77,543 matches
-
Pavelescu (Instrumentalizarea politică a literaturii. Cazul românului Delirul) și Ana-Maria Cătănuș (Scriitorii disidenți și regimul comunist din România în anii 1980). Studiul care deschide această primă secțiune intitulat Constrângeri și privilegii. Metamorfozele lumii literare în scrisorile către putere (Mioara Anton) analizează scrisorile adresate puterii de către intelectuali. Insistăm asupra acestui studiu, deoarece această categorie specială de documente dezvăluie motivele care au stat în spatele nevoii intelectualilor de a se adresa puterii: nemulțumiri, frustări, nesiguranță, revoltă și supunere. Intelectualii au fost una dintre categoriile
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
ai puterii. Amenințarea difuza a Securității, starea de tensiune și suspiciune, au limitat considerabil posibilitatea formării unei opoziții deschise și bine organizate. Destinele unor birocrați de partid, precum Ion Ianoși și Paul Cornea, si reîntoarcerea lor în lumea culturală sunt analizate de Cristian Vasile care surprinde complexitatea tranziției lor de la Gheorghiu-Dej la Ceaușescu. Fundamentarea ideologică a regimului Ceaușescu și rolul atribuit intelectualilor, importanța scriitorilor că artizani ai conștiințelor, conflictele din interiorul breslei literare (cazul revistei Luceafărul), disidentele și criticile la adresa puterii
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
ale lui Ion D. Sîrbu). Proiectată din perspectiva teoriei și criticii literare, studiile reunite în acest capitol încearcă să descifreze felul în care scriitorii au înțeles să-și asume sau, dimpotrivă, să respingă comandamentele ideologice și propagandistice ale partidului. Sunt analizate cazurile lui George Călinescu, Aurel Baranga, Mircea Ivănescu, Eugen Barbu și Ion D. Sarbu. Angelo Mitchievici, prezintă în Arhitecții utopiei: Eugen Barbu și Facerea lumii, modul in care unul dintre cei mai reprezentativi scriitori postbelici și-a folosit opera pentru
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
întrebăm, în sensul ipotezei formulate mai sus: ce anume putea înfricoșa și dispersa mai eficace populația civilă care manifestă în Piață decât faptul că putea deveni victima într-un conflict în care se foloseau cu entuziasm 10 armele, gloanțele, proiectilele? Analizând acum, după 25 de ani de la cele petrecute în decembrie '89, desi relativ contrafactual, am putea afirmă că dacă Armata ar fi respectat în totalitate ordinele emise de Comandantul suprem, totul s-ar fi putut termină într-o baie de
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
îngustă a raportului dintre structura și suprastructura impusă de viziunea marxista determinista de inspirație pozitivista, care concepea nivelul suprastructural că un simplu reflex, deformat, a proceselor de natură exclusiv economice. În același timp, la momentul în care Gramsci preia și analizează elementele crociene, le supune unei acțiuni critice profunde: el îi impută lui Croce că, în loc să considere că interpretul principal al acțiunii etico-politice este subiectul colectiv, aceasta consideră că este subiectul individual. Ei bine, acesta este terenul pe care Gramsci se
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
contribuție din grupajul tematic al revistei aparține lui Angelo Chielli. Autorul este profesor de filosofie politică în cadrul Departamentului de Științe Politice al Universității "Aldo Moro" din Bari. Titlul studiului sau se intitulează în mod sugestiv: "Croce și Statul". Eseul propus analizează conceptul de stat în gândirea politică a lui Benedetto Croce pornind de la trei elemente fundamentale care sunt strâns legate: statul că o activitate, statul ca putere și statul etic. În Filosofia della pratica Croce se referă în mod explicit, în
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
național italian, a apărut o importanță literatura de specialitate 2. În funcție de evoluția intelectuală a autorilor, de motivațiile ideologice ale acestora sau de perioada istorică în care au scris, în istoriografie și gândirea politică italiană și universală, această perioadă a fost analizată prin intermediul mai multor chei de lectură 3. Una dintre acestea a fost aceea a "întârzierii istorice" cu care s-a confruntat națiunea italiană în raport cu alte națiuni europene. Conform acestei concepții, existența acestei "deconectări", a întârziat apariția națiunii și a statului
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
ar fi: "blocco storico" (blocul istoric), "mâncata rivoluzione agraria" (lipsa revoluției agrare), "questione meridionale" (chestiunea meridionala), "hegemonia" (hegemonia), "trasformismo" (transformism), "rivoluzione passiva" (revoluția pasivă) sau "rivoluzione senza rivoluzione" (revoluție fără revoluție)5. Gramsci folosește aceste concepte pentru a identifica și analiza elementele constitutive ale proiectului politic impus de liberalii democratici întregii societăți italiene, actorii politici, metodele folosite etc. Autorul sard a adus argumente, cu precădere pe parcusul Caietelor din Închisoare, (Quaderni del Carcere) că proiectul creării statului și a națiunii italiene
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
