10,156 matches
-
el a elaborat o teorie a "monomaniei", pe care a definit-o ca "nebunie parțială bazată pe o singură obsesie". În cartea pe care o pregătea, medicul descrie diferite tipuri de monomanie pentru care are nevoie de ilustrații corespunzătoare. Géricault pictează portretele mai multor bolnavi internați în spitalul "Salpêtrière": un monoman pedofil, o bolnavă cu mania obsesivă a jocurilor de noroc, o bolnavă care personifică invidia etc. Numai o parte din aceste tablouri s-au păstrat până în prezent. Aceste chipuri se
Théodore Géricault () [Corola-website/Science/306753_a_308082]
-
și gravura cu acul. La începutul carierei artistice realizează și lucrări de artă monumentala: mozaicul de la cofetăria Violeta - Timișoara, mozaicul de la Biserica Baptista din Timișoara, o frescă la Palatul de Cultură din Cugir împreună cu artistul Atanasie Demian (cel care a pictat între altele și Catedrală Mitropolitana din Timișoara). Pictură rămâne că o constantă în creația lui Vasile Pintea, realizând lucrări în compoziție, peisagistica și portret. De-a lungul carierei participa la numeroase expoziții românești în țară și străinătate, precum și la bienale
Vasile Pintea () [Corola-website/Science/306784_a_308113]
-
Apostoli Petru și Pavel", este construit de mitropolitul Iacov Putneanul în anul 1759, pe locul vechiului turn clopotniță deteriorat la marele cutremur din 1739. A fost restaurat între anii 1976-1983, când i s-au adăugat noi spații. Paraclisul a fost pictat în tehnica „al fresco” în perioada 1980-1984 de artiștii-frați Mihail și Gavril Moroșan, stareț fiind Arhimandritul Iachint Unciuleac. Pe latura sudică a incintei se află Casa Domnească ridicată între anii 1982-1988 pe temeliile celei vechi distrusă de Habsburgi. Lucrările de
Mănăstirea Putna () [Corola-website/Science/306828_a_308157]
-
calvinist al bisericilor maghiare din Transilvania și numit pastor la curtea principelui transilvan Ioan al II-lea Sigismund Zápolya. Discuțiile sale asupra trinității au început în 1565 exprimându-și dubii asupra personalității Spiritului Sfânt. În anul 1898 Aladár Körösföi-Kriesch a pictat marele și renumitul tablou (3 x 4 m) cu Francisc David, expus (până la începerea lucrărilor de renovare a muzeului) în holul Muzeului de Istorie din Turda. Tabloul prezintă Dieta Transilvaniei la ședinta din ianuarie 1568 din Biserica Romano-Catolică din Turda
Francisc David () [Corola-website/Science/306849_a_308178]
-
a inclus Biserica „Adormirea Maicii Domnului” și „Sf. Gheorghe” a Mănăstirii Humor, împreună cu alte șapte biserici din nordul Moldovei (Arbore, Pătrăuți, Moldovița, Probota, „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava, Sucevița și Voroneț), pe lista patrimoniului cultural mondial, în grupul "Bisericile pictate din nordul Moldovei". Potrivit predaniilor din bătrâni, pe la începutul secolului al XV-lea, în perioada domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432), ""panul Ivan vornicul care era la Humor"" a înălțat o biserică de piatră pe malul unui pârâiaș, în apropiere
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
a scris un Tetraevanghel cu mâna ierodiaconului Nicodim"". Pe una din filele acestei cărți de cult se află o miniatură de o rară frumusețe care o înfățișează pe Maica Domnului cu pruncul Iisus. În partea de jos a miniaturii era pictat Ștefan cel Mare, în genunchi, oferindu-i Maicii Domnului, Tetraevangheliarul. Acesta este unul dintre primele portrete laice din Moldova. Acest tetraevanghel a fost descoperit prin 1881 de către episcopul cărturar Melchisedec Ștefănescu a dat peste Tetraevangheliarul de la Mănăstirea Humor, din anul
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
