13,121 matches
-
et de Recherches Pénitentiaires (CNERP), 1979. 176 C. Lloyd, Suicide and Self-Injury in Prison: A Literature Review, Home Office Research and Planning Unit Report, Her Majesty's Stationery Office, Londra, 1990. 177 P. Scratton, J. Sim, P. Skidmore, Prisons Under Protest, Open University Press, Milton Keynes, 1991, p. 17; vezi și http://www.csc-scc.gc.ca/text/pblct/forum/e043/e043k f.shtml. 178 C. Wichmann, R. Serin, J. Abracen, Les délinquantes ayant un comportement d'autodestruction: une enquête comparative, rapport de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
științe aplicate ale Universității a unei Școli Politehnice. După o serie de amânări din partea organelor centrale mai mult sau mai puțin obiective și chiar a Ministerului de resort amânări care au generat manifestații studențești și chiar o grevă și în urma protestelor și atitudinii hotărâte a universitarilor, la 3 decembrie 1937 se emite decizia de funcționare a Politehnicii ”Gheorghe Asachi”, dar până la deschiderea efectivă a cursurilor universitare a mai trebuit să se facă doi pași importanți. Astfel, Regulamentul de funcționare al Politehnicii
PAŞI PRIN ISTORIE. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1018]
-
căreia Frontul Salvării Naționale nu se va manifesta ca un partid politic și nu va participa la alegerile parlamentare. Pe măsură ce se înmulțeau opiniile despre o posibilă "adunare constituantă", despre alegeri generale în România în cursul lunii aprilie 1990, tensiunile și protestele se multiplicau, astfel, la 13 ianuarie, după o campanie de tip "cadrist", "România Liberă" cerea înlăturarea imediată din conducerea FSN a lui Dumitru Mazilu. Publicarea la 31 ianuarie în presă a proiectului Decretului-lege pentru alegerea parlamentului, președintelui și a autorităților
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
care puteau să devină fierbinți, chiar din cauza unor erori colaterale. Aș apela la o singură greșeală de ordin sportiv. În anul 1992, pe la finele lunii februarie, Asociația de fotbal cipriotă adresa Federației Române de Fotbal un fel de notă de protest, în care se spunea: "Am fost informați, acum câteva clipe, că echipa română Dinamo București a sosit în partea de nord a Ciprului, care se găsește sub ocupația armatei turce, în vederea disputării unor jocuri cu o echipă cipriotă turcă nerecunoscută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
mai complicate. Nu știu cum vor reacționa forurile fotbalistice internaționale, nu este de competența mea, dar această vizită poate fi de natură să afecteze relațiile româno-cipriote". Din fericire, nu am fost invitat la MAE al Republicii Cipru să mi se comunice vreun protest. A fost, ocazional, evocată greșeala conducerii echipei Dinamo, totul fiind trecut, ca și cum ar fi fost exclusiv vina impresarului și vicleniei turco-ciprioților. O astfel de abordare oficială era și expresia bunelor relații și încrederii reciproce a autorităților de la Nicosia. Problema cipriotă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
mult! Ca și la Don Carlo, ai nevoie de careul de ași. Toți cântau dumnezeiește, în frunte cu Ricciarelli, care însă nu era suficient de... maturată pentru rolul Ameliei. În câteva seri, pe ici, pe colo, s-au auzit niște proteste din public. Atunci s-a supărat rău Carreras, a ieșit în fața cortinei și le-a arătat le bras d’honneur! Îți dai seama? Era să cadă teatrul! Noi ne știam deja de mulți ani, el începuse cu mine la Toulouse
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
dea cel mai mic ordin, în timp record, scaunele au fost scoase și montat de co rul de repetiții pentru actul polonez, cel al Marinei Mniszech, personajul interpretat de Cortez. Cu pauze scurte, repetiția a durat 10 ore, fără vreun protest. Un miracol! Chiar și cei care nu aveau nimic de-a face cu acest act, fapt foarte rar în operă, au rămas, ca să o poată admira repetând. La sfârșit, toți i-am purtat valizele enorme la hotel, cuceriți definitiv. Chiar
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
pentru românul de rând, instituțiile de stat se confruntă cu probleme tot mai diversificate, încâlcite și neplăcute pentru cetățeni, fără să se găsească rezolvarea lor. Printre alte necazuri, a venit o perioadă blestemată, cu tot felul de greve, demonstrații și proteste de tot felul, organizate de partidele din opoziție, care tindeau la conducerea statului, la un ciolan de ros, la acapararea patrimoniul statului, dar nu vroiau să fie trași la răspundere. In cursul anului 1990-91, au început grevele minerilor, dar nu
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
comod și funcția onorabilă! Românul însă rabdă și tace. Ba acuma nu mai tace, iese în stradă și urlă!; cerșesc, unii motivați, alții din lipsă de ocupație,altii în speranța că poate vor mai primi ceva, alții luați de valul protestelor, dar toți trăgând speranță de mai bine, cu gândul la vechea zicalănu știu dacă-i românească: „Speranța moare ultima”. Evocarea „revoluțiilor” din 1987 Poate că vorbesc cu păcat, dar într-un fel prea și-a făcut-o românul nostru cu
