8,615 matches
-
negre de fâneață, clinogleizate cu alunecări, stabilizate, reci, cu rezistență mare la tracțiune, specifice pajiștilor; soluri aluviale medii, profund carbonatice, fertile, specifice teraselor de pe Culuarul Someșului; soluri aluvo-coluviale, puternic erodate, specifice văilor colaterale. Pentru prevenirea eroziunii solului, s-au făcut terase în livezile de pomi fructiferi și pe suprafețele cultivate cu viță de vie. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri de către localnici. Apele de suprafață sânt reprezentate de văile Văcăreț și Sărături aparținătoare
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
in general pe seama prezenței clorurii de sodiu. Mai toate forajele executate în bazinul Baraolt, în mod obligatoriu, au intrat în fundamentul cretacic, acesta fiind cercetat și prin metode geofizice. Peste depozitele pliocene este prezent pleistocenul și depozitele de pante, a teraselor apelor curgătoare. Datarea lor s-a putut face cu ajutorul fosilelor mamifere care au trăit pe aceste meleaguri în timpul cuaternarului. Holocenul este prezent peste tot, fiind compus din depozite groase de pietrișuri și nisipuri fluviatile. Cele din urmă conțin ape dulci
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
teren aferente . De altfel modul de terasare a tarlalelor înclinate, așa cum este cazul la "Razoare " este specific românilor și urmăreau atât delimitarea proprietăților cât și protejarea terenului de eroziune. Țăranii colectiviștii, din neștiința, au încercat să distrugă aceste tipuri de terase însă nu au reușit decît parțial, acestea păstrându-se în mare parte și în prezent în forma în care au fost amenanjate de români. Pe de altă parte să nu uităm că, în Aruncuta, au existat și există multe nume
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
și, în special, a plantelor tehnice (sfecla de zahăr, tutun, floarea- soarelui, cartofi, căpșuni etc.) cultivate cu prioritate în zonele care se pretează la irigat din bazinul cu apă de la Ciurgău, legume, cultura vitei de vie și pomi fructiferi (pe terasele existente), turism rural și recreere, destinat în special grupurilor de elevi, care pot fi antrenați să învețe călărie, schi, pescuit sportiv etc. și în organizarea a numeroase drumeții care evidențiază frumusețea naturală a satului, respectiv monumentele istorice și arheologice de pe
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
sa satele: Fântâna Banului și Moreni, nume rămase astăzi adânc întipărite în memoria și sufletele locuitorilor, dar nefolosite oficial. Comuna Cetate, una din cele 95 comune ale județului Dolj, este așezată în sud-vestul țării, în lunca Dunării, în amonte, pe terasa “50 - 130” (cernoziom și pânza freatică la 10 m adâncime), la limita dintre județele Mehedinți și Dolj, pe DN 56 Calafat - Drobeta Turnu-Severin, la km 25 și DJ Craiova-Cetate la km 72. Comunele cele mai apropiate sunt: spre sud - Hunia
Comuna Cetate, Dolj () [Corola-website/Science/300393_a_301722]
-
este străbătută de pârâul Rasnic, afluent al Jiului, iar, în partea centrală, de pârâul Breasta, afluent al Rasnicului. Albiile acestora sunt în general largi și înalte, oferind condiții favorabile dezvoltării localităților din jur. Pe văile mai largi apar luncile și terasele inferioare aluvionare alcătuite din depozite de pietrișuri și nisipuri. În general, relieful de câmpie colinară este unul de acumulare lacustră, format din prundișuri, nisipuri și cuverturi groase de luturi. În lungul văilor apar soluri aluvionare și soluri brune, favorabile dezvoltării
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