liberalilor moderați pe parcursul a un secol de modernizare. Tema subjugării Sudului de către Nord a devenit o temă predilecta în Caietele din închisoare. Gramsci nu identifica neapărat raportul dintre Nord și Sud că forma de exploatare directă între Metropola și colonii. Analiza să e mult mai subtilă prin introducerea conceptului de hegemonie 6. Prețul acestui compromis a fost că a impus o ruptură permanentă între Nordul industrial dezvoltat și Sudul agrar subdezvoltat. Această falie a fost transmisă din generație în generație, nefiind
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
a fost că a impus o ruptură permanentă între Nordul industrial dezvoltat și Sudul agrar subdezvoltat. Această falie a fost transmisă din generație în generație, nefiind niciodată rezolvată (până la data realizării Caietelor). Tema raportului dintre Nord și Sud a fost analizată de Gramsci în cadrul temei intitulată "quistione meridionale" (chestiunea meridionala)7. Conform teoreticianului sard, reacțiunea a învins, revoluția a fost înăbușita în fașa, iar rezultatul a fost că s-au menținut pe întreaga perioadă a istoriei moderne importante tensiuni între Nord
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
avut ca scop să explice rezultatul politicii moderaților de a păstra cadrele legitimității în rândul unor cercuri restrânse, prin refuzul acordării dreptului de vot direct și liber exprimat mării mase a populației. Abordarea teoretică pe care Gramsci o folosește atunci cand analizează transformismul este complexă, deoarece folosește argumente ce provin din analiza fenomenului risorgimental. Astfel, conceptele de hegemonie, intelectuali sau revoluție pasivă au fost folosite în studierea transformismului. Pentru Gramsci, transformismul reprezintă absorbirea progresivă din partea blocului moderaților nu numai a grupurilor aliate
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
și cu mijloace ce pot fi numite "liberale", adică prin intermediul inițiativei individuale, "moleculare", "private" [...]. Ceea ce era "normal", data structura și funcția exercitată de funcția grupurilor sociale reprezentate de moderați, în care aceștia erau grupul conducător, intelectuali în sens organic [...]"18. Analizând post factum, soluțiile la care a apelat Cavour s-au demonstrat a fi cele corecte, întrucât a reușit să impună un proiect politic cu pierderi umane și materiale minime. Sistemul politic ce s-a nascut între acești ani a exclus
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
pătruns în cadrul grupurilor moderate tot mai multe elemente ce activaseră anterior în cadrul Partidului Acțiunii, ceea ce a condus la lichidarea neoguelfismului și la sărăcirea mișcării mazzinienilor. Iar desigur, acest proces a fost momentul zero ce a declanșat ulterior fenomenul transformismului 20. Analizând politică moderaților, se poate observa foarte clar că se poate și în același timp este obligatoriu să existe o activitate cu caracter hegemonic înainte de cucerirea puterii însă, în același timp, trebuie să se ia în considerare că exercitarea acesteia nu
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
social și-a uzat propria funcție, blocul ideologic tinde să se năruiască și atunci "spontaneitatea" poate fi înlocuită cu "constrângerea", prin forme din ce in ce mai voalate și indirecte, până la măsuri cu caracter polițienesc și lovituri de stat. Gramsci a fost interesat să analizeze mișcarea fascista, pentru a înțelege legătură intrinseca între criză statului liberal, eșecul Risorgimentoului și instituirea regimului că forma a revoluției pasive. Ipotezele promovate de teoreticianul sard sunt următoarele: 1) apariția fascismului se datoreaza revoltei micii burghezii ce a avut loc
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
instituțional de către Declarația Universală a Drepturilor Omului și jurisprudența crimelor împotriva umanității, viziunea de la care s-au revendicat mișcarea de eliberare a coloniilor și rezistența anticomunista, si pe care o presupun actualmente susținătorii "dreptului de ingerință" în numele democrației. Desigur că analiza fiecărui caz comportă alte motivații și scopuri, insă argumentele se structurează potrivit aceluiași tipar al normativității abstracte. Specia juridică sau formală a umanismului a aparut așadar că funcție politică sau eventual că proclamare a unei convingeri principiale, dar fără altă
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
the corporate economy through policies of planism and economic nationalization, but the corporate institutution of the Romanian authoritative state was the guild Keywords: The Superior Economic Council, planned economy, authoritarian regime, Mitiță Constantinescu, unions, guilds. Introducere Articolul își propune să analizeze retrospectiv modul în care economia României, în perioada regimului monarhiei autoritare, 1938-4940, a fost centralizată și planificată sub o instituție care a purtat numele de Consiliul Superior Economic și ulterior de Ministerul Economiei Naționale. Ipoteza de lucru supusă demonstrării intenționează
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
