8,238 matches
-
importante lucrări de reparații și extindere. A fost înălțată o turlă deasupra naosului bisericii și s-au construit chilii pentru călugări, o trapeză, o pivniță de piatră, zidul de incintă cu turn și cerdac mare deasupra porții. Vasile Lupu a închinat mănăstirea la Arghirocastro de la Adrianopole (mănăstire grecească din Rumelia, astăzi pe teritoriul Turciei europene, numele actual al Adrianopolei fiind Edirne). În mai 1653, cazacii lui Timuș Hmelnițchi au jefuit biserica, au distrus odoarele și i-au torturat pe călugări. Fiul
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
precizează însă că mănăstirea Hlincea, situată ""aproape de târgul Iași, sub făget"", a fost ctitorită de vistiernicul Zota Tzigara. Domnitorul Gheorghe Duca (1668-1672) a pus Mănăstirea Hlincea sub ascultarea Mănăstirii Cetățuia (ctitorită de el și sfințită la 29 iunie 1672 și închinată la rândul ei Patriarhiei Ierusalimului), rămânând multă vreme ca metoc al acesteia din urmă (până în anul 1990). În schimbul Hlincei, el oferea mănăstirii grecești Mănăstirea Zlataust, zidită rapid în 1682. În ianuarie 1717, când o oaste austriacă comandată de căpitanul belgian
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
gândurilor, unirea sufletelor, dar și unirea în muncă roditoare prin strigătul: Trăiască România Mare, puternică și unită!”" În sfârșit, pe ultima latură a soclului monumentului (cea din spate) erau înscrise cuvintele Olgăi Sturdza: "„Neamului românesc întregit și Iașului - leagănul unirilor - închin această lucrare a inimii și mâinilor mele. Olga I. Sturza. 29 mai 1927”". Monumentul era format dintr-o piesă centrală, „reprezentând Patria, imagine pentru care regina Maria a acceptat să-i reproducă chipul” și patru piese mai mici (provinciile reîntregite
Monumentul Unirii din Iași () [Corola-website/Science/307916_a_309245]
-
este un monument de bronz realizat de sculptorul italian Raffaello Romanelli (1856-1928) și închinat primului domnitor al Principatelor Române Unite, Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Statuia a fost amplasată în piața centrală a orașului Iași, denumită simbolic Piața Unirii, locul unde s-a jucat pentru prima dată Hora Unirii în anul 1859, înainte chiar ca
Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Iași () [Corola-website/Science/307919_a_309248]
-
în Bărnova, care este de dânsul, isprăvită; iară din temelia ei a fost început-o Bărnovscki Vodă a o zidire, și n-a apucat să o isprăvească, că a perit la Poartă"". Începând din anul 1662, Mănăstirea Bârnova a fost închinată pe rând Patriarhiei Ierusalimului, Muntelui Athos, Muntelui Sinai, Patriarhiei din Constantinopol și Patriarhiei din Alexandria, fiind administrată de către călugării greci pe o perioadă de 200 de ani. În anul 1678, doamna Dafina Dabija a dăruit Mănăstirii Bârnova, unde era înmormântat
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
de nuvele („La răzeși”, „A cincea roată de la căruță” etc.) care ilustrează aspecte ale instaurării regimului comunist în România, elogiind „beneficiile” acestora în comparație cu mizeria existentă în perioada orânduirii capitaliste. Primul roman al lui Galan, "Zorii robilor" (2 vol., 1950), este închinat unui moment semnificativ din trecut - solidarizarea muncitorilor ceferiști din Pașcani cu țăranii răsculați pentru pământ în anul 1907. Pentru acest roman, a primit în anul 1952 Premiul de Stat al RPR. Opera principală a lui V.Em. Galan este romanul
Valeriu Emil Galan () [Corola-website/Science/308318_a_309647]
-
