9,098 matches
-
Vasile Alecsandri din 1872, viața scriitorului e grefată pe un vast tablou de fundal al unei lumi vechi care condiționează actele de creație și desfășurarea existenței "chemate". Toate temele sunt implicate aici - separația dintre public și privat, tentația retragerii, refugiul vocației în intimitate: ...diversele posturi ce a ocupat, de la simplu diac de visterie, post în care întrau întâi feciorii de boeiri pe atunci, pănă la postul de ministru de finanțe, și cariera politică, erau contrare gustului și tendințelor sale literare. În
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ceea ce ar fi putut face și n-a avut ocazia să dezvolte. Pentru că toate formele de realizare pe care le înregistrează aceste narațiuni de viață nu sunt decât ipostaza degenerată a unei activități în fond inacesibile. 4.4.2. Munca. Vocația în viața publică În 1858, Bolliac se plângea de reaua întrebuințare a talentelor și a capacităților în spațiul public: Ne vine un tânăr care a învățat matematicile - e bun de procuror la divan. A ieșit un militar din miliție, - e
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cu carile era ocupat în acest post îl împiedicară în lucrările și producerile literare, totuși lucrativitatea lui spre înaintarea învățământului n-a încetat nicidecum, ci s-a întins cu atâta mai mult"80. Esențială e găsirea unei îndeletniciri - pentru că încorporarea vocației (a dorinței naționale) în fișa postului e deja asigurată. Este o neutralitate în raport cu meseria care dă naștere unor propoziții asemănătoare cu cele pe care Weber le desprinde din gândirea lui Luther. A-și găsi locul, a exersa o profesie, a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
său. Mulți ar putea face adese mult, dacă ar fi puși fiecare la locul său: Că de-ar pune Dumnezeu P-ori ce om la locul său, Am progresa mult mai iute Făr' ca alții să ne-ajute!81. Spre deosebire de vocațiile care consacră munca, fie din perspectiva protestantă a datoriei profesionale îndeplinite cu smerenie în așteptarea mântuirii, fie din perspectiva mai modernă a muncii ca mijloc de realizare personală - această interpretare în context naționalist are o particularitate: nu se sprijină pe
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
urmă ca șef de biroul la archiva Statului"85. În acest context începe drumul lung al temei scriitorului-funcționar în literatura română. O figură ambivalentă, evocând în același timp chemarea națională și alienarea în raport cu aspirațiile intime - fiind totodată expresie a unei vocații și dublare a ei. La celălalt capăt al acestui mit stă Urmuz, omul care s-a împărțit între identitatea de grefier și aceea de autor, care în mod evident nu își mai trăiește funcția ca o chemare, dar nici scriitura
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a ei. La celălalt capăt al acestui mit stă Urmuz, omul care s-a împărțit între identitatea de grefier și aceea de autor, care în mod evident nu își mai trăiește funcția ca o chemare, dar nici scriitura ca o vocație. În acest vast câmp al muncii pe care îl mobilizează o națiune, literatura se înscrie în domeniul activităților în armonie cu orice altă îndeletnicire publică. Nu există rațiuni pentru a distinge poezia ca o profesie "mai inspirată" între celelalte ocupații
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
În acest vast câmp al muncii pe care îl mobilizează o națiune, literatura se înscrie în domeniul activităților în armonie cu orice altă îndeletnicire publică. Nu există rațiuni pentru a distinge poezia ca o profesie "mai inspirată" între celelalte ocupații. Vocația poetică e determinată de aceeași dorință implicată și într-o funcție ministerială. Fără îndoială că există noțiunea de carieră poetică: dar ea nu angajează nicio ruptură în raport cu alte cariere sau planuri ale existenței. Viața poetului concepută în aceste cadre implică
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și care domină câmpul acțiunii, dar monotonă, fără relief, indiferentă în raport cu tipurile și planurile activității umane (tiparul creației prin muncă). Ceea ce lipsește e o narațiune care să reunească libertatea acțiunii și singularitatea: adică o viață în care profesia să reflecte vocația particulară a fiecăruia dintre indivizi. Și cu asta revin la întrebarea pe care am anunțat-o deja: dorința națională putea să susțină un regim "singularizat" al chemării? 4.4.3. Arta. Intrarea în regimul "singularității" Dorința națională e o chemare
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
regim "singularizat" al chemării? 4.4.3. Arta. Intrarea în regimul "singularității" Dorința națională e o chemare puternică dar nesingularizată. Ea se înfățișează ca o pasiune colectivă, menită să mobilizeze masele și să constituie substanța a numeroase suflete. Biografii folosesc vocația națională ca o entitate imaterială unică, fără diferențe majore de la o personalitate la alta. De aceea, pentru a obține o viață dedicată, e suficient să se menționeze zelul național care animă un autor, fără să se precizeze particularitatea sa. În
