recursul la o teologie politică în care principiul axial este "dreptul divin al regelui". În principatele danubiene, procesul de etatizare a educației și de articulare a unei rețele organizată statal de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
religiei și era, în consecință, iradiat până în profunzimile sale de preceptele moralității creștine. Chiar și în Transilvania, unde am văzut că, odată cu etatizarea învățământului inițiat de Curtea de la Viena începând cu Maria Tereza, abecedarele și cărțile de lectură promovau o "pedagogie a supunerii" și de acceptare a ordinii consacrate, politica imperială a făcut concesii majore începând cu anul 1806, când bisericile au fost reinstalate ca agenții principali ai educației publice. În fapt, până în 1918, învățământul românesc din Transilvania a fost un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al conceptului, este departe de aceasta. După cum notează și P. Cornea (1973), noțiunea de patriotism desfășurată în paginile manualului publicat de Iancu Nicola presupune "sanctificarea rânduielilor existente" (p. 238), întrucât promovează o formă tipică de ceea ce am numit a fi "pedagogia obedienței". Iată un pasaj relevant din Manual... în care este definit conceptul central al lucrării: Iubirea de patrie stă întru a arăta respect și recunoștință către stăpânitori, întru a ne supune la legi, la obiceiuri și la bunele moravuri ale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mări nemărginit bunele ei (Nicola, 1829, pp. 5-6). O prelucrare mult mai sofisticată teoretic a doctrinei patriotismului îi aparține lui Florian Aaron, care în 1843 la București publică lucrarea Patria, patriotul și patriotismul. Spre deosebire de Manualul de patriotism, care propovăduiește o pedagogie a supunerii civile față de stăpânire, patriotismul fiind definit tocmai prin atitudinea obedientă față de autoritate, lucrarea lui Aaron avansează o concepție a patriotismului care încorporează elemente cu adevărat revoluționare prin democratismul manifest și platforma unionistă pentru care pledează. Conținutul anti-status quo
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lui Dumnezeu pentru Stăpânire ca s-o ție în pace și liniște ca să poată face pe supuși fericiți" (p. 91). Se înțelege de ce "Stăpânirea" s-a asigurat ca această carte didactică să fie retipărită de 28 de ori! Exponent al pedagogiei supunerii, Catehismul lui Aaron, departe de conținutul contestatar al ordinii existente atât de manifest al lucrării Patria, patriotul și patriotismul, este o armă didactică de supunere în masă față de stăpânire pe cale educațională. Catehismul supunerii sociale se încheie prin detalierea datoriile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
notele forte ale patriotismului civic care încă, cel puțin la nivelul literaturii didactice, nu a dobândit valențe naționaliste. 3.1.4. Memorii colective: gestiuni separate ale trecutului Concepția prevalentă despre patriotismul de factură civică fundamentat pe morala religioasă, propovăduind o pedagogie a supunerii față de stăpânire, a putut fi abstrasă din conținutul abecedarelor, cărților de citire și catehismelor prin intermediul cărora copiii luau contact pentru prima oară cu universul scrisului. Departe de a fi simple transmițătoare inocente din punct de vedere ideologic de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au pus bazele unei infrastructuri educaționale sub jurisdicția statului. Autoritățile statale s-au angajat în procesul de articulare a unei rețele de unități școlare prin intermediul cărora au promovat loialitatea politică a subiecților lor și acceptarea status quo-ului social prin intermediul unei "pedagogii a obedienței" centrate pe ideea de patriotism civic, în care fiecare trebuia să își accepte cu recunoștință situația socială hărăzită de soartă. Bunul cetățean era acela care respecta ordinea socială consacrată, își accepta poziția în ierarhia piramidală a societății și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
un instrument politic pus în slujba statului. Modificând conținutul literaturii didactice de până atunci, care era aproape în exclusivitate religioasă, autoritățile statale au păstrat cucernicia față de cele sfinte, dar au direcționat-o și înspre puterea temporală. În contextul articulării unei "pedagogii a supunerii" față de stăpânire, autoritățile statale au promovat prin medium-ul literaturii didactice un patriotism civic definit ca obediență civilă față de ordinea prestabilită. Cetățeanul model era cel care își iubea patria, definită în termeni teritoriali-politici, și nu etnici; de exemplu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
În paralel cu articularea progresivă a infrastructurii instituționale prin extinderea și consolidarea rețelei de unități școlare, autoritățile statale sunt interesate acum și de uniformizarea și standardizarea învățăturii. În acest sens, este încurajată publicarea de îndreptare, îndrumătoare, sau chiar tratate de pedagogie, care să modeleze uniform, după tiparul aprobat statal, metodica dar mai ales mentalitatea pedagogică a dascălilor. Deceniul șapte al secolului al XIX-lea constituie momentul de răscruce al literaturii didactice de la modelul patriotismul civic fundamentat pe morala ortodoxă, către modelul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