de lemn, datând din perioada domniei lui Petru Mușat (1375-1391). Aceasta este menționată pentru prima dată în anul 1395 (fiind contemporană cu Biserica Mirăuți din Suceava), ea fiind ctitoria unui boier moldovean numit Iațco. În mai 1395, boierul Iațco o închina, împreună cu biserica Sfântului Dumitru din Suceava (cea veche, din lemn), patriarhului Constantinopolului, Antonie al IV-lea. Mănăstirea Ițcani, numită "a lui Iațco din țarina Sucevei", a funcționat inițial ca o mănăstire de călugărițe, beneficiind de danii din partea mai multor domnitori
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani () [Corola-website/Science/308365_a_309694]
-
a ademenit și pe el să cadă în idolatrie; lipsa de pioșenie și depravarea predecesorilor săi ajunse la culme. Încurajat de soția sa, respingătoarea Izabel, el îi persecuta pe Prooroci și pe toți oamenii rămași credincioși lui Dumnezeu și se închina idolilor Baal și Astarte. Sfântul și Marele Prooroc Ilie l-a abordat în chip direct purtând o aprigă luptă pentru dreapta credință a poporului care prin exemplu mai marilor săi era târât în idolatrie. La cuvintele Profetului, o secetă groaznică
Sfântul Ilie () [Corola-website/Science/308426_a_309755]
-
angajat pe post de paznic. În anul 1992, ca urmare a strădaniilor PS Gherasim Putneanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și om al acestor locuri, fostul schit a fost redeschis ca mănăstire de maici. A fost construit un paraclis închinat Sfântului Mina, sfințit în același an, apoi, la 22 decembrie 1992, a avut loc sfințirea întregului complex mănăstiresc. Începând din acea dată, s-a instalat aici primul sobor de maici, care au venit de la Mănăstirea Teodoreni din cartierul sucevean Burdujeni
Mănăstirea Cămârzani () [Corola-website/Science/308455_a_309784]
-
obiective: Mănăstirea Hagigadar a fost ridicată pe Dealul lui Bulai, "„pe o culme rotundă, parcă ar fi făcută de mână de om, pe un gorgan înverzit”" (după cum a scris Nicolae Iorga), care se află în mijlocul unei văi. Această mănăstire este închinată Maicii Domnului și poartă un nume armenesc: Hagigadar însemnând în limba armeană "îndeplinirea dorințelor". Biserica Mănăstirii Hagigadar a fost construită între anii 1512-1513, în timpul domniei lui Bogdan cel Orb (1504-1517), de către Drăgan Donavac (Donavachian), un negustor armean de vite. Acest
Mănăstirea Hagigadar () [Corola-website/Science/308403_a_309732]
-
cuprindea biserica, stăreția veche, zidul de incintă (cu trei turnulețe de colt rotunde) și turnul-clopotniță prin care se face intrarea în incintă. De-a lungul existenței sale, a fost supusă mereu eroziunii timpului și vicisitudinilor istoriei. Așezământul monahal a fost închinat de la început Patriarhiei Ierusalimului, aflându-se în această dependență până la secularizarea averilor mănăstirești (1863). Schitul a fost prădat de două ori: în anii 1661 și 1671. Patriarhul Hrisant Notaras (1707-1731) al Ierusalimului a pus Mănăstirea Hadâmbu sub ascultarea Mănăstirii "Sfântul
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
redat destinația inițială de Observator Astronomic Popular, care a avut un rol important în popularizarea astronomiei în rândul iubitorilor acestei științe, iar în prezent aici funcționează Observatorul Astronomic Vasile Urseanu al Municipiului București. Cu prilejul sesiunii comemorative din anul 1968, închinată primei Societăți Astronomice Române și inițiatorilor ei, a fost dezvelită o placă comemorativă pentru amiralul Vasile Urseanu și astronomul Victor Anestin. Tot atunci, s-a propus ca Observatorul Astronomic Popular din București să primească denumirea Amiralului Urseanu, care s-a
Vasile Urseanu () [Corola-website/Science/307471_a_308800]
-