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
în urmă cu 10 ani. Din când în când, vine câte un baron și spune: pe această direcție, până la reperul cutare, se va demola totul și se vor construi obiectivele din proiectul numărul cutare. Așa se execută, fără lacrimi și proteste, fără discuții contradictorii sau păreri opozante, fără urme de nostalgie după amintiri istorice sau după cine știe ce rămășițe feudale importante. Așa au devenit orașele mari moderne, importante și obiective mari chiar pe întreg globul, nu numai pe continent. Așa se construește
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
se instaurase "un regim de silnicie", în care libertatea individuală era o ficțiune, iar principiile constituționale nu erau respectate. Deputatul georgist concluziona că guvernul care tolera astfel de manifestări nu putea să fie considerat liberal. În lunile care au urmat, protestele georgiștilor față de regimul politic al cabinetului condus de Georghe Tătărescu au fost din ce în ce mai numeroase. N. Constantinescu-Bordeni a vorbit la Cameră împotriva legii stării de asediu, arătând că dacă ea fusese justificată în decembrie, când avusese loc atentatul de la Sinaia, prelungirea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Gheorghe Tătărescu. Într-o primă etapă, deputații georgiști au anunțat hotărârea de a nu lua parte la deschiderea corpurilor legiuitoare, protestând, în acest fel, față de prelungirea nejustificată a măsurilor excepționale. Pentru ziua de 16 noiembrie, au fost convocate întruniri de protest ale georgiștilor în toate capitalele de județ. Cu această ocazie, ei au adoptat moțiuni, în care acuzau guvernul că încălca regimul parlamentar constituțional 405. Acuzații asemănătoare au fost formulate de Gheorghe Brătianu și în discursul rostit la Camera Deputaților, în
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
vrea să știe [...] pentru ce se mențin măsurile excepționale"406. Cum guvernul nu a renunțat la cenzură nici după această dată, grupul parlamentarilor georgiști a refuzat, din nou, în noiembrie 1935, să participe la deschiderea corpurilor legiuitoare, în semn de protest. În aceeași lună, Gheorghe Brătianu a afirmat la Cameră că, datorită cenzurii, i se interzisese să publice cuvântările susținute la întruniri ale "Frontului Constituțional", în care abordase subiecte interzise, precum atitudinea partidelor politice față de politica internă și externă, caracteristicile monarhiei
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Constantinescu-Bordeni. Dezbaterile din Cameră au fost urmate de cererea formulată de Bruno Seletzki de a fi audiat de Comisia de anchetă parlamentară. Pentru că majoritatea membrilor comisiei a refuzat audierea martorului, deputatul georgist a demisionat din acest for, în semn de protest 472. Partidul său a publicat un Comunicat, prin care a aprobat atitudinea lui N. Constantinescu-Bordeni și și-a exprimat hotărârea de "a folosi toate mijloacele pentru a descoperi pe traficanții apărării naționale"473. Cum problema anchetei parlamentare s-a aflat
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și reprezentanții autorităților. Arestat și eliberat la scurt timp, Gheorghe Brătianu s-a prezentat la Parchet, unde a declarat că era hotărât să se apere prin mijloace proprii împotriva abuzurilor autorităților. În ziua următoare, a trimis regelui o telegramă de protest 541. În vederea alegerilor generale din decembrie 1933, georgiștii au reușit să prezinte liste de candidați în 70 de județe, cu excepția Maramureșului. Alegerile s-au desfășurat în condiții improprii, caracterizate prin intervenția brutală a autorităților 542. PNL-Gheorghe Brătianu a obțint locul
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
La rândul său, Alexandru Averescu afirma că cea mai urgentă cerință în acele momente era revenirea la prevederile Constituției, pentru că starea de asediu și cenzura reprezentau o încălcare flagrantă a acesteia. Participanții au adoptat o moțiune prin care adresau un protest împotriva regimului politic din România, chemând pe toți iubitorii de țară să se alăture "Frontului Constituțional". Manifestația de la Marna a fost un triumf al "Frontului Constituțional", la care au aderat grupările "Blocul Cetățenesc" de sub conducerea lui Grigore Forțu și "Cruciada
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ar fi retras de la conducere, cedând președinția partidului, lui Gheorghe Brătianu 594. Violența atacurilor proferate de Gheorghe Brătianu împotriva guvernului și a camarilei, cu ocazia Congresului general georgist, din decembrie 1934, i-a surprins pe unii dintre fruntașii georgiști, determinând proteste în interiorul acestei formațiuni politice. În schimb, discursul lui Gheorghe Brătianu a fost apreciat de Dinu Brătianu, care s-a întâlnit cu liderul georgist, în ziua de 11 decembrie 1934, în casa generalului Arthur Văitoianu. Întâlnirea dintre cei doi Brătieni, comentată