sard meditează asupra mișcării revoluționare la care a participat. Trebuie să afirmăm că, gândirea politică gramsciană este de sorginte italiană, chiar și atunci, când se referă la teme ce sunt specifice spațiului nord-american cum este fordismul de exemplu. Acesta îl analizează prin ochii unui teoretician ce își pune problema raportului dintre cetățean și stat, dintre muncă și proprietate, etc. La Gramsci, temele de reflecție se încadrează în temă mai largă a fenomenului risorgimental în care sunt folosiți termeni, concepte, categorii, noi
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
mentale și comportamentale ale indivizilor care s-au format sub presiunea ideologică a unui partid și ideologii unice, "oamenii noi", n-au dispărut peste noapte, ci supraviețuiesc și în postcomunism producând consecințe neașteptate. Toate acestea le voi reliefa printr-o analiza transversala a ceea ce, la vremea respectivă, opinia publică din România a numit "cazul poneiului roz cu zvastica". Omul nou - produs al regimurilor totalitare Fascismul, nazismul și comunismul au fost astfel de ideologii totalitare, voluntariste ale căror consecințe în victime umane
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
înșiși lucrau în trustul media a unui fost informator dovedit al Securității 14. Am putea presupune chiar că scandalul poneiului a fost declanșat tocmai pentru a masca și deturnă atenția tocmai de la acest aspect. Deși poate ar fi incitant de analizat care vor fi fost motivele pentru această disproporție în reacția opiniei publice (exagerată în cazul poneiului roz, dar insignifianta spre inexistentă în cazul delatorilor Securității) totuși ne vom reorientă acum spre palierul conflictual precizat din capul locului. Am încadrat chiar
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
cercetare Biografia reprezentativă este metodă de cercetare care reconstituie biografia lui Dimitrie Gusti și a principalilor săi colaboratori urmărind viața acestor intelectuali, atenția cercetătorului orientându-se pe contextele sociale formative. Pentru a inventaria orientările politice ale colaboratorilor lui Gusti am analizat opiniile așa cum au fost declarate în publicistica vremii și în documente personale devenite publice: jurnale, corespondență, amintiri, convorbiri de istorie orală. Am făcut apel la interviurile de istorie orală realizate de profesorul Rostás cu H. H. Stahl și cu alți
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
transformat în 1921 Asociația să pentru Studiul și Reforma Socială în Institutul Social Român, Gusti a organizat seria de conferințe publice despre proiectul liberal de Constituție și despre Doctrinele partidelor 22. În 1922, în prelegerea să de la ISR, Gusti a analizat fascismul italian pe care l-a definit ca fiind un "experiment sugestiv al laboratorului politic al epocii", un partid de proporții și de succes. Gusti atrăgea atenția asupra programului politic al acestui nou venit pe scena politică italiană pe care
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
ideologică, adică analiza reprezentărilor noastre despre realitate și nu a realității însăși. Evident, nu este vorba de interpretarea ideologică în sensul care se va dezvolta pe linia Sheller-Dilthey-Mannheim, ci în cel al spiritualismului, care susținea că realizează cercetarea societății doar analizând modul în care aceasta este concepută de către noi. În opinia sa, faptele sociale nu sunt un produs al voințelor noastre, ci "ele o determina dinafară; ele sunt ca niște forme în care suntem obligați să încadram acțiunile noastre. Foarte frecvent
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
4 De aceea, spune Durckheim, "când sociologul vrea să exploreze o ordine oarecare a faptelor sociale, trebuie să facă efortul de a găsi o perspectivă din care faptele apar separate de manifestările lor individuale"5. Și regimul comunist a fost analizat în cadrele acestui model. De la judecățile simțului comun la formulările întâlnite în unele demersuri științifice, el este indicat ca o realitate obiectivă (construită pe baza unei doctrine ce prevede abolirea proprietății private și instaurarea celei colective) ce a exercitat asupra
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
metodelor calitative, adică al metodelor care nu implică, în momentul culegerii, nicio cuantificare, nicio prelucrare chiar, cum ar fi, de exemplu, interviul, observația liberă și culegerea de documente, 4) da prilejul unei analize calitative a datelor în care cuvintele sunt analizate direct prin intermediul altor cuvinte, fără să fie trecute printr-o operație numerică, 5) se termină cu o povestire sau o teorie (și nu cu o demonstrație)"9. Comparând metodă cantitativa cu cea calitativa, Howard S. Becker 10 identifica cinci diferențe
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
am angajat am aplicat toate operațiile și tehnicile specifice. Realizarea acestui amplu interviu a presupus rezolvarea unor probleme de natură metodologica, pe care le voi prezenta în cele ce urmează. Organizarea materialului documentar Prima operație fundamentală a fost documentarea. Am analizat toate documentele existente la Arhivele Naționale Filiala Iași ale următoarelor organizații: Comitetul județean al PCR Iași, Comitetul municipal al PCR Iași, Comitetul județean al UTC Iași, Comitetul municipal al UTC Iași, Organizația pentru Democrație și Unitate Socialistă Iași și Școala
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]