al ordinii cosmice, simbolizând supremația castei brahmanilor, stabilitatea socială și bunăstarea. Interpretând diferit "Vedele", unii hinduși săvârșesc ritualuri din perioada vedică, alții ritualuri sacerdotale sau idolatrizează zeități ale hinduismului medieval. Astfel, fiecare adept este fidel unui zeu la care se închină zilnic, dar face apel și la alte zeități, atunci când trebuie să depășească anumite obstacole în viață. În lumea contemporană, hinduismul trece printr-un curent reformator, fiind influențat de creștinism și de cultura europeană. Templele sunt locașuri închinate anumitor zeități, întrucât
Hinduism () [Corola-website/Science/302996_a_304325]
-
transportate și îmbinate. Numai zigguratul din Ur a rămas în picioare, deoarece constructorii din epocile mai târzii au învățat că arderea cărămizilor le va face mai rezistente. Muzica și cântecele formau o parte importantă din viața Mesopotamiei. Unele cântece erau închinate zeilor, altele descriau evenimente importante. Muzica și cântecele erau destinate în principal aristocrației și regilor, dar de ele se bucurau și oamenii obișnuiți, care cântau și dansau în casele lor sau în piețe. Cântecele se transmiteau din generație în generație
Mesopotamia () [Corola-website/Science/302994_a_304323]
-
acte). Prin aceasta încearcă centralizarea guvernului și schimbarea sistemul ereditar al birocrației cu unul bazat pe valori. (Cercetătorii din zilele noastre consideră că a fost scris la mult timp după moartea lui Shotoku Taishi.) 607 - Primul sol "oficial" este trimis înChina ca reprezentant al unei Japonii unificate. Se ridică templul Horyuji lângă locul unde va fi orașul Nara. 621 - Shōtoku Taishi moare. 622 - Soga Umako moare. Soga Yemishi devine Mare Ministru. 628 - Împărăteasa Suiko moare. În regatul Yamato se dispută rivalități
Cronologia Perioadei Asuka () [Corola-website/Science/303016_a_304345]
-
fața atacului neașteptat al unui invadator neștiut de nimeni până atunci, venit din Orientul Îndepărtat. "Pentru pedepsirea păcatelor noastre", nota un cronicar al vremii, "au sosit popoare necunoscute. Nimeni nu știa de unde sau când veniseră, sau la ce zei se închinau. Asta numai de Dumnezeu este cunoscut, sau poate și de oamenii înțelepți care au citit în cărți." Cnejii slavi au auzit pentru prima oară de mongoli de la cumani, care jefuiseră în trecut așezările rusilor de la frontieră, dar care acum doreau
Invazia mongolă în Rusia Kieveană () [Corola-website/Science/302208_a_303537]
-
patronajul unei divinități. La Delphi era onorat zeul Apollo, iar în Corint și Nemeea zeul Poseidon. Se credea că zeii le dau atleților forța fizică și abilitatea necesară pentru a putea participa cu succes la Jocuri, și drept urmare, atleții se închinau la zeitățile respective. Exista și o competiție mai brutală numită "pankraion" în care era permisă strângerea de gât, dar era interzisă mușcarea, scoaterea ochilor sau ruperea degetelor. În timpul jocurilor olimpice încetau orice conflicte politice și militare dintre cetățile grecești, instituindu
Jocuri Olimpice antice () [Corola-website/Science/302316_a_303645]
-
tot mai crescută a administrației centrale a apărut o nouă clasă de scribi educați și oficiali. Faraonii făceau donații de pământ cultelor lor mortuare și templelor locale pentru a se asigura că aceste instituții au avut resurse pentru a se închina faraonului după moartea sa. Se crede că după cinci secole de aceste practici, puterea economică a faraonului s-a erodat și economia nu mai putea permite să sprijine o administrare centralizată mare. Pe măsură ce puterea Faraonului s-a diminuat, nomarhii locali
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]
-
un altar. Templele nu erau locuri de cult publice și numai în anumite zile de sărbătoare statuia zeului era scoasă din altar pentru venerare publică. Altarul zeului era izolat de lumea exterioară și accesibilă numai funcționarilor templului. Cetățenii se puteau închina statuilor din casele lor și amuletelor ce ofereau protecție împotriva forțelor rele. După Regatul Nou, rolul Faraonului ca un intermediar spiritual a fost tot mai ignorat, trecându-se la venerarea directă a zeilor. Ca rezultat, preoți au dezvoltat un sistem
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]
-
de dolari din care s-au construit în total 1500 de moschei. Cuvântul originar pentru moschee în arabă este "masjid" având semnificație de "loc de rugăciune" sau "de inchinare". Acesta este un substantiv derivat din verbul "sajada" (însemnând "a se închina"). Cuvântul provine din limba arameică, înrudită cu araba și ebraica, și datează din secolul al V-lea î. Hr., întâlnindu-se și în vocabularul altor limbi cum ar fi arabilor nabateeani și ebraica, cu aceeași semnificație. Cuvântul corespondent în limba engleză
Moschee () [Corola-website/Science/302315_a_303644]
-
convertit zece biserici din Damasc în moschei. După cucerirea Constantinopolui, sultanii otomani au preschimbat și multe biserici în moschei, intre ele cea mai renumită fiind Hagia Sophia. În unele astfel de noi moschei s-au păstrat sanctuarele creștine sau iudaice închinate de pildă unor personaje biblice respectate și de cultul mahomedan , ca de exemplu la sanctuarul patriarhilor din Hebron în Palestina. În Spania se întâlnește fenomenul invers celui din Turcia, aici moscheile fiind în cele din urmă transformate în biserici catolice
Moschee () [Corola-website/Science/302315_a_303644]
-
II-lea a făcut un un idol cu chip de aur, înalt de 60 de coti și lat de 6 coti, l-a sfințit și a poruncit că toate căpeteniile (dregători, cârmuitori, judecători, legiuitori, vistiernici, căpetenii de oști) să se închine acestui chip la semnalul dat de trâmbițe și celelalte instrumente muzicale. Cine nu făcea asta urma a fi aruncat în mijlocul unui cuptor aprins. Cei trei prieteni ai lui Daniel au refuzat să venereze idolul și au fost aruncați în cuptorul
Nabucodonosor al II-lea () [Corola-website/Science/302325_a_303654]
-
polon, nobilul Teczynski ce sosise la Suceava îi transmitea domnitorului bucuria regelui de a avea un vecin atât de viteaz. Pe lângă vitejie, domnitorul avea și înțelepciune, trimițând soli la Ferdinand Habsburgul și la Carol Quintul. Domnitorul era în stare să închine țara în schimbul a 100.000 de pedestrași și 40.000 de călăreți. Domnitorul avea de gând să îi azvârle pe turci din Europa. Tratativele s-au soldat cu un eșec din motive necunoscute. Probabil Ferdinand nu a înțeles solia, ori
Alexandru Cornea () [Corola-website/Science/302054_a_303383]
-
și al loialității, numele lui apare în timpul legământului și depunerii jurământului. Acest zeu s-a născut după unele legende dintr-o piatră sau dintr-o peșteră în ziua de 25 decembrie, când păstorii din ținut au venit să i se închine. El a capturat taurul divin pe care l-a sacrificat pentru a organiza un banchet alături de soare. Din sângele taurului se spune că au apărut toate plantele și animalele folositoare omului. Străbatând ziua cerul, Mithra vede și aude totul din
Mithra () [Corola-website/Science/302118_a_303447]
-
Indrani, iar slujitorii săi erau numiți Marut-și. Fiii săi au fost Jayanta, Midhusa, Nilambara, Ribhus, Risabha, Sitragupta și, cel mai important dintre ei, "Arjuna". În Rig Veda, dintre toți ceilalți zei, cele mai multe imnuri (în jur de 250) îi sunt închinate lui Indra. El agrea foarte mult nectarul divin al nemuririi (Soma) și consuma cantități uriașe din acesta. Uneori, stăpânul zeilor bea elixirul divin pentru a căpăta puteri în lupta cu dușmanii săi, iar atunci când făcea aceasta, creștea instantaneu foarte mult
Indra () [Corola-website/Science/302119_a_303448]