educație militantistă în spiritul ideii naționale va lua treptat avânt, împlinindu-se treptat până înspre sfârșitul interbelicului. Deplasarea accentului de pe morala creștină pe etica națională este perfect reflectată de evoluția recomandărilor făcute de I.P. Eliade, în lucrarea sa Elemente de pedagogia și metodologia teoretică și practică. În ediția cărții din 1869, scopul primordial al educației este acela de a crea oameni creștini, apoi cetățeni ("Educația nu trebuie să se mărginească a face din copillu numai un omu, unu creștinu; este datoare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1874, p. 74 cf. Murgescu, 1999, p. 79). Instructivă în ilustrarea acestei evoluții dinspre moralitatea creștină înspre etica națională este pledoaria pasionantă făcută de Spiru Haret (1907) pentru crearea "Școlii Naționaliste", un proiect care se va desăvârși prin elaborarea unei "Pedagogii Naționale". În laboratorul uman al instituției școlii, crearea sinelui național a dobândit prioritate în fața modelării sinelui creștin. Anul 1870 poate fi luat ca simbolizând momentul decisiv de cotitură spre etno-naționalismul herderian cu accente de exclusivism. În acest an îi apare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
binele public, patriotismul etnic este exclusivist. Bărnuțiu protestează în termeni vehemenți împotriva "străinismului", promovând o formă de purism național, un românism purificat de orice fel de interferențe din afară care să altereze instituțiile strămoșești. În doctrina bărnuțiană găsim elementele unei pedagogii a xenofobiei, anti-străinismul pe care îl militează fiind consecința extremă a patriotismului definit pe coordonate etnice. Bărnuțiu este alarmat de constatarea că niciodată spiritul național n-a fost mai lipsit de apărare în fața detractorilor săi, când "natiunalitatea loru e amenintiata
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cât și pe cel confesional. Totuși, potrivit exigențelor identitare naeionesciene, politicianul care a "construit armătura statului românesc modern" este relegat în categoria reziduală a "bunilor români" datorită faptului că, modernizând societatea românească, Brătianu a alterat matricea tradițională a ființei naționale. Pedagogia bărnuțiană a xenofobiei vine în prelungirea naționalismului etnic care constituie profesiunea de credință ideologică a cărturarului ardealean. Chiar dacă salută existența statului național român, Bărnuțiu îl consideră incomplet fără includerea românilor transilvăneni. Toți românii, indiferent dacă trăiesc sub cârmuirea guvernului lor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nobile decatu a muri pentru patria" (Bărnuțiu, 1870, p. 183). Educația patriotică, în concepția lui Bărnuțiu, este imperativ să prăsească spiritul sacrificial în conștiința copiilor, devotamentul lor pentru patrie și venerația lor pioasă pentru pământul natal (Bărnuțiu, 1870, p. 180). Pedagogia românismului presupune necesarmente și educația militară a tineretului: "educatiunea are se cresca in fiacare alumnu seau invetiacelu si unu aperatoriu alu patriei pentru tempu de nevoia" (Bărnuțiu, 1870, p. 182), dispuși, desigur, să-și verse sângele în numele spiritului național după
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
are se cresca in fiacare alumnu seau invetiacelu si unu aperatoriu alu patriei pentru tempu de nevoia" (Bărnuțiu, 1870, p. 182), dispuși, desigur, să-și verse sângele în numele spiritului național după modelul eroicilor lor străbuni. Prin autohtonismul bărnuțian și odată cu pedagogia sa a națiunii se configurează în discursul didactic românesc din ce în ce mai clar liniile de forță ale naționalismului etnic cu tente xenofobice și exclusiviste. Patriotismul civic este deturnat înspre un naționalism etnic. În paralel, se produce și tranziția de la accident la destin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cărei articulații critice au fost enunțate în Pedagogi'a lui Simion Bărnuțiu va fi așezată ca temelie a educației românești de către George Radu Melidon, care, în calitate de director al Școlii normale de învățători din București, redactează Manualul invĕtietorului sau Elemente de pedagogie practica în usul șcólelor populare (1874). Această lucrare de pedagogie aplicată destinată învățătorilor care vor activa în mediul rural va juca rolul curelei de transmisie între abstractele idei elaborate de Bărnuțiu în tratatul său de pedagogie și practica educațională realizată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Simion Bărnuțiu va fi așezată ca temelie a educației românești de către George Radu Melidon, care, în calitate de director al Școlii normale de învățători din București, redactează Manualul invĕtietorului sau Elemente de pedagogie practica în usul șcólelor populare (1874). Această lucrare de pedagogie aplicată destinată învățătorilor care vor activa în mediul rural va juca rolul curelei de transmisie între abstractele idei elaborate de Bărnuțiu în tratatul său de pedagogie și practica educațională realizată la firul ierbii. Calibrându-și discursul pentru a viza învățământul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