fost înlocuite fostele pășuni neproductive cu suprafețe viticole întinse (155 ha) și pomicole (64 ha). În afară de acestea, pe teritoriul comunei mai apar zone împădurite (567 ha), ce contribuie la formarea topoclimatului local. Solul aluvionar din zona de luncă și de pe terasele inferioare este favorabil dezvoltării culturilor legumicole, atât pentru consumul propriu din comună, cât și pentru aprovizionarea zilnică a piețelor alimentare din Craiova. Așezarea în teritoriu, în cadrul câmpiei colineare, relieful larg ondulat, solul și clima asigură condiții favorabile dezvoltării satelor, în
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
prezența dunelor azi puternic nivelate a căror orientare a impus direcția de scurgere a văilor torențiale ce le brăzdează. Adesea aceste văi torențiale au intersectat pânza freatică făcând să apară de-a lungul lor linii de izvoare, iar pe podul teraselor s-au creat condiții favorabile așezării oamenilor. Din punct de vedere climatic temperatura anuală medie nu depășește 11 grade Celsius. Vara temperatura depășește 36 de grade Celsius, cantitatea de precipitații variind între 400-600 mm. Satul LEU este așezat aproximativ la
Comuna Leu, Dolj () [Corola-website/Science/300404_a_301733]
-
la 55 km de municipiul Craiova, 18 km de municipiul Băilești și 20 km de orașul Segarcea. Comuna Urzicuța este situată pe drumul județean DJ561A, la vest de valea Desnatuiului ăn câmpia Olteniei, având un relief de câmpie format din terasele Dunării, cu altitudini relative cuprinse intre 25-40 m, fiind străbătută la est de râul Desnățui, la sud de pârâul Baboia. La baza teraselor au apărut o serie de izvoare care au format o salbă de bălti. În partea sudică a
Comuna Urzicuța, Dolj () [Corola-website/Science/300421_a_301750]
-
județean DJ561A, la vest de valea Desnatuiului ăn câmpia Olteniei, având un relief de câmpie format din terasele Dunării, cu altitudini relative cuprinse intre 25-40 m, fiind străbătută la est de râul Desnățui, la sud de pârâul Baboia. La baza teraselor au apărut o serie de izvoare care au format o salbă de bălti. În partea sudică a localității, apare un lac a cărui ape s-au mineralizat treptat, dobândind proprietăți terapeutice în tratamentul afecțiunilor reumatismale, iar zona este cunoscută sub
Comuna Urzicuța, Dolj () [Corola-website/Science/300421_a_301750]
-
de satul Brăniștari); cel din vatra satului Uzunu (ambele aparținând culturii Boian din neolitic); situl de la „Gropile lui Sulă” ( est de Brăniștari), cuprinzând tot o așezare neolitică a aceleiași culturi, precum și una medievală; și situl de „la Beci”, aflat pe terasa Neajlovului, la nord-est de Hulubești, și conținând urme de așezări din Epoca Bronzului (cultura Tei), perioada Latène (cultura geto-dacică) și din Evul Mediu Timpuriu. Alte opt sunt monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Gheorghe” (sfârșitul secolului al XIX-lea) din sud-estul
Comuna Călugăreni, Giurgiu () [Corola-website/Science/300425_a_301754]
-
comuna Vărăști a revenit la județul Ilfov, reînființat; tot atunci, a fost desființat satul Obedeni, comasat cu satul Vărăști. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Este alcătuit dintr-o câmpie dispusă în terase: două cu lățimi cuprinse între 2-10 km, înregistrând către nord și nord - est, înălțimi de 6-8 m față de nivelul satului și către sud-sud-vest 5-6 m adâncime până la nivelul râului Șabăr ( zona se numește Islaz, astăzi fiind transformată în teren agricol
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
