77,543 matches
-
de prezentarea unui regim în care granița dintre public și privat era călcata în mod samavolnic. După cum sesizează foarte bine Vasile Dancu în prefață volumului, "unul își scoate propria viață la mezat, iar celălalt, cu prietenie, dar cu bisturiu fin, analizează, taie, sortează, arată, concluzionează, sugerează discret diagnostic"37. După cum am spus și în introducerea volumului, "cred că s-a ajuns la suficient calm metodologic care să facă posibilă depășirea etapei acuzării globale și disponibilitatea pentru a asculta și "partea lor
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
adresată președintelui Comisiei Europene, și uitați-vă de atunci ce am făcut în relația cu UE, în relația cu SUA! În calitatea de prim-ministru am semnat, în martie 2014, un document referitor la dialogul strategic cu SUA. Dacă veți analiza ceea ce am reușit în relația cu România, veți vedea că am făcut mai multe acțiuni de pionierat. Dacă toate aceste acțiuni înseamnă să fii omul altcuiva decât al Republicii Moldova... să fie mai mulți din aceștia, ca mine! Un al doilea
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
pare o atitudine iresponsabilă să încerci să faci speculații pe acest subiect doar ca să-ți atragi o parte din electorat în speranța că, uite, la alegeri vei beneficia de 5-6% din acel 20%. Mi se pare mult mai important să analizăm realitățile și să facem tot ce-i posibil pentru a schimba aceste realități dacă le considerăm un impediment în realizarea acelui deziderat de modernizare, de reformare, de transformare a Republicii Moldova. Pornind de la realitățile pe care le-am menționat, astăzi cred
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
simțite la toate nivelurile sociale 2. Violență și politica sunt realități învecinate și înlănțuite. Dinamică practicilor politice, a grupurilor implicate în viața politică, este generatoare, la rândul său, de violență în diferite forme. Cea mai la îndemână de privit și analizat ar putea fi violență fizică, fiind ușor de perceput, de identificat implicările, resorturile ori cauzalitatea și efectele ei. De altfel, daca ne referim strict la regimurile democratice, Aristotel atribuie democrației, în opera sa Politică, predispoziția la conflict a acestui tip
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
migraționist. Teoriile clasice de tipul celor gravitaționale sau modelul "push-pull" au fost de cele mai multe ori combătute, fiind considerate a fi mai degrabă "scheme descriptive sau clasificatorii"4, ele fiind adaptate unor situații concrete, insă tendința actuala este aceea de a analiza migrația fie prin prisma unor teorii care explică apariția fenomenului (precum teoria economiei neoclasice, teoria duală a pieței muncii, noua economie a migrației, teoria dependenței), fie prin prisma celor ce urmăresc desfășurarea acestuia (că, de exemplu, teoria rețelelor sau teoria
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
sociale, valori, așteptări 14, realizat de MetroMedia Transilvania în 2007, arată că unul din trei români aflați în Italia intenționau, la acea dată, să se întoarcă definitiv în țară în următorii doi ani. Reintegrarea în țara de origine a fost analizată de cercetători în relație cu factori precum: natură experienței trăite în țara de destinație, durata migrației, în raport cu obiectivele personale și cu diferențele salariale dintre țările de origine și de destinație 15, contextul reintegrării în țara de origine. Însă, așa cum este
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
ales, actorii non-statali, cei care au profitat de globalizarea modelului neoliberal și care nu și-au asumat prea multe responsabilități față de natură, oameni, planeta). Conform Agendei 2030, conceptele de "dezvoltare durabilă" și cel de "solidaritate globală" sunt interconectate. Astfel, dacă analizăm dreptul la oraș din prisma viziunii Agenda 2030, este vorba și de un drept al omului la o anume calitate a orașului sau (deoarece orașul este asimilat juridic, cu un mediu urban, un mediu social, un mediu artificial), ca mediu
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
cu mediul înconjurător 31. Desigur, aceasta este doar o propunere asupra conținutului juridic al dreptului la oraș. Acest nou drept, pe care-l considerăm unul din cea de a IV-a generație de drepturi ale omului, rămâne să fie explorat, analizat în perspectivele pe care le dezvolta, de juriștii sec. XXI, în contextul în care lumea a devenit ceea ce ONU recunoaște în documentele și rapoartele sale, ca fiind "o lume globală urbanizata". Sărăcia urbană, fenomen sesizat și analizat cu atenție de
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
să fie explorat, analizat în perspectivele pe care le dezvolta, de juriștii sec. XXI, în contextul în care lumea a devenit ceea ce ONU recunoaște în documentele și rapoartele sale, ca fiind "o lume globală urbanizata". Sărăcia urbană, fenomen sesizat și analizat cu atenție de ONU în numeroase documente, s-a extins ca efect direct al fenomenelor globalizării (mai precis, a extinderii globale a modelului neoliberal de câștigare de piețe, a rolului predominant pentru perpetuarea acestui model a companiilor transnaționale, de unde și
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
a candidaților Klaus Iohannis (Dan Mihalache), Victor Ponta (Dan Sultănescu) și Elenă Udrea (Eugen Tomac), două articole de la secțiunea Varia și de trei recenzii. În cadrul studiilor și articolelor prezente în cadrul tematicii numărului se observă două tipuri de abordări: primele opt analizează elementele din perioada de precampanie și de campanie, următoarele trei au un specific teoretic și în fine ultima, studiază problemă apariției și dispariției unui partid politic (PPDD). Prima contribuție a corpului central aparține lui Florin Grecu și este intitulată: "Drumul
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
și are ca titlu: "Alegerile prezidențiale din noiembrie 2014 și reinventarea conștiinței civice". Prin intermediul acestui studiu autorul "... identifica principalii factori care au dus la victoria lui Klaus Iohannis candidatul Alianței Creștin-Liberale-PNL-PDL, în fața lui Victor Ponta, candidatul Alianței PSD-UNPR-PC. De asemenea, analizează episodul protestelor din diaspora și implicațiile electorale ale acestuia, fenomen ce pare să întărească ipoteza reinventării conștiinței civice, preocupată de contestarea abuzurilor politice". Opinia argumentata a autorului este ca, explozia mijloacelor de informare în masă neconvenționale, odată cu generalizarea internetului a
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
marile teme existente în spațiul politic din România. Începând cu a noua contribuție, prezentată de domnul Radu Carp intitulată: ""Constituționalizarea" programului politic al Președintelui și personalizarea partidelor politice" se deschide seria studiilor cu caracter teoretic. Autorul și-a propus să analizeze atât "... reforma sistemului politic din programul electoral al candidatului care a câștigat cursa prezidențială din noiembrie 2014, Klaus Iohannis", cât și modul în care acesta reușește să le impună în spațiul politic. Concluzia autorului este ca, îndeplinirea în primele luni
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Popa și este intitulată: "Pentru revizuirea Constituției economice". Punctul de vedere al autorului este interesant și suscita interes deoarece pune în discuție modul în care școală "economiei politice constituționale" își propune să clarifice anumite aspecte contradictorii existente în Constituția României. Analizând mai multe articole și alineate ale Constituției, (vezi ca exemplu Art 135 (1) și Art. 47 (1)), sunt identificate surse ale conflictelor instituționale. O altă temă interesantă și prea puțin discutată în spațiul public este aceea a asigurării bunăstării generale
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
PPE members trough their statements and actions, they sustained their candidate during the campaign and through congratulation letters after winning the elections. Keywords: Liberal-Christian Alliance, Național Liberal Party, Social-Liberal Union, Iohannis, merger, political negotiations. Introducere Prezentul studiu își propune să analizeze pașii politicii care au condus la nominalizarea lui Klaus Iohannis drept candidat pentru funcția de președinte al României. Pe de altă parte, articolul intenționează să demonstreze ipoteza studiului de față și anume că negocierile dintre grupul politic liberal din România
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
politici 2 ai campaniei electorale prezidențiale, despre eșecul previzionării rezultatelor alegerilor 3, precum și strategiile 4 folosite de candidați în alegerile prezidențiale 2014 din România, au fost deja publicate. Astfel, referințele bibliografice vor fi constituite din spațiul virtual. Prin urmare, prezența analiza face trimitere la articole premergătoare apariției ACL-ului, precum și la declarații de presă care vor pune în lumina arhitectură politică, înainte și după ruperea USL-ului, despre repoziționarea PNL-ului la grupul politic al PPE-ului, precum și la declarațiile politice
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
este un partid liberal"50. Președintele Partidului Democrat Liberal Vasile Blaga a salutat anunțul liderului PNL, Crin Antonescu, privind trecerea delegației PNL la PPE: "Nici un partid nu cred că și-a atins obiectivele, rezultatele puteau fi mai bune, le vom analiza în ședința Biroului care va avea loc miercuri. Salut decizia domnului Crin Antonescu de a-si trimite europarlamentarii în grupul Partidului Popular European (PPE). Sigur că noi am spus mereu că dorim apropierea partidelor de dreapta, vom putea discuta cu
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
McKinney 6, clasificare care include efectele cognitive, comportamentale, de evaluare a imaginii candidaților și efectele latențe. Efectele cognitive indică faptul că alegătorii care urmăresc dezbaterile au mai multe cunoștințe despre problemele țării și soluțiile candidaților și reușesc, prin comparație, să analizeze ofertele politice ale candidaților și să-i poziționeze corect pe scena politică 7. Efectele comportamentale fac trimitere la puținele modificări ale intenției de vot după urmărirea dezbaterilor. De obicei, aceste modificări afectează segmentul alegătorilor indeciși sau al celor mai puțin
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