invĕtietorului sau Elemente de pedagogie practica în usul șcólelor populare (1874). Această lucrare de pedagogie aplicată destinată învățătorilor care vor activa în mediul rural va juca rolul curelei de transmisie între abstractele idei elaborate de Bărnuțiu în tratatul său de pedagogie și practica educațională realizată la firul ierbii. Calibrându-și discursul pentru a viza învățământul rural, pe care îl consideră hârtia de turnesol a viitorului românismului, Melidon conferă educației sătești un aspect misionaristic. Învățătorii rurali trebuie să devină apostolii românismului, să
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Ei vor fi cei care vor "aprinde lumina în lanternă" și vor împrăștia cuvântul noii evanghelii naționale. Educația, chiar dacă trebuie păstrată pe fundațiile moralității ortodoxe, nu mai poate rămâne în apanajul bisericii și al clericilor. Este nevoie de profesioniști în pedagogia națiunii: "popa nu maĭ póte fi dascăl, pentru acelaș cuvênt care face că în biserică nu se pot ține lecțiuni de matematicĭ, quăcĭ însușĭ Christ aŭ alungat din biserică cu biciul pe Fariseiiĭ calculatorĭ. [...] Româniĭ [nu se pot apăra] numai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sufletéscă prin mijlóce sigure și probate deja" (Michailescu, 1888, p. 14). Și ce poate fi mai sigur decât metoda prusacă de instrucțiune în scopuri naționaliste care a rezistat testului suprem al războiului din care s-a zămislit mărețul Reich German? Pedagogia bărnuțiană a xenofobiei, a cărei axă centrală îl constituie anti- străinismul, este preluată și specificată de Melidon în trei aspecte: a) o primă dimensiune a străinismului o reprezintă non-ortodoxismul (străinism spiritual). Ortodoxia reprezintă chintesența spirituală a românilor, fiind, din această
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Lăsați-vă cuprinși de frenezia morții! Învățați să trăiți fiorul care vă poartă spre moarte! cutremurătoare îndemnuri pedagogice... Delavrancea dă expresie tragică, prin timbrul său oratoric, unui cult patriotic al morții, cu rădăcini reperabile și la Bărnuțiu și Melidon. Această pedagogie sacrificială secretă cu forță un naționalism thanatic, un patriotism funebru. Eros și Thanatos se întâlnesc pentru a da naștere unui naționalism pătimaș, a cărui expresie sublimă este tocmai jerfirea propriei existențe individuale întru ființarea națiunii. Țăranii români, naționalizați ideologic și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru ea. Cele-l'alte popoare care locuesc in Romănia sunt primite de Românĭ numaĭ ca mosafirĭ, și n'aŭ alte drepturĭ de cît acele ce Românii voesc să le dee" (Xenopol, 1890, p. 13). Aceastea este noua formulă a pedagogiei naționale, ale cărei ingrediente principale sunt naționalismul etnic, românismul purificat, ortodoxismul nealterat, venerația pământului strămoșesc, spiritul sacrificial. Pe aceste aliniamente se configurează în literatura școlară și meta-școlară românească un naționalism de tipul Blut und Boden, care are în miezul său
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a forma "bunĭ cetățenĭ" iar prima condiție a bunului cetățean fiind aceea de "a-șĭ iubĭ țĕra, fără reservă, și de a avé o încredere nemărginită într'însa și în viitorul ei" -, Haret pretindea din partea învățătorilor un zel metodologic necruțător în pedagogia românismului: niciun mijloc care ar putea deștepta și întări patriotismul cel mai nețărmurit în sufletul tinerimii nu trebuie neglijat. Succesul românismului reclamă o pedagogie a superlativului și o extatică a specificului național: "Siliți-vĕ a-ĭ convinge că țéra lor este cea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nemărginită într'însa și în viitorul ei" -, Haret pretindea din partea învățătorilor un zel metodologic necruțător în pedagogia românismului: niciun mijloc care ar putea deștepta și întări patriotismul cel mai nețărmurit în sufletul tinerimii nu trebuie neglijat. Succesul românismului reclamă o pedagogie a superlativului și o extatică a specificului național: "Siliți-vĕ a-ĭ convinge că țéra lor este cea maĭ bună țéră, că neamul lor este cel maĭ viteaz, cel maĭ nobil, cel maĭ energic din tóte neamurile. Nu vĕ temețĭ că vețĭ
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1848, au fost aduși în același cadru de referință istoric. Asistăm în această perioadă la un proces de naționalizare a panteonului românesc. Apartenențele și identitățile anterioare sunt topite și turnate în matricea unitară a statului național român. La fel cum pedagogia națională derulată prin intermediul sistemului de învățământ primar încerca să impună o identificare supra-locală, care să îi transforme pe copiii moldoveni și munteni în români, în aceeași manieră întregul cortegiu de figuri eroice au suferit un proces de metamorfozare identitară. Din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]