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
În astfel de împrejurări nu putem face față nevoilor și primejdiilor, [...] înlăturând virtutea și valoarea morală, tocmai de la postul de comandă de unde nu pot și nu trebuie să lipsească, pentru apărarea țării. [...]" Moțiunea întrunirii de ieri "Partidul Național Liberal ridică protestul cel mai energic și cel mai hotărât împotriva prelungirii fără rost a măsurilor excepționale, cenzură și starea de asediu, care împiedică expresiunea firească și liberă a vieții naționale. Aceste măsuri arbitrare care falsifică viața statului național și a societății românești
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
descopere alte legături, aceasta mai cu seamă în urma atentatului nefericit de la Sinaia. S-a mers atunci până la percheziții nocturne. Și ați avut atunci atâta rușine de asemenea manifestări, încât nici nu ați îndrăznit să lăsați să fie publicate în presă [...] protestele noastre vehemente împotriva unor astfel de calomnii [...] pot să vă declar că relațiile noastre cu această formațiune s-au oprit acolo. Nu am atacat pe gardiști, pentru că nu ne-au atacat nici ei. Să examinez care este atitudinea guvernului față de
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
sau, mai simplu, «123».“ Reacțiile utilizatorilor au fost, după cum scrie ziarista, multe și diverse - de la laude până la acuzații de practici securiste. Unii au scris că astfel lea dispărut o sursă esențială de amuzament. Alții că vor renunța la site, ca protest. Dar, în orice caz, au fost reacții „temperate și decente“, a scris Anca Ungurenuș. „Fără asocieri cu diverse animale, fără îndemnuri spre cumpărarea unor jucării sexuale, fără să ne jignească familiile, fără amenințări și certuri inutile. Facebookul le dă tuturor
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
În plus, mediul universitar american, Harvard sau nu, e propice idealismului, îi încurajează pe tineri să viseze și să țintească departe. Lumea pe care o imaginează Zuckerberg - și pe care Facebook o aduce mai aproape cu fiecare mișcare întâmpinată cu proteste de apărătorii dreptului la intimitate - e o lume a transparenței 26. O lume în care comunicăm mai mult și mai liber despre noi înșine. „Adică, imaginează-ți, ești la facultate, îi explică el lui Kirkpatrick. Îți petreci tot timpul studiind
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
asigură automat accesul la toate celelalte. Când o persoană sau o companie din România își face un cont sau o pagină de Facebook, nu capătă automat acces la toți utilizatorii de Facebook din țară. Când Felicia Mărgineanu și-a publicat protestul și chemarea pe pagina sa de Facebook, nu a avut automat acces la toate milioanele de utilizatori din Suedia și nici măcar la miile de persoane care au venit la mitingul de protest împotriva naționaliștilor. De fapt, n-a avut acces
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
din țară. Când Felicia Mărgineanu și-a publicat protestul și chemarea pe pagina sa de Facebook, nu a avut automat acces la toate milioanele de utilizatori din Suedia și nici măcar la miile de persoane care au venit la mitingul de protest împotriva naționaliștilor. De fapt, n-a avut acces automat nici măcar la toți cei o mie de prieteni pe care îi avea în acel moment pe Facebook. Rețeaua de socializare este, teoretic, nelimitată, în sensul că poate înmagazina informație la nesfârșit
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
tuțiile publice sau din sectorul privat sunt obligați să le dea supervizo rilor parolele de acces pe rețelele online, pentru ca aceștia să le verifice activitățile din ciberspațiu.55 Chiar termenii de uti li zare ai Facebook au provocat nu o dată proteste din cauza nivelului scăzut de protecție a vieții private a utilizatorilor, iar compania a făcut în câteva rânduri schimbări care au declanșat plângeri față de încălcarea dreptului la intimitate.56 Uniformizarea Internetului În condițiile în care Facebook devine o destinație dominantă pe
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
mână de oameni s-a strâns în jurul reședinței pastorului reformat László Tőkés din Timișoara, în decembrie 1989, pentru a se opune mutării forțate a acestuia din urbe, ceilalți locuitori ai orașului și cetățenii din alte localități n-au aflat despre protest din relatări televizate în direct, nici n-au găsit subiectul dezvoltat în ziarele de a doua zi. Nimeni n-a postat pe bloguri filmulețe făcute cu telefonul mobil. Nimeni nu a publicat update uri pe Twitter sau pe Facebook. Aveau
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]