7,853 matches
-
XVIII-lea. "Pe malul mării, lângă Napoli" Poetul Prosdocimo este în căutarea unui subiect pentu noua lui dramă bufă. El întâlnește o bandă de țigani, cu tot cu frumoasa, dar nefericita Zaida și al ei confident Albazar. El se gândește că poate țiganii îi pot oferi unele idei ! Geronio, prietenul lui Prosdocimo, încăpățânat și uneori prostănac, este în căutarea unei ghicitoare pentru a-l consilia cu privire la problemele sale conjugale, dar țiganii îl tachinează. Zaida îi spune lui Prosdocimo că ea este dintr-un
Turcul în Italia () [Corola-website/Science/332025_a_333354]
-
nefericita Zaida și al ei confident Albazar. El se gândește că poate țiganii îi pot oferi unele idei ! Geronio, prietenul lui Prosdocimo, încăpățânat și uneori prostănac, este în căutarea unei ghicitoare pentru a-l consilia cu privire la problemele sale conjugale, dar țiganii îl tachinează. Zaida îi spune lui Prosdocimo că ea este dintr-un harem turcesc. Că ea și stