8,833 matches
-
continuat Melissa , se va folosi și față de tine dacă vei pătrunde în pădure și te vei apropia de castel. Vei crede că-l vezi pe Rogero când în realitate nu va fi decât vrăjitorul, Nu te lăsa amăgită, împlântă-i sabia în piept și crede-mă cănd îți spun că omorându-l, îi vei elibera nu numai pe Rogero ci, odată cu el, o sumedenie de cavaleri dintre cei mai viteji ai Franței, pe care vicleșugurile vrăjitorului i-a retras din tabăra
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
o luptă pe viață și pe moarte. Unul dintre ei era cavaler de nobilă și bărbătească înfățișare, celălalt, un uriaș feroce. Cavalerul se apăra cu dibăcie de bâta grea a uriașului, sărind la timp sau parându-i loviturile când cu sabia, când cu scutul. Rogero a rămas spectator căci nu-și putea îngădui să se amestece, deși un simțământ tainic îl îndemna să ia partea cavalerului. În cele din urmă, el a văzut cu mâhnire bâta grea căzând drept în creștetul
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
continuat Melissa , se va folosi și față de tine dacă vei pătrunde în pădure și te vei apropia de castel. Vei crede că-l vezi pe Rogero când în realitate nu va fi decât vrăjitorul, Nu te lăsa amăgită, împlântă-i sabia în piept și crede-mă cănd îți spun că omorându-l, îi vei elibera nu numai pe Rogero ci, odată cu el, o sumedenie de cavaleri dintre cei mai viteji ai Franței, pe care vicleșugurile vrăjitorului i-a retras din tabăra
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
Cloridan s-a oprit și a spus: “ Medor, eu nu voi părăsi această tabără fără a răzbuna moartea prințului nostru. Tu vei sta de pază și vei lua sama să nu ne surprindă cineva: vreau să-mi deschid drum cu sabia printre dușmanii noștri”. Spunând aceasta, el a intrat în cortul unde dormea Alpheus, acela care cu un an mai înainte intrase în tabăra lui Carol Magnul prezentându-se mare doctor și astrolog. Numai că știința lui îl înșelase, dacă-i
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
Magnul prezentându-se mare doctor și astrolog. Numai că știința lui îl înșelase, dacă-i dăduse vreodată nădejdea că va muri pașnic în patul său, de bătrâneți adânci; soarta sa era să sfârșeascxă năpraznic. Cloridan i-a străpuns inima cu sabia. i-a urmat un grec și un german care jucaseră zaruri până noaptea târziu; norocul lor ar fi fost dacă ar mai fi continuat puțin jocul, dar vedeți că ei nu se așteptaseră la o asemenea lovitură printre tovarășii lor
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
temut să meargă mai departe. Ar mai fi putut deasemeni să se aleagă cu o pradă bogată; dar negândindu-se decăt la țelul lor, au străbătut tabăra, ajungând în cele din urmă pe câmpul de luptă unde scuturi, lăncii și săbii stăteau împrăștiate printre leșuri, bogate și sărace laolaltă, soldați de rând și prinți, cai și băltoace de sânge. Priveliștea acestui înfricoșător măcel le-ar fi risipit orice nădejde de a mai afla până-n ziuă ce căutau, dacă luna nu le-
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
că vei încerca să vezi dacă aparențele sunt sau nu înșelătoare.’’ Haide, arată-te, zise sarazinul,dorința mea este să te văd și să te cunosc mai întâi. Uitându-se la Mandricardo, Roland a observat cu mirare că nu avea sabie la brâu. Și ce armă îți convine, zise el, dacă vei pierde lancea? Nu te îngriji de asta, replică Mandricardo, așa cum mă vezi am bătut până astăzi o sumedenie de cavaleri. Află că am jurat să nu mă slujesc de
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
îngriji de asta, replică Mandricardo, așa cum mă vezi am bătut până astăzi o sumedenie de cavaleri. Află că am jurat să nu mă slujesc de vreo spadă până nu voi fi redobândit faimoasa Durindana ce se află la paladinul Roland. Sabia aceasta aparține armurii pe care o port. Fără îndoială că a fost furată , dar cum a ajuns în mâinnile lui Roland nu știu. Am să-l fac însă s-o plătească scump atunci când îl voi găsi. Și dorința mea de
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
învingă în luptă dreaptă un campion ca tatăl meu. -Minți, urlă Roland, și toți cei care spun aceasta mint. Eu sunt Roland, da, eu sunt acela care l-a ucis pe tatăl tău, dar în luptă dreaptă. Privește, acesta este sabia și o vei avea dacă te vei dovedi vrednic de ea. Deși îmi aoarține pe bună dreptate, n-o voi folosi totuși în această luptă. Iată, o agăț de acest copac și vei deveni stăpânul ei atunci când mă vei răpune
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
de ea. Deși îmi aoarține pe bună dreptate, n-o voi folosi totuși în această luptă. Iată, o agăț de acest copac și vei deveni stăpânul ei atunci când mă vei răpune, nu altfel. Cu aceste cuvinte, Roland și-a scos sabia de la brâu și a atârnat-o de craca unui copac. Cei doi cavaleri, clocotind de furie, își mînară caii în semi cerc, apoi se repeziră unul asupra celuilalt, cu frâiele lăsate și-și încrucișară lănciile. Ambii au rămas neclintiți în
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
conte,care acum îndură chinurile iadului! Roland a răăcit toată noaptea la voia întâmplării prin pădure, în zori soarta i-a călăuzit pașii spre fântâna aceea unde Medor gravase fatala inscripție. Dând cu ochii de ea, deznădăjduitul paladin a tras sabia din teacă și a lovit în stâncă până ce a făcut-o pulbere. Nefericită grotă! De acum nu vei mai atrage cu umbra șirăcoarea ta. Bolta-ți nu va mai adăposti nici ciobanii și nici oile. Nici tu, fântână rece și
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
armura praf. Coiful și scutul au fost aruncate cât colo, cuirasa și celelalte vestminte, rupte în bucăți și risipite. În cele din urmă,el a căzut pradă unei nebunii furioase și până într-atât și-a pierdut capul încât nici sabia nu se gândi s-o mai păstreze. Dar el n-avea nevoie de Durindana pentru a face minuni de forță. Numai ce a îndoit o dată brațul și a smuls un pin cu rădăcini cu tot din pământ. Stejari, fagi, ațari
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
acesta, coiful său. Auzind un nechezat în pădure, Zebrino ți-a întors privirile în direcția de unde venea și l-a văzut pe Brigliadoro cu frâul atârnând încă peste șa. El s-a uitat apoi după Durindana și a găsit faimoasa sabie fără teacă, aruncată în iarbă. A mai văzut deasemeni sfărâmăturile armurei lui Roland împrăștiate pretutindeni prin vale. Zerbino și Isabela priveau uluiți și îndurerați ne mai știind ce să creadă, doar bănuind puțin adevărata cauză. Dacă ar fi aflat vreo
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
Care s-o ferească de neplăceri. M-am întors. Ce urma? Nu știam. Probabil că nici el nu știa încă. Tipul aștepta într-o încordare tremurătoare, cu nervii întinși ca niște corzi gata să se rupă, cu nenorocita aia de sabie în mână licărind în lumină. Da, totul tremura. Martina scotocea după chei. Dinăuntru sosi un lătrat, nerăbdător, un oftat șuierător. Puștiul s-a încordat și mai mult, dar ajunsese și el la capătul încordării. Mai încordat de atât nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
întocmit un act frumos și just, la care se vor uita cu toții plini de admirație și de respect. Sunt printre puținii știutori de carte pe care îi numără cetățile rivale, ceilalți bărbați fiind, prin tradiție, destinați a mânui mai mult sabia și scutul, și nicidecum un fulg. Pentru munca mea, totdeauna, răsplata a fost mică, cetatea fiind săracă. Împrejur, pământul e roșiatic și unsuros, o câmpie puțin roditoare. La orizont, spre miazănoapte, dacă ai privirea bună, zărești cealaltă cetate, la fel de săracă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
numai dacă nu se vor molipsi și ele de modul marțial în care, vreme îndelungată, s-a încercat păstrarea unor virtuți tot mai rare. (Deja câteva tinere au cerut să ia parte la război, încercând, în fața cavalerilor, să demonstreze cu sabia și cu arcul, bine mânuite, că nu sunt cu nimic mai prejos decât bărbații.) Dar, după cum se vede, povestesc mai mult despre viața altora și nici despre a lor nu știu cu adevărat o seamă de lucruri. Ne despart preocupările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
ocupat și-mi oferă această favoare cam la două săptămâni, uneori chiar la trei... - Bizară coincidență! Și al meu cam tot așa procedează... În mintea Olgăi, unde ideile dobândeau ad-hoc Îndoieli, își făcu loc un ascuțiș de lamă, asemenea unor săbii de Toledo, cu un tăiș care se simte că a lucrat după ce rana sângerează. În discuția aceasta lapidară îi încolți o suspiciune: N-o fi Alex al meu!? Puse instinctiv mâna la gură de frică să nu-i scape vorbe
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
putea niciodată fi demolat de pe acest soclu spiritual. Și iarăși Basarabia-i trează-n suflet De la scumpii săi părinți știa ce jale aduseseră bolșevicii în aceste teritorii din sufletul lui și ale compatrioților. Ocupația sovietică însemnase trecerea prin foc și sabie a Bisericii creștine, lichidarea intelectualității române și a oamenilor gospodari, deschizând calea puhoiului sfertodoct din imperiul roșu, năvălind ca ocupanți. Se întindea astfel jalea asupra tuturor categoriilor sociale și a teritoriului sfâșiat la nord și sudul provinciei, părți date Ucrainei
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
în retragere și în preajma Țarului a putut crede, în drum spre Iași și după, că va putea aduce la vatră convoaiele de români pe care i-a văzut mânați de tătari peste Prut spre Crimeea. Trecutul prin foc și sabie, Gheorghiță Savel, ajunge în țară și în scurt timp pe frontul eliberării Transilvaniei, obligat fiind de sovieticii care ne ocupaseră Țara și ne controlau și-n ascunzișuri. Lupta în conspirativitate Trăiește bucuria eliberării teritoriului străbun, ajunge în Cehoslovacia, de unde se
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Suceava acesta a avut rol de informare și caracterizare a legionarilor); la Tg. Mureș semnalăm pe Dascălu Eugen a cărui nume este fals. Iată doar o parte dintre cei care puseseră piciorul pe gâtul românilor, fluturând la vedere sau ocult sabia lui Damokles. Din cercetarea arhivelor, rezultă că din 40-45.000 lucrători de securitate, peste jumătate erau evrei (a se vedea mai pe larg “Cuvântul legionar” pe 2012, ca de altfel toată colecția, edificată pe o strictă documentație și onestitate). Mai
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
și protagoniști vitejia dacilor și dacii anului 1985, care se perpetuaseră, nemuritori, până În zilele noastre. La modă era protocronismul. Așa că cele două terase erau pline de daci chercheliți, care beau voinicește, fără să-și dea jos cușmele de pe cap, cu sabia din recuzită la brâu, jucându-se cu nemaipomenitul stindard din piele de lup sau dezlipindu-și inevitabilele bărbi dacice de pe obraji și lipindu-și-le unul altuia pe frunte, glumind cu instructorii de partid și crezându-se liberi. Nu mai erau
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
că sunt doi Îndrăgostiți nebuni, absurzi. — Gata, Vasile, dacă vine miliția? Ce-o să facem? Potolește-te, Vasile, Îți spun eu despre ce e vorba, dar potolește-te. Vasile sughița, iar aerul părea că se strecoară În pieptul lui ca o sabie, arcuș asasin care scotea zgomote metalice, inumane. Căreală i-a pus mâna la gură, și cu ultimele puteri i-a șoptit la ureche, iar Vasile a remarcat fără să vrea damful de țuică: — Trebuie să vină de la București ăla mare
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
mama lui fusese atât de disperată „ar fi meritat onoruri imperiale“. Aceasta o spuse glasul mânios al lui Caius Silius, tribunus militaris aflat în acele zile la comanda legiunii sale, care, așezat lângă maestrul de arme, verifica mânerul splendidei sale săbii de paradă, acea ensis cu două tăișuri. — Un singur senator din cei șase sute s-a ridicat și a spus că fiica lui Augustus a fost lăsată să moară încet de sărăcie și inimă rea, slabă, înfometată, disprețuită de toți. Ceilalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
întrerupse glasul copilului, stercurându-se printre ecourile loviturilor. — Vino-ncoace, a sosit vremea să afli, îi spuse hotărât Silius, de parcă până atunci, necunoscând anumite lucruri, micuțul ar fi suferit o nedreptate. El așteptă cu răsuflarea tăiată, iar maestrul de arme puse sabia deoparte. Silius vorbi: — Știi cine era acea Julia care a murit așa? Era mama mamei tale. Băiețelul amuți. Nimeni nu vorbise vreodată în fața lui despre bătrânii din familie, iar el își imaginase că toți erau morți de mult. Tribunul tăcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
au descoperit a doua zi dimineață spuseră că au trebuit să spargă ușa camerei sale. — Și-a străpuns gâtul, spuse Nero agitat, dintr-o singură lovitură. Iar Drusus, fratele mijlociu, adăugă, rostind rar cuvintele: — Se spune că a folosit o sabie. Nero se întoarse, fără să înțeleagă sensul acelei întreruperi. Gajus întrebă însă imediat: — Și-a străpuns gâtul cu o sabie? Și cum a apucat-o? — Nu se știe, conveni ironic Drusus. Gajus întrebă: — Au găsit sabia? Drusus zâmbi. Da, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]