7,904 matches
-
o facă se explică și prin acest atașament față de centrul orașului și față de "orașul deschis". Mulți dintre ei au preferat să se înghesuie în cocioabele din centru decât să se ducă în periferie. Această populație a secolului al XIX-lea rezumă Michelle Perrot are foarte puternicul sentiment că spațiul public îi aparține. Tot ceea ce cere este să-l poată utiliza după bunul plac, nediferențiat, acceptând dezordinea; dezordinea îi deranjează mult pe igieniști, pe primii urbaniști; muncitorului îi priește suplețea, varietatea utilizărilor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
decât în măsura în care ea încuraja prudența, fără să se oblige la asigurare. Așa cum proclama Jules Ferry, în 1884, în Camera Deputaților: "Guvernul republican este promotorul natural al învățământului popular, administratorul măsurilor de precauție socială și tutorele celor nefericiți"54. Jacques Donzelot rezuma clar condițiile în care debuta intervenția statului în societate: "A recunoaște utilitatea publică a locuințelor sociale, a școlilor, a caselor de economii, a alocațiilor familiale, a tuturor dotărilor implementate de un patronat preocupat să înglobeze populația săracă devenea un lucru
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cu toate că dă un orizont mai larg acțiunilor de apărare și de protecție a societății, de accedere a tuturor la statutul de cetățean. Henri Bazire, mort în timpul Primului Război Mondial, înainte de a-i putea urma lui Albert de Mun la șefia catolicilor sociali, rezumă acest consens republican într-un discurs "manifest" rostit la Albi în 1950, în cadrul Asociației Catolice a tinerilor francezi: "De altfel, în țara noastră, după un secol de revoluții, cea mai mare nevoie a proletariatului nu este aceea de a i
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de la Atena, articolul 67). Totuși, căutarea habitatului funcțional a făcut pereche cu o anumită estetică a transparenței, cu predilecția pentru linia dreaptă și unghiul drept care, prin puritatea formelor, se presupunea că satisfac în același timp spiritul și simțurile. Le Corbusier rezuma astfel solidaritatea inginerului cu arhitectul: "Inginerul, inspirat de legea economiei și condus de calcul, ne pune în acord cu legile universului. El caută armonia. Arhitectul, prin potrivirea formelor, realizează o ordine care este o pură creație a spiritului; prin forme
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Flamand, Loger le Peuple. Essai sur l'histoire du logement social, Paris, La Découverte, 1989, p. 193). Imediat după război, problema urbană a fost dominată de problema locuinței. Numeroase rapoarte denunțau situația catastrofală a Franței în acest sector, dar, după cum rezumă faimoasa formulă a lui Alfred Sauvy: Criza locuinței este tot atât de mult denunțată pe cât este de slab combătută"146. Responsabilii politici refuzau să angajeze statul din punct de vedere financiar în acest domeniu. Din 1945 până în 1953, prioritatea politică afirmată de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
competenței municipalității, pentru a trece sub tutela unei societăți de economie mixtă controlată de către stat. În cadrul renovării urbane, al doilea ax al urbanismului operațional, acțiunea publică se limita la o intervenție juridică și reglementară care deschidea calea renovării private. După cum rezumă Henri Coing: "În acest caz, dreptul de expropriere este cedat sectorului privat; investitorii cumpără terenul la un preț corespunzător celui dintr-un cartier muncitoresc și revând apartamentele semiluxoase tinerelor cadre"157. Explozia prețurilor terenurilor din centrul orașului îi determină pe
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a făcut față nici diversității culturale, nici diversității proiectelor familiale. S-a optat în favoarea marilor ansambluri pentru transparență, la fel cum s-a optat pentru utilizarea betonului (foarte bun conducător al zgomotului), opțiuni care au mărit dificultățile de coabitare. "Promiscuitatea rezuma Henri Lefebvre -, departe de a favoriza legăturile de vecinătate și sociabilitate, le-a distrus"196. Într-un articol devenit de referință, Jean-Claude Chamboredon și Madeleine Lemaire au elaborat, în 1970, o critică a lucrărilor "sociologice" care plecau de la ipoteza emergenței
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de vârstă mică și o corelație pozitivă între distribuția creșelor și aceea a persoanelor în vârstă."212 Deziluziile asociate experienței orașelor noi, planificării urbane, dau peste nas aroganței trecute a statului. Deziluziile noului oraș Vaudreuil Iată istoria noului oraș Vaudreuil rezumată de Christian Bachmann și Nicole Leguennec. "La recensământul din 1982, noul oraș Vaudreuil, prevăzut să aibă 150 000 de locuitori, nu ajungea nici la 5 000 de suflete... Consilierii generali s-au indignat: "Suntem ca o tânără sedusă rămasă cu
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
