15,959 matches
-
a alerga, a balansa). Definiția și clasificarea propuse de Ușurelu (2005a,b) urmează linia lui Lyons, cu influențe din teoria localistă, îndepărtându-se destul de mult de accepția curentă dată verbelor ergative (inacuzative). Ușurelu (2005a: 156−157) explică existența perechilor de verbe prin cauzativizare (intranzitivul cu formă reflexivă este derivat de la verbul tranzitiv, iar intranzitivul cu formă nereflexivă este bază pentru derivarea tranzitivului), însă nu face precizări despre relația dintre cele două ipostaze (aceeași intrare lexicală sau intrări diferite). Și considerarea verbelor
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
2005a,b) urmează linia lui Lyons, cu influențe din teoria localistă, îndepărtându-se destul de mult de accepția curentă dată verbelor ergative (inacuzative). Ușurelu (2005a: 156−157) explică existența perechilor de verbe prin cauzativizare (intranzitivul cu formă reflexivă este derivat de la verbul tranzitiv, iar intranzitivul cu formă nereflexivă este bază pentru derivarea tranzitivului), însă nu face precizări despre relația dintre cele două ipostaze (aceeași intrare lexicală sau intrări diferite). Și considerarea verbelor psihologice și a celor de percepție ca fiind ergative este
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
verbe prin cauzativizare (intranzitivul cu formă reflexivă este derivat de la verbul tranzitiv, iar intranzitivul cu formă nereflexivă este bază pentru derivarea tranzitivului), însă nu face precizări despre relația dintre cele două ipostaze (aceeași intrare lexicală sau intrări diferite). Și considerarea verbelor psihologice și a celor de percepție ca fiind ergative este discutabilă (vezi infra, 3.3.1.1.). 2.7. În discuția despre mijloacele de exprimare a posesiei în limba română, Niculescu (2008: 232−269) ajunge și la problema statutului verbelor
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
verbelor psihologice și a celor de percepție ca fiind ergative este discutabilă (vezi infra, 3.3.1.1.). 2.7. În discuția despre mijloacele de exprimare a posesiei în limba română, Niculescu (2008: 232−269) ajunge și la problema statutului verbelor a fi și a avea, pe care le consideră, pe baza unei solide bibliografii străine, ca fiind inacuzative (vezi Capitolul 5). Autoarea discută, în treacăt, Ipoteza Inacuzativă, folosind următoarea reprezentare a unui enunț inacuzativ: S 3 pro GV 3 V
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
reprezentare a unui enunț inacuzativ: S 3 pro GV 3 V GD Vin câțiva copii Această configurație presupune că subiectul gramatical ocupă poziția care este rezervată, în mod obișnuit, argumentului intern/obiectului direct, complement al centrului V0. În enunțurile cu verbe ergative, poziția subiectului este ocupată de elementul vid pro, care nu primește rol tematic de la V. Analiza propusă ilustrează situația în care "subiectul" verbului inacuzativ este generat în poziția de complement (în interiorul VP) și rămâne in situ. Autoarea nu propune
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
este rezervată, în mod obișnuit, argumentului intern/obiectului direct, complement al centrului V0. În enunțurile cu verbe ergative, poziția subiectului este ocupată de elementul vid pro, care nu primește rol tematic de la V. Analiza propusă ilustrează situația în care "subiectul" verbului inacuzativ este generat în poziția de complement (în interiorul VP) și rămâne in situ. Autoarea nu propune o analiză și pentru exemple de tipul Copiii vin (acasă), în care "subiectul" iese din domeniul VP, deci părăsește poziția sa inițială de complement
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nu propune o analiză și pentru exemple de tipul Copiii vin (acasă), în care "subiectul" iese din domeniul VP, deci părăsește poziția sa inițială de complement. Autoarea discută și Generalizarea lui Burzio (vezi infra, 4.1.1.), arătând că subiectul verbelor inacuzative are rolul Temă, iar cel al verbelor inergative, rolul Agent. Niculescu (2008) adoptă teoria formulată de Moro (1997)10, conform căruia enunțurile cu verbe inacuzative conțin două predicații, o predicație matrice și una incompletă. Predicația situată într-un nod
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
tipul Copiii vin (acasă), în care "subiectul" iese din domeniul VP, deci părăsește poziția sa inițială de complement. Autoarea discută și Generalizarea lui Burzio (vezi infra, 4.1.1.), arătând că subiectul verbelor inacuzative are rolul Temă, iar cel al verbelor inergative, rolul Agent. Niculescu (2008) adoptă teoria formulată de Moro (1997)10, conform căruia enunțurile cu verbe inacuzative conțin două predicații, o predicație matrice și una incompletă. Predicația situată într-un nod inferior în derivație, de obicei nonverbală, se încorporează
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