TV și a fost moderată de Mădălina Pușcălău. Spre deosebire de primă confruntare televizată dintre cei doi finaliști, a doua a fost mai organizată, regulile jocului au fost bine explicate și, în mare măsură, respectate de participanți. Frame-ul (cadrul) - scurtă introducere Vom analiza în acest articol dezbaterea celor doi candidați ajunși în finala pentru câștigarea fotoliului de președinte al României folosind teoria cadrajului mediatic. Consacrată de Erving Goffman în sociologie, noțiunea de cadru (frame) a fost preluată în studiile media că o schemă
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Prezente în toate etapele comunicării de masă, frame-urile structurează informația și ajută la procesele de selecție și de prezentare a informațiilor, fiind puncte de vedere selective asupra unor teme sau evenimente. Dezbaterea finală : Victor Ponta vs. Klaus Iohannis Pentru a analiza dezbaterea celor doi candidați vom folosi tipologia frame-urilor propusă de Semetko & Valkenburg 30. Acestea folosesc în analiza lor cinci frame-uri devenite foarte cunoscute: - cadrul atribuirea responsabilității unor actori politici colectivi sau individuali pentru (ne)rezolvarea unor probleme social-politice; - cadrul interesul
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
parte a programului său, singurul instrument fiind propria să legitimitate. Cum Victor Ponta nu a avut ocazia să-și pună în aplicare programul său electoral, vom urmări în paralel cele două programe, partea referitoare la reforma regimului politic și vom analiza felul în care obiectivele descrise de Klaus Iohannis s-au materializat în timpul primelor luni ale mandatului său. Ambele programe tratează tema revizuirii Constituției : "România lucrului bine făcut": "Desigur, modificarea Legii Fundamentale se află în sarcina Parlamentului, dar președintele poate deveni
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
ocupate pe criterii politice Neîndeplinit Regionalizarea Neîndeplinit Descentralizarea Neîndeplinit În total, din 11 obiective majore de reformă a regimului politic, în primele șase luni de la preluarea mandatului Klaus Iohannis a reușit, prin intermediul Parlamentului, îndeplinirea a cinci obiective dintre acestea. Vom analiza în continuare acele obiective care au fost îndeplinite. 1. Un nou sistem de alegere a Parlamentului. Prin Hotărârea Parlamentului nr. 18/2013 s-a constituit Comisia comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale, pentru
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
se referă la reforma regimului politic. Toate acele obiective care au fost îndeplinite au la bază legi inițiate de deputați și senatori din majoritatea partidelor reprezentate în Parlament. Toate aceste legi, în stadiul lor inițial sau pe parcurs, au fost analizate de Comisia comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale, pentru modificarea Legii partidelor politice și a Legii privind finanțarea partidelor politice și a Legii privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. Interesant de
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
accesat 20.07.2015). 4 "Primul Guvern după 1989 care cade prin moțiune de cenzură", în Adevărul Live, 13 octombrie 2009, http://adevarul.ro/news/eveniment/primul-guvern-1989-cade-motiune-cenzura-254176-1 50ad5b717c42d5a6639397c4/îndex.html (accesat 20.07.2015). 5 Lavinia Bălulescu, ""Păcatele" referendumului din România, analizate de presa franceză", în Adevărul, 17 august 2012, http://adevarul.ro/locale/timi soara/pacatele-referendumului-romani a-analizate-presa-franceza-1 50aec52 27c42d5a663a02e85/îndex.html (accesat 20.07.2015). 6 www.presidency.ro/static/Acord de colaborare.pdf (accesat 19.07.2015). o o 7 Confruntare electorală
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
octombrie 2003. Constitution de la Ve République, www.senat.fr. "Primul Guvern după 1989 care cade prin moțiune de cenzură", în Adevărul Live, 13 octombrie 2009, http://adevarul.ro/news/eveniment/ primul-guvern-1989-cade-motiune-cenzura-254176-1 50ad5b717c42d5a 6639397c4/ îndex.html. Lavinia Bălulescu, ""Păcatele" referendumului din România, analizate de presa franceză", în Adevărul, 17 august 2012, http://adevarul.ro/locale/timișoara/pacatele-referendumului-romania-analizate-presa-franceza-1 50aec5227c42d5a663a02e85/îndex.html www.presidency.ro/static/Acord de colaborare.pdf. Pentru revizuirea Constituției economice [For Revision of Economic Constitution] Cristian-Ion POPA Abstract: The current Presidential Administration proposes the
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Parlamentul României pe parcursul legislaturii 2004-2008. Parlamentul este organul reprezentativ suprem al României, corpul legislativ, locul unde se adoptă, se amendează sau se abroga legile statului. De aceea am considerat că acesta este cel mai potrivit context în care poate fi analizat impactul pe care îl are discursul politic al femeilor în procesul de luare a deciziilor politice. Legislatură menționată ilustrează, pe de o parte, atmosfera politicii românești înainte, în cursul și după aderarea României la Uniunea Europeană, iar pe de altă parte
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]