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cele deputățești, profesia de chirurg e evocată foarte concret, scoasă din vagul "muncii". De cealaltă parte, în lumea interioară, dorința națională a fost înlocuită prin clișeul conduitei poetice (reverie, atitudine contemplativă, admirație a frumosului). Vedem aici primele semne ale unei vocații literare care se emancipează de pasiunile naționaliste, de relația pe care acestea o stabileau cu realitatea, cu societatea și cu spațiul comun. Pe ce se sprijină această narațiune a unei vocații singularizate? Ce fondează această emancipare de dorința națională și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
admirație a frumosului). Vedem aici primele semne ale unei vocații literare care se emancipează de pasiunile naționaliste, de relația pe care acestea o stabileau cu realitatea, cu societatea și cu spațiul comun. Pe ce se sprijină această narațiune a unei vocații singularizate? Ce fondează această emancipare de dorința națională și de câmpul profesional? Biografia lui H. Grandea publicată în Lepturariu în 1865 a fost preluată de la G. Sion, dintr-un articol despre "Pleiada poeților români", apărut în 1861. Ca multe texte
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
regim de singularizare"102, unul dintre elementele esențiale pentru constituirea câmpului autonom al artei în modernitate. Evident, nu este în intenția mea să urmăresc formele unui imaginar al elitei artiste. Ceea ce mă interesează e doar să clarific în ce măsură reprezentările unei vocații democratice, accesibile tuturor, au fost mobilizate (și deturnate) pentru ilustrarea vocației singularizante, accesibile doar câtorva "aleși". Plasarea vieții lui Grandea în contextul Lepturariului evocă, în acest sens, tensiunile acestei tranziții: integrată în seria constituită de Pumnul, prelucrată la fel ca
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
autonom al artei în modernitate. Evident, nu este în intenția mea să urmăresc formele unui imaginar al elitei artiste. Ceea ce mă interesează e doar să clarific în ce măsură reprezentările unei vocații democratice, accesibile tuturor, au fost mobilizate (și deturnate) pentru ilustrarea vocației singularizante, accesibile doar câtorva "aleși". Plasarea vieții lui Grandea în contextul Lepturariului evocă, în acest sens, tensiunile acestei tranziții: integrată în seria constituită de Pumnul, prelucrată la fel ca toate istoriile de viață din "fabrica de biografii", ca și cum ar spune
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
aici e coabitarea celor două moduri de reprezentare a "chemării" pentru literatură, măsura în care au fost silite să ocupe aceleași domeniu, chiar dacă nu s-au hrănit din aceleași resurse. Și în fond, unde altundeva era să se forjeze o vocație singularizantă pentru literatură dacă nu pe teritoriile delimitate deja de vocația naționalistă? 4.5. 1864. Biografiile și lectura literaturii române Lepturariul rumânesc publicat de Aron Pumnul între 1862 și 1865 e o carte singulară în literatura română. Pentru că a fost
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
literatură, măsura în care au fost silite să ocupe aceleași domeniu, chiar dacă nu s-au hrănit din aceleași resurse. Și în fond, unde altundeva era să se forjeze o vocație singularizantă pentru literatură dacă nu pe teritoriile delimitate deja de vocația naționalistă? 4.5. 1864. Biografiile și lectura literaturii române Lepturariul rumânesc publicat de Aron Pumnul între 1862 și 1865 e o carte singulară în literatura română. Pentru că a fost asociată cu biografia poetului național și pentru că G. Călinescu a folosit
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
latență a acestui obiect cultural pe care l-a creat Pumnul. Democratizarea singularizării, pe care manualul o permite malgré soi, se datorează unui simplu efect de "montaj": prin asocierea dintre texte și narațiunile de viață, ceea ce era o masă de vocații nediferențiate a devenit masă de singularități discursive. "Zelul național" a selectat autorii, compoziția dintre viață și text a conferit fiecăruia un timbru personal, o "semnătură". Și totuși, chiar și în aceste condiții, gestul lui Eminescu ne învață ceva despre regimul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o rătăcire modernă a criticei literare, ci din contră, poeziile serveau la explicarea biografică a unei personalități atât de atrăgătoare 124. Inversiunea dintre biografie și operă asupra căreia insistă Maiorescu arată ce s-a schimbat în mod profund în economia vocației: chemarea, ceea ce îl mobilizează pe poet din interior, nu se mai reconstituie printr-o reflecție psihologică, ci printr-una critică. Textele ni se pun sub ochi pentru că în ele s-a configurat o singularitate, pentru că ele îl conțin pe Popovici-Bănățeanul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Toată lumea n-a fost Bolintineanu, Sion, sau alt literat spre a i se găsi viața în numeroasele modeluri de proză și poezii ce se tipăresc anual cu autorizația ministerială"125. Pe acest drum avea să se sacrifice dimensiunea democratică a vocației literare. Ceea ce "fabrica de biografii" a descoperit în mod naiv, posibilitatea unei chemări distribuite în toată masa poporului, a fost lucrul "uitat" de către următoarea generație. Manierele singularizante și pasiunile care li s-au atribuit au fost folosite pentru a constitui