complement. Autoarea discută și Generalizarea lui Burzio (vezi infra, 4.1.1.), arătând că subiectul verbelor inacuzative are rolul Temă, iar cel al verbelor inergative, rolul Agent. Niculescu (2008) adoptă teoria formulată de Moro (1997)10, conform căruia enunțurile cu verbe inacuzative conțin două predicații, o predicație matrice și una incompletă. Predicația situată într-un nod inferior în derivație, de obicei nonverbală, se încorporează în predicatul situat într-un nod mai înalt, deoarece acesta conține categorii funcționale specifice verbului, rezultând astfel
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
enunțurile cu verbe inacuzative conțin două predicații, o predicație matrice și una incompletă. Predicația situată într-un nod inferior în derivație, de obicei nonverbală, se încorporează în predicatul situat într-un nod mai înalt, deoarece acesta conține categorii funcționale specifice verbului, rezultând astfel un verb ergativ. Deși nu există o descriere de tip monografic a verbelor inacuzative din limba română, în bibliografia românească există mai multe lucrări care analizează tangențial această clasă de verbe. Unele dintre aceste lucrări sunt tributare modelelor
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
conțin două predicații, o predicație matrice și una incompletă. Predicația situată într-un nod inferior în derivație, de obicei nonverbală, se încorporează în predicatul situat într-un nod mai înalt, deoarece acesta conține categorii funcționale specifice verbului, rezultând astfel un verb ergativ. Deși nu există o descriere de tip monografic a verbelor inacuzative din limba română, în bibliografia românească există mai multe lucrări care analizează tangențial această clasă de verbe. Unele dintre aceste lucrări sunt tributare modelelor teoretice adoptate de autori
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
într-un nod inferior în derivație, de obicei nonverbală, se încorporează în predicatul situat într-un nod mai înalt, deoarece acesta conține categorii funcționale specifice verbului, rezultând astfel un verb ergativ. Deși nu există o descriere de tip monografic a verbelor inacuzative din limba română, în bibliografia românească există mai multe lucrări care analizează tangențial această clasă de verbe. Unele dintre aceste lucrări sunt tributare modelelor teoretice adoptate de autori, altele oferă mai multe ilustrări ale tendințelor cercetării actuale din domeniu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
înalt, deoarece acesta conține categorii funcționale specifice verbului, rezultând astfel un verb ergativ. Deși nu există o descriere de tip monografic a verbelor inacuzative din limba română, în bibliografia românească există mai multe lucrări care analizează tangențial această clasă de verbe. Unele dintre aceste lucrări sunt tributare modelelor teoretice adoptate de autori, altele oferă mai multe ilustrări ale tendințelor cercetării actuale din domeniu, însă toate reprezintă o sursă importantă de probleme de cercetat și de sugestii de analiză. 3. DEFINIȚIE. CLASIFICARE
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
din domeniu, însă toate reprezintă o sursă importantă de probleme de cercetat și de sugestii de analiză. 3. DEFINIȚIE. CLASIFICARE. PRINCIPII DE STABILIRE A INVENTARULUI 3.1. Definiții, probleme terminologice În funcție de modelul teoretic, au fost formulate mai multe definiții ale verbelor inacuzative, multe dintre acestea având ca punct de pornire Ipoteza Inacuzativă. Zribi-Hertz (1987: 29) arată că argumentul unui verb intranzitiv este un adevărat subiect, în timp ce argumentul unui verb ergativ este un fals subiect, un obiect tematic promovat ca subiect structural
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
CLASIFICARE. PRINCIPII DE STABILIRE A INVENTARULUI 3.1. Definiții, probleme terminologice În funcție de modelul teoretic, au fost formulate mai multe definiții ale verbelor inacuzative, multe dintre acestea având ca punct de pornire Ipoteza Inacuzativă. Zribi-Hertz (1987: 29) arată că argumentul unui verb intranzitiv este un adevărat subiect, în timp ce argumentul unui verb ergativ este un fals subiect, un obiect tematic promovat ca subiect structural printr-o regulă gramaticală. Haegeman (1994: 323) consideră că verbele inacuzative sunt verbe cărora le lipsește argumentul extern și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
probleme terminologice În funcție de modelul teoretic, au fost formulate mai multe definiții ale verbelor inacuzative, multe dintre acestea având ca punct de pornire Ipoteza Inacuzativă. Zribi-Hertz (1987: 29) arată că argumentul unui verb intranzitiv este un adevărat subiect, în timp ce argumentul unui verb ergativ este un fals subiect, un obiect tematic promovat ca subiect structural printr-o regulă gramaticală. Haegeman (1994: 323) consideră că verbele inacuzative sunt verbe cărora le lipsește argumentul extern și care nu pot atribui Cazul acuzativ complementului. Această definiție