celelalte unități teritoriale. Tot cu această ocazie s-au stabilit și perimetrele satelor și ale comunelor. În timp vetrele de sat au suferit transformări- restrângeri- îndeosebi înainte de 1989, la care ulterior s-a renunțat. Toate satele comunei sunt înșirate pe terasa dreaptă a râului Gilort. Comuna se află la 9,6 km de Târgu Cărbunești, 35 km de Târgu Jiu și 70 km de orașul Craiova. Altitudinea față de nivelul mării la gara Bărbătești este 174,32 m. Forma de relief a
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
din satele Buduhala, Șomănești și Telești (reședința). Satul Telești s-a format prin unirea satelor Telești-Birnici și Telești-Mosneni. Comuna Telești este străbătută de râul Bistrița, de-a lungul căreia se desfășoară o luncă fertilă, pe stânga, și o serie de terase pe dreapta. Pe teritoriul comunei se află dealurile Sporești, Somănești și Brădiceni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Telești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Telești, Gorj () [Corola-website/Science/300469_a_301798]
-
drumurile județene 123, Sânmartin - Sânsimion și 123A, Tușnad - Sântimbru. Descoperirile arheologice făcute de-a lungul timpului ne dovedesc existența omului pe aceste locuri încă din evul mediu, astfel, la intrare în sat, pe malul stâng al Oltului, se află o terasă cu urme de locuire din epoca dacică, "cultura Wietenberg", secolul al IV-lea, epoca migraților și evul mediu. Așezării dacice îi aparțin cele mai multe materiale arheologice specifice epocii o ceașcă, un borcan, o fructieră cu picioul scurt, o strachină și un
Sânsimion, Harghita () [Corola-website/Science/300486_a_301815]
-
Sâncrăieni - Sânsimion - Băile Tușnad. Săpăturile arheologice făcute pe teritoriul acestei localitîți de-a lungul timpului au adus dovezi materiale ale existenței omului aici încă din cele mai vechi timpuri, astfel la bifurcația dintre drumul comunal și cel județean, pe o terasă a pârâului Vișag s-au descoperit fragmente ceramice modelate cu mâna și cu roata, aparținând perioadei dacice din secolele II î.d.Hr. și secolul I d.Hr. Pe teritoriul satului se află o așezare de tip "Coțofeni" și "Wietenberg". În
Sânmartin, Harghita () [Corola-website/Science/300485_a_301814]
-
timpuri, astfel lângă cimitirul vechi s-au găsit fragmente ceramice din epoca bronzului, iar în punctul "Veresmont", fragmente ceramice Hallstatt-iene din "epoca Laténe" a secolului VIII d. Hr. În locul "Vár" (Cetate) se află o cetate dacică, formată din mai multe terase, cu palisadă, cu ziduri de lemn, piatră și pământ. Din locul numit "Pământul Popii" (Papiföld) provin fragmente de vase modelate cu mâna și roata și bucăți de zgură de fier datate în sec. I î.d.Hr.-I d.Hr
Mihăileni, Harghita () [Corola-website/Science/300481_a_301810]
-
la limita cu județul Mureș, pe malul râului Tânava Mare, pe DN13C Vânători - Secuieni - Cristuru Secuiesc. Săpăturile arheologice făcute de-a lungul vremii pe teritoriul satului aduc dovezi materiale ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri astfel, pe terasa dintre pâraiele Szilas și Gyulai, s-au descoperit fragmente ceramice, așchii de piatră și fusoială fragmentară, unele aparținând neoliticului timpuriu (culturilor "Coțofeni" și "Criș") iar cele mai multe neoliticului târziu. În apropierea drumului ce leagă satul Vânători de Secuieni s-au descoperit
Secuieni, Harghita () [Corola-website/Science/300487_a_301816]
-
del Borgo"", vizitatorului i se deschide dintr-odată, dinspre ""Via della Conciliazione"", un spațiu vast și solemn, care-l umple de înmărmurire: vederea fațadei strălucitoare, recent restaurată a bazilicei. Fie pe scări, fie cu un ascensor, se poate ajunge pe terasa acoperișului, după alte 537 de trepte pe ""Loggia Panoramica"", de unde privitorul are o vedere magnifică asupra orașului.