de pictură și de croitorie pentru veșmintele preoțești. În anul 1993, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a inclus Biserica "Adormirea Maicii Domnului” și "Sf. Gheorghe" a Mănăstirii Humor pe lista patrimoniului cultural mondial, în grupul "Bisericile pictate din nordul Moldovei". Biserica "Adormirea Maicii Domnului” este construită în plan triconc, cu abside laterale, dar fără turle. Construită în stilul moldovenesc cristalizat în ultimul deceniu al domniei lui Ștefan cel Mare (1457-1504), această biserică prezintă o serie de trăsături
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
Vestiri, Soborul Fecioarei, Asediul Constantinopolului de către perși în anul 625 (în cele trei scene perșii sunt înlocuiți de turci), Rugul în flăcări, Viața Sfântului Nicolae (în 15 scene), precum și Parabola Fiului Risipitor. Într-una din scenele din Asediul Constantinopolului este pictat un călăreț care aruncă o lance spre unul dintre conducătorii armatei otomane. Zugravul Toma din Suceava i-a împrumutat chipul său acelui călăreț. Pe abside sunt pictați heruvimi, serafimi, îngeri, profeți, apostoli, ierarhi și cuvioși. Pictura interioară continuă tradițiile iconografice
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
scene), precum și Parabola Fiului Risipitor. Într-una din scenele din Asediul Constantinopolului este pictat un călăreț care aruncă o lance spre unul dintre conducătorii armatei otomane. Zugravul Toma din Suceava i-a împrumutat chipul său acelui călăreț. Pe abside sunt pictați heruvimi, serafimi, îngeri, profeți, apostoli, ierarhi și cuvioși. Pictura interioară continuă tradițiile iconografice ale picturii murale din vremea lui Ștefan cel Mare, punându-se însă accent mai mult pe caracterul narativ al prezentării, ceea ce a dus la înmulțirea scenelor și
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
punându-se însă accent mai mult pe caracterul narativ al prezentării, ceea ce a dus la înmulțirea scenelor și registrelor. Pe cupola pronaosului este reprezentată "Fecioara rugându-se", având la piept medalionul cu pruncul Iisus, iar pe pereții acestei încăperi sunt pictați îngeri, prooroci, evangheliști, cele șapte sinoade ecumenice, apoi sfinți, martiri și cuvioși. Picturile din încăperea mormintelor sunt degradate, distingându-se unele scene din viața Sfintei Fecioare Maria. Pr bolta naosului este reprezentat Iisus Pantocrator înconjurat de îngeri, prooroci și patriarhi
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
șapte sinoade ecumenice, apoi sfinți, martiri și cuvioși. Picturile din încăperea mormintelor sunt degradate, distingându-se unele scene din viața Sfintei Fecioare Maria. Pr bolta naosului este reprezentat Iisus Pantocrator înconjurat de îngeri, prooroci și patriarhi, iar pe pereți sunt pictate momente din viața Mântuitorului (în special ciclul Patimilor). Pe bolta altarului este pictată Maica Domnului cu pruncul, înconjurată de heruvimi și seerafimi, iar pe pereți se află scena Cinei cea de Taină, precum și chipuri de ierarhi. Biserica Mănăstirii Humor se
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
degradate, distingându-se unele scene din viața Sfintei Fecioare Maria. Pr bolta naosului este reprezentat Iisus Pantocrator înconjurat de îngeri, prooroci și patriarhi, iar pe pereți sunt pictate momente din viața Mântuitorului (în special ciclul Patimilor). Pe bolta altarului este pictată Maica Domnului cu pruncul, înconjurată de heruvimi și seerafimi, iar pe pereți se află scena Cinei cea de Taină, precum și chipuri de ierarhi. Biserica Mănăstirii Humor se remarcă prin faptul că are mai multe tablouri votive. Pe peretele vestic al
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