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
produce o figură singularizată; ca să obții o manieră nu e nevoie de Eminescu, ajunge și Popovici-Bănățeanul. Diferența o face fetișizarea. Această singularitate abstractă compusă de text constituie o relație de comunicare elitistă și restrictivă - pentru că distingerea "semnăturii" care dă cheia vocației reclamă specializare și rafinament. Titu Maiorescu, după ce citează o scrisoare a lui Popovici-Bănățeanul în care acesta i se confesează, face exerciții de lectură estetizantă pe materialul biografic: ...e admirabil scrisă toată scrisoarea, cu acel stil intuitiv din care renaște realitatea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
interioritate singularizată pe care s-a construit perspectiva autonomistă a literaturii și noțiunea de dedicație vehiculată la începuturile literaturii române. Însă e doar o supraviețuire camuflată, greu de recunoscut și aproape imposibil de invocat ca filiație legitimă. Recunoașterea în miezul vocației pur literare a lui Eminescu a definițiilor naționaliste ale vocației cere un efort hermeneutic considerabil - și, nu neg asta, contestabil. În fond, avem aici de-a face cu o prezență clandestină a mitologiilor productivității, pe care nu le "vedem", chiar
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
literaturii și noțiunea de dedicație vehiculată la începuturile literaturii române. Însă e doar o supraviețuire camuflată, greu de recunoscut și aproape imposibil de invocat ca filiație legitimă. Recunoașterea în miezul vocației pur literare a lui Eminescu a definițiilor naționaliste ale vocației cere un efort hermeneutic considerabil - și, nu neg asta, contestabil. În fond, avem aici de-a face cu o prezență clandestină a mitologiilor productivității, pe care nu le "vedem", chiar și atunci când fac parte din corpul unei idei istorice - ca
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
din punct de vedere științific nu trebuie să ne oprească să punem măcar întrebarea. Pentru că literatura, care înseamnă astăzi atât de puțin prin figurile canonului literar, continuă să absoarbă energii într-o mulțime de margini. În blogosferă, în puzderia de vocații scriitoricești care se nasc și se sting meteoric, în formele de expresivitate cerute de la fiecare utilizator de noile tehnologii, în multiplele insule de clandestinitate pe care le creează lumea noastră, de la versificația primitivă a muzicii underground până la experiențele ficționalizate ale
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
capitalismului, p. 68. 8 Judith Schlanger, La Vocation (1997), Hermann, Paris, 2010. 9 Ibidem, pp. 26-27. 10 Ibidem, p. 30. 11 Heinich, L'élite artiste, pp. 75sqq (de asemenea, capitolul "La vie vouée", pp. 82-100). 12 Numeroase observații despre temele vocației în literatura română se găsesc pe parcursul studiului lui Leon Volovici, Apariția scriitorului în cultura română, passim. 13 Heliade Rădulescu, Gramatică românească, p. 71. 14 Heliade Rădulescu, "Regulile sau Gramatica poezii", p. 123. 15 Curierul românesc, XVII (1845), pp. 69-70. 16
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a criticii literare românești, p. 339. 39 Nicolae Bălcescu, Românii supt Mihai-Voievod Viteazul, ediție îngrijită de Andrei Rusu, Minerva, București, 1970, pp. 13-14. 40 Ibidem, p. 14. 41 Un comentariu al raportului dintre Bălcescu și Fichte, mai exact între construcția vocației eroice și conceptul fichtean de "misie" se găsește la Ioana Em. Petrescu, "Perspectivă eroică și perspectivă ironică în opera lui N. Bălcescu" (1972), în Configurații (1981), ediție îngrijită de Ioana Bot, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2015, pp. 101-106. 42
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
p. 162. 65 Ibidem, p. 15. 66 Ibidem, p. 32. 67 Ibidem, p. 34. 68 Ibidem, p. 75. 69 Ibidem, p. 75. 70 Schlanger, La Vocation, p. 74. Sau formula și mai simplă a lui Nathalie Heinich: "a face din vocație profesie" (Heinich, L'élite artiste, p. 75). 71 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 2, pp. 229-230. 72 Ibidem, p. 229. 73 Pop, Conspect, I, pp. 82-83. 74 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 2, p. 206. 75 Pop, Conspect, II, p. 5. 76
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]