demografică de după război, mărirea perioadei de școlarizare, impactul urbanizării asupra structurii familiale erau fenomene cu efect destabilizator asupra proceselor clasice ale socializării juvenile, mai ales în marile ansambluri. Presa făcea atunci caz de cămășile negre. "Literatura socială din acea perioadă rezumă François Dubet descrie în detaliu peisajul cenușiu și plictiseala cartierelor, neglijența și dezordinea, absența dotărilor sociale și mai ales formarea bandelor, mai mult sau mai puțin agresive, scăpate de sub controlul părinților sau al celor din jur. Această perioadă este cea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
statul stabilise cu grupurile care se ocupau de tineri 250 doar relații pe probleme tehnice legate de echipamente, și mai puțin în privința chestiunilor legate de doctrină, în materie de animație culturală, socioculturală sau urbană. "Din 1958 până în 1966 putem susține rezumă Michel Amiot că politica statului a constat în a pune accentul pe dotările tehnice, considerate mijloc privilegiat de a determina colaborarea asociațiilor cu scopuri diferite, dincolo de ideologiile desuete și periculoase"251. În același timp, legitimitatea dotărilor mai consta, în ochii
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
un public pasiv, a cărui solidaritate nu este activată decât punctual, mai ales când este pusă în discuție însăși existența acestor asociații"287. Participarea nu mai e deloc evidentă. "Între obsesia de a servi drept alibi puterii și visul autosuficienței rezumă Jacques Donzelot -, foștii partizani ai participării aruncă bănuieli asupra cuvântului stat, sau îl denunță ca fiind prea inconsistent, sau îi neagă orice rol. Este atunci vremea când puterea revine 288". Participarea apărea tot mai mult ca o amăgire. Sub lupa
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
căii oficiale"294, accesul direct la serviciile centrale reprezenta o oportunitate de a se degaja de presiunile administrațiilor locale și de a scăpa de vicisitudinile sistemului politico-administrativ departamental. Desigur, departe de a fi un veritabil contract administrativ, "contractul de amenajare rezumă Philippe Lerustre nu este decât ceea ce am putea numi un contract prin negociere, precis, reciproc, convențional, dar care nu ascundea legăturile cu dreptul decât prin procedurile amiabile, care nu erau dificil de constituit și, în caz de insucces, erau preambulul
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Dacă începând cu 1982 legile descentralizării dotează comunele de drept și de fapt cu o mare capacitate de guvernare, ele nu fac decât să oficializeze poziția centrală pe care o aveau primarii în sistemul politic francez. Foarte succint, am putea rezuma descentralizarea în două puncte: revizuirea drepturilor și libertăților colectivităților locale; transferul de competențe de la stat spre oraș. Primul punct face colectivitățile locale mai autonome și mai responsabile, concomitent cu slăbirea controlului statului asupra actelor sale. Tutela administrativă este abrogată, controlul
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
contribuit la diversificarea activităților"306. Metropolizarea este astfel mai curând un proces decât o stare, este un model de orientare a acțiunii. Majoritatea orașelor pot să-și calibreze ambițiile de reușită metropolitană în funcție de sfera de influență. Chiar dacă strategia lor se rezumă la exploatarea unui atu turistic sau a unei specializări industriale moștenite, toate înțeleg să devină actori ai propriei lor dezvoltări. Este necesar să ținem minte că ambiția de a transforma orașul în "actor economic" apare în momentul în care trecerea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
venitului real al colectivităților locale se prezintă ca una dintre chestiunile majore ale acestui început de secol. Legile descentralizării dau un fundament legal competenței economice a colectivităților locale. Nu este cazul să intrăm în detaliile acestor măsuri. Jacques Rondin a rezumat transformările acțiunii economice a comunelor: Chestiunea esențială ce poate face o colectivitate locală în domeniul economic și social? ar merita să fie astăzi inversată: ce nu poate face? Puține lucruri 315". Descentralizarea a fost însoțită de multiplicarea intervențiilor comunale în
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
plătească toate cheltuielile și toate angajamentele, mai ales cele privind stilul de viață, care erau înscrise în mod tacit într-o opțiune inițială adesea tăinuită cu sfințenie în sine" 1. Problemele ridicate de locul populației în mediul urban nu se rezumă însă la aspecte minore care țin de faptul că se locuiește în blocuri, în periferii sensibile sau în habitatul insalubru al vechilor centre. Ele privesc și cartierele de case construite din mirajul creditelor. Este vorba de cartierele din periurban care
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
se angajează în chestiunea locuințelor pentru persoanele defavorizate: "[...] cu cât organismele HLM fac sau vor face mai mult pentru rezolvarea problemei locuințelor persoanelor defavorizate, cu atât persoanele care nu au primit locuință vor vedea doar caracterul arbitrar al acțiunii lor, rezumat prin întrebarea "de ce n-am primit eu?"379". Pentru un ales, implicarea deschisă în realizarea dreptului la locuință este sinonimă cu creșterea riscului de a dezamăgi electoratul, care îi va evalua rezultatul acțiunii strict în raport cu promisiunile făcute. În ansamblul ei