Bazilica Sfântul Petru din Roma () [Corola-website/Science/298571_a_299900]
-
ca un loc sacru din cele mai vechi timpuri. Oricare ar fi originile sale, incașii l-au transformat într-un mic (cu o suprafață de 5 mile pătrate), dar extraordinar oraș. Invizibil de dedesubt și complet limitat natural, înconjurat de terase agricole suficiente pentru a hrăni populația, și irigat de izvoare naturale, Machu Picchu pare să fi fost folosit de incași ca un oraș ceremonial secret. 610 metri deasupra, gălăgiosul râu Urubamba, norul înfășoară ruinele palatelor, băilor, templelor, hambarelor și a
Machu Picchu () [Corola-website/Science/298689_a_300018]
-
de Cuzco, printre crestele andine, se află cetatea Machu Picchu. Găsită abia în 1911, această citadelă a fost concepută ca un labirint citadin inexpugnabil. La peste 4000 de metri, lemnul era o raritate și totul a fost durat în piatră: terase, fotificații, palate regale, locuințe simple, bazine de acumulare a apei de ploaie, cărămizi, piețe și un sofisticat sistem de parcele agricole pentru cultura principală, porumbul. Totul se încadrează într-un plan urbanistic aparent "întortocheat", menit să deruteze eventualii invadatori. Este
Machu Picchu () [Corola-website/Science/298689_a_300018]
-
muncitorii salahori recrutați dintre țăranii supuși corvoadei, munca forțată în serviciul statului. Pe versantul de est din Machu Picchu ('’Vechiul Vârf’’), muncitorii fac enorme lucrări pentru a adapta orașul la mediul natural. Ei ridică ziduri de susținere și amenajează multiple terase în cele două sectoare, agricol și urban, pe care le are orașul. Mai multe incinte cu ziduri înalte apără orașul. În zona agricolă, muncitorii instalează în plus canalizări pentru irigație și transportă pe terase cantități enorme de pământ necesare culturilor
Machu Picchu () [Corola-website/Science/298689_a_300018]
-
ziduri de susținere și amenajează multiple terase în cele două sectoare, agricol și urban, pe care le are orașul. Mai multe incinte cu ziduri înalte apără orașul. În zona agricolă, muncitorii instalează în plus canalizări pentru irigație și transportă pe terase cantități enorme de pământ necesare culturilor. În climatul tropical, muntele, transformat în grădină, răspunde nevoilor alimentare ale populației. Deasupra teraselor agricole constructorii incași ridică sectorul urban. Pentru a construi orașul, supușii împăratului Pachacuti s-au aprovizionat cu piatră din munții
Machu Picchu () [Corola-website/Science/298689_a_300018]
-
multe incinte cu ziduri înalte apără orașul. În zona agricolă, muncitorii instalează în plus canalizări pentru irigație și transportă pe terase cantități enorme de pământ necesare culturilor. În climatul tropical, muntele, transformat în grădină, răspunde nevoilor alimentare ale populației. Deasupra teraselor agricole constructorii incași ridică sectorul urban. Pentru a construi orașul, supușii împăratului Pachacuti s-au aprovizionat cu piatră din munții de granit de la Machu Picchu. Lucrătorii au desprins blocurile cu ajutorul unor pene de lemn umezite, așezate la intervale regulate după
Machu Picchu () [Corola-website/Science/298689_a_300018]
-
fibule fragmentare din bronz, oase de animale; o periegheză executată în anul 1988 a conturat mai clar aria sitului ce se întinde pe platoul larg de deasupra versantului de nord-vest al dealului pe o suprafață de 100 x 150m. Pe terasele joase de deasupra malului de sud și sud-vest al lacului „Cocor“ se găsesc fragmente ceramice romane. În aria necropolei celtice, aflată la nord, nord-est de comună s-au aflat de asemenea fragmente ceramice romane. La sud de comună, pe versantul
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]