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Ipoteza Inacuzativă. Zribi-Hertz (1987: 29) arată că argumentul unui verb intranzitiv este un adevărat subiect, în timp ce argumentul unui verb ergativ este un fals subiect, un obiect tematic promovat ca subiect structural printr-o regulă gramaticală. Haegeman (1994: 323) consideră că verbele inacuzative sunt verbe cărora le lipsește argumentul extern și care nu pot atribui Cazul acuzativ complementului. Această definiție îi permite autoarei să includă pasivele în clasa inacuzativelor. Levin și Rappaport Hovav (1995: 3) menționează definiția rezultată din Generalizarea lui Burzio
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
1987: 29) arată că argumentul unui verb intranzitiv este un adevărat subiect, în timp ce argumentul unui verb ergativ este un fals subiect, un obiect tematic promovat ca subiect structural printr-o regulă gramaticală. Haegeman (1994: 323) consideră că verbele inacuzative sunt verbe cărora le lipsește argumentul extern și care nu pot atribui Cazul acuzativ complementului. Această definiție îi permite autoarei să includă pasivele în clasa inacuzativelor. Levin și Rappaport Hovav (1995: 3) menționează definiția rezultată din Generalizarea lui Burzio (vezi infra, 4
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
argumentul extern și care nu pot atribui Cazul acuzativ complementului. Această definiție îi permite autoarei să includă pasivele în clasa inacuzativelor. Levin și Rappaport Hovav (1995: 3) menționează definiția rezultată din Generalizarea lui Burzio (vezi infra, 4.1.1.) − un verb inacuzativ nu ia argument extern/este incapabil să atribuie rol tematic subiectului −, dar autoarele preferă definiția lui Perlmutter − un verb inacuzativ are argument intern, dar nu are argument extern −, a cărei aplicare duce la concluzia că verbele inacuzative sunt identice
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
inacuzativelor. Levin și Rappaport Hovav (1995: 3) menționează definiția rezultată din Generalizarea lui Burzio (vezi infra, 4.1.1.) − un verb inacuzativ nu ia argument extern/este incapabil să atribuie rol tematic subiectului −, dar autoarele preferă definiția lui Perlmutter − un verb inacuzativ are argument intern, dar nu are argument extern −, a cărei aplicare duce la concluzia că verbele inacuzative sunt identice cu cele pasive în configurația din D-Structură. Din perspectiva GB, un verb inergativ are în D-Structură subiect, dar
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
1.1.) − un verb inacuzativ nu ia argument extern/este incapabil să atribuie rol tematic subiectului −, dar autoarele preferă definiția lui Perlmutter − un verb inacuzativ are argument intern, dar nu are argument extern −, a cărei aplicare duce la concluzia că verbele inacuzative sunt identice cu cele pasive în configurația din D-Structură. Din perspectiva GB, un verb inergativ are în D-Structură subiect, dar nu are obiect, iar un verb inacuzativ are obiect în D-Structură, dar nu și subiect. În
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
dar autoarele preferă definiția lui Perlmutter − un verb inacuzativ are argument intern, dar nu are argument extern −, a cărei aplicare duce la concluzia că verbele inacuzative sunt identice cu cele pasive în configurația din D-Structură. Din perspectiva GB, un verb inergativ are în D-Structură subiect, dar nu are obiect, iar un verb inacuzativ are obiect în D-Structură, dar nu și subiect. În termenii structurii argumentale, un verb inergativ are argument extern, iar un verb inacuzativ are argument intern
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nu are argument extern −, a cărei aplicare duce la concluzia că verbele inacuzative sunt identice cu cele pasive în configurația din D-Structură. Din perspectiva GB, un verb inergativ are în D-Structură subiect, dar nu are obiect, iar un verb inacuzativ are obiect în D-Structură, dar nu și subiect. În termenii structurii argumentale, un verb inergativ are argument extern, iar un verb inacuzativ are argument intern direct; un verb inacuzativ nu poate avea un obiect direct în acuzativ sau
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cele pasive în configurația din D-Structură. Din perspectiva GB, un verb inergativ are în D-Structură subiect, dar nu are obiect, iar un verb inacuzativ are obiect în D-Structură, dar nu și subiect. În termenii structurii argumentale, un verb inergativ are argument extern, iar un verb inacuzativ are argument intern direct; un verb inacuzativ nu poate avea un obiect direct în acuzativ sau, în termeni GB, nu poate atribui Caz structural obiectului său. O definiție potrivită și suficient de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Din perspectiva GB, un verb inergativ are în D-Structură subiect, dar nu are obiect, iar un verb inacuzativ are obiect în D-Structură, dar nu și subiect. În termenii structurii argumentale, un verb inergativ are argument extern, iar un verb inacuzativ are argument intern direct; un verb inacuzativ nu poate avea un obiect direct în acuzativ sau, în termeni GB, nu poate atribui Caz structural obiectului său. O definiție potrivită și suficient de largă pentru verbele inacuzative din limba română
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]