al încăperii mormintelor, deasupra nișei unde a fost înmormântat logofătul Toader Bubuiog, este reprezentat ctitorul bisericii oferind biserica Mântuitorului, prin mijlocirea Maicii Domnului. Bubuiog este îmbrăcat într-o haină galbenă cu brandemburguri albastre. Pe peretele nordic al aceleiași încăperi este pictată Anastasia, soția ctitorului, îmbrăcată în haine boierești de epocă, îngenuncheată în fața Maicii Domnului. În colțul de sud-est al pronaosului se află un alt tablou în care sunt reprezentați hatmanul și pârcălabul Daniil de Suceava și soția sa Teodosia în fața tronului
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
1993, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a inclus Biserica Arbore, împreună cu alte 6 biserici din nordul Moldovei (Humor, Moldovița, Pătrăuți, Probota, Suceava ("Sf. Ioan cel Nou") și Voroneț), pe lista patrimoniului cultural mondial, în grupul "Bisericile pictate din nordul Moldovei". Biserica veche din Arbore se află de-a lungul drumului național DN2K, care leagă orașele Milișăuți și Solca din județul Suceava. Ctitorul bisericii este boierul Luca Arbore, fiul bătrânului Arbore, pârcălabul de Neamț. El a îndeplinit o
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
zidi acest hram întru numele Tăierii capului cinstitului și slăvitului prooroc înaintemergător Ioan Botezătorul. Și s-a început în anul 7010, luna aprilie 2 și s-a sfârșit în același an, luna august 29"". După cum atestă o inscripție din naos, pictată deasupra ușii, în anul 1541 a fost refăcută parțial pictura interioară a bisericii. Cu acest prilej, Ana, fiica lui Arbure cel bătrân, a poruncit meșterului Dragosin, fiul popii Coman din Iași, să zugrăvească și pereții exteriori. Biserica s-a degradat
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
împodobește atât interiorul, cât și exteriorul. Pictura interioară a fost realizată imediat după finalizarea construcției, adică în anii 1503-1504. Ea a fost deteriorată în urma campaniei sultanului Soliman Magnificul în Moldova din 1538. Deasupra ușii din naos se află o inscripție pictată cu următorul text: ""Dragosin zugrav, fiul popii Coman din Iași a zugrăvit. Ana a fiicei lui Arbure cel bătrân a plătit Ana 20 de zloți; anul 7049"". Din această inscripție se deduce că pereții exteriori ai bisericii au fost zugrăviți
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
tablouri votive: unul pe peretele sudic al pronaosului, în interiorul chivotului de piatră, iar celălat pe peretele vestic al naosului. Tabloul votiv din pronaos, în care Luca Arbore apare înconjurat de soția sa, Iuliana, și de doi copii, pare a fi pictat după construirea bisericii. Se remarcă vestimentația somptuoasă a cneaghinei Iuliana, având pe mânecile tunicii motive populare asemănătoare celor de pe cămășile populare de astăzi. În tabloul votiv din naos ctitorul apare alături de soție și de cinci copii, acest lucru dovedind că
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
sudică a absidei altarului se află reprezentată scena "Rugăciunea tuturor sfinților", compusă în întregime din sfinți militari. Decorul fațadei de apus stă mărturie pentru geniul pictorului: în marea cavitate, unde se fac de obicei pomeni și parastase, întregul perete este pictat cu un ansamblu de miniaturi, considerat a fi cel mai bine realizat din toată pictura epocii Ștefan cel Mare - Petru Rareș. Aici se află zeci de scene mici, constând dintr-o succesiune de teme secundare limitate la viața unui sfânt
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
tablou, "Baigneuses". Apare însă un tânăr colecționar, Alfred Bruyas, care descoperă cu entuziasm picturile lui Courbet și decide să le cumpere în mare cantitate. Pictorul petrece în casa acestuia din Montpellier câteva luni din vara anului 1854, timp în care pictează tabloul "Întâlnirea - Bonjour, Monsieur Courbet". Pleacă apoi la Palavas, pe malul Mării Mediterane, unde pictează câteva tablouri cu tematică marină. În 1855, la Expoziția Universală, Courbet prezintă unsprezece tablouri în grupul pictorilor reprezentând Franța. Juriul nu i-a acceptat însă
Gustave Courbet () [Corola-website/Science/306938_a_308267]
-
Courbet și decide să le cumpere în mare cantitate. Pictorul petrece în casa acestuia din Montpellier câteva luni din vara anului 1854, timp în care pictează tabloul "Întâlnirea - Bonjour, Monsieur Courbet". Pleacă apoi la Palavas, pe malul Mării Mediterane, unde pictează câteva tablouri cu tematică marină. În 1855, la Expoziția Universală, Courbet prezintă unsprezece tablouri în grupul pictorilor reprezentând Franța. Juriul nu i-a acceptat însă unele din tablourile prezentate; atunci Courbet, cu sprjinul material al lui Bruyas, ridică în apropierea
Gustave Courbet () [Corola-website/Science/306938_a_308267]
-
atunci Courbet, cu sprjinul material al lui Bruyas, ridică în apropierea expoziției propriul său pavilion, denumit ""Le Réalisme"", unde expune circa patruzeci de tablouri. Acest act de independență nu a avut totuși un ecou tocmai favorabil în lumea artistică. Courbet pictează în tot cursul vieții sale multe autoportrete, caracterizate printr-o extraordinară diversitate. Artistul apare în ipostaze diferite: tânăr "dandy" cu privire provocatoare ("Courbet cu câine negru", 1844), tânăr artist visător ("Bărbat cu centură de piele", 1846), fumător de pipă, rănit
Gustave Courbet () [Corola-website/Science/306938_a_308267]
-
din nou critici aspre. În schimb, pictorul se bucură de mult succes în Germania, participă la numeroase expoziții în Belgia și Olanda. În 1863, Courbet pleacă pentru un timp la Saintes, unde se întâlnește cu Jean-Baptiste Corot, care dorea să picteze în aceeași regiune. Courbet pictează teme foarte variate: portrete, peisaje, etc. La 18 martie 1871, după înfrângerea Franței în războiul cu Prusia și sfârșitul celui de-al II-lea Imperiu, începe să funcționeze guvernul revoluționar al Comunei din Paris, care
Gustave Courbet () [Corola-website/Science/306938_a_308267]
-
schimb, pictorul se bucură de mult succes în Germania, participă la numeroase expoziții în Belgia și Olanda. În 1863, Courbet pleacă pentru un timp la Saintes, unde se întâlnește cu Jean-Baptiste Corot, care dorea să picteze în aceeași regiune. Courbet pictează teme foarte variate: portrete, peisaje, etc. La 18 martie 1871, după înfrângerea Franței în războiul cu Prusia și sfârșitul celui de-al II-lea Imperiu, începe să funcționeze guvernul revoluționar al Comunei din Paris, care durează până la 27 mai 1871
Gustave Courbet () [Corola-website/Science/306938_a_308267]
-
de vânzare-cumpărare atașat mai jos (vezi "Legături externe: Actul de vânzare - cumpărare teren). În istoricul Catedralei intra numele ctitorului protopop Iovian Mureșan care a păstorit-o în decurs de 38 de ani, sub conducerea căruia s-a zidit, s-a pictat și s-a sființit acest lăcaș de cult. Osemintele lui sunt așezate la loc de cinste sub altar. Piatră de temelie a fost pusă în anul 1926, iar lucrările au fost terminate în 1935. Caracteristică pentru această clădire este clopotnița
Catedrala Ortodoxă din Turda () [Corola-website/Science/306971_a_308300]
-
temelie a fost pusă în anul 1926, iar lucrările au fost terminate în 1935. Caracteristică pentru această clădire este clopotnița. Ea are forma de cula olteneasca și se aseamănă celei de la Catedrala Ortodoxă din Albă Iulia. Icoanele iconostasului au fost pictate de pictorul Paul Molda (1884-1955), iar interiorul lăcașului de către Gheorghe Belizarie. Mobilierul, iconostasul, amvonul, tronurile arhierești, stranele, tetrapoadele, scaunele, au fost executate de prof. Aurel Pop din Tg. Mureș, ornamentate sculptural cu viță-de-vie, îngeri și frunze de acant stilizate. Un
Catedrala Ortodoxă din Turda () [Corola-website/Science/306971_a_308300]