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
competențele indispensabile ale acestor grupuri private în privința serviciilor urbane, ci de a întări expertiza tehnică a colectivităților locale, pentru ca puterile publice să se regăsească în poziție de forță când "negustoresc" cu aceste grupurile private. "După cum stau lucrurile la ora actuală rezumă François Rachline -, aleșii locali nu dispun de toate elementele care le-ar permite optimizarea gestionării, chiar dacă, într-o anchetă făcută de ziarul Le Monde în octombrie 1994, 58 % dintre ei declarau că au mijloacele de a "face să prevaleze interesele
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
importante pentru cartier. Distanța între ceea ce se spune aici și ceea ce interesează majoritatea locuitorilor face ca aceste reuniuni să fie locul în care se exprimă mai curând revendicări personale, decât unul de formare a unei cereri colective. Sandrine Rui a rezumat într-o formulă lapidară diferitele reproșuri aduse participării democratice instituționalizate: "Pentru participanți, ca și pentru organizatori, exercițiile participative nu se desfășoară niciodată la momentul oportun, niciodată plecând de la o adevărată problemă, niciodată de la o bună informare, într-o manieră adecvată
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Voința exacerbată a urbaniștilor de a marca puternic și vizibil intervenția lor pe teren, de a lăsa urme concrete ale trecerii lor"3 se leagă de concepția eroică a acțiunii politice, cea focalizată pe mari programe și monumentale realizări. Așa cum rezuma Michel Bonetti, politica lui "a investi totul" continuă să rămână chiar și în sistemul actual modalitatea cea mai simplă de a exista a unui ales politic. În fața extinderii câmpului de intervenție și a controlului exercitat de agenții economici privați asupra
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
o demonstrează. "Ajutați-ne să vă ajutăm ținând seama de dificultatea pe care o întâmpină personalul serviciilor atunci când vrea să fie de bună calitate pentru voi mai curând decât pentru cei cu o condiție mai bună", așa s-ar putea rezuma discursul care invită cetățenii la participare. Niciodată raționamentul care cere participarea cetățenilor din cauza dificultăților pe care le are personalul nu uită să amintească de publicurile cele mai defavorizate. Dar aceste publicuri remarcă adesea că lor și numai lor li se
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
orașul centru și comunele aceleiași arii urbane fac de asemenea dificil statu quo-ul. Dar câștigurile unui nou cadru instituțional se anunță a fi ipotetice. Alegerea prin vot universal a reprezentanților intercomunali nu va rezolva problemele democrației locale, care nu se rezumă doar la participarea la vot. Perspectiva de a suprima comunele dezorientează, cu atât mai mult cu cât ele sunt locul forte al sentimentului de apartenență civică. Așadar așteptăm, avem de construit, se impune o scală susceptibilă să garanteze o mai
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
necontrolate "produce mult rău solidarităților tradiționale"). Cei ce locuiesc în periurban fug de oraș, refuză orașul și deprind manifestări individualiste (vor dreptul de a trage cu pușca în cei care le încalcă proprietatea...). Deocamdată vederile științifice asupra acestor fenomene se rezumă la noi la descrieri sumare și statistici superficiale. 1 În numeroase țări ale Americii Latine urbanizarea este comparabilă cu cea din Europa și America de Nord; în Africa ritmul creșterii urbane este rapid, iar în Asia proporția populației care trăiește fenomenul urban
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
PUF., 1980; Michel Simonot, Les animateurs socioculturels. Étude d'une aspiration à une activité sociale, Paris, PUF, 1974. 260 J. Rovan, op. cit., 1961, p. 132. 261 Vezi E. J. Biasini, "Action Culturelle an I", Ministerul Culturii, octombrie 1962. Claude Gilbert rezumă conținutul acestui text în articolul său: "Biaiser avec la politique, l'activité culturelle à Grenoble", Esprit, martie 1984. 262 Vezi Albert Rousseau, Roger Beaunez, L'experience de Grenoble, l'action municipale: ses possibilités, ses limites, Paris, Les Éditions Ouvrières, 1971
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Esprit, martie 1971. 272 Vezi Jacques Ion, André Micoud, "La commune entre l'État et le quartier. Quelques notes sur l'évolution des types de légitimation de la pratique politique municipale", Espaces et sociétés, nr. 34-35, iulie-decembrie 1980. 273 Adică după cum rezumă François Fourquet acest complex de aparate (Ministerul Echipamentului, DDE, organismele de amenajare, DATAR etc.), legislație, posturi bugetare, corpuri de legi (mai ales corpul Ponts) care sunt însărcinate cu amenajarea urbană și, mai general, cu cea teritorială" (François Fourquet, L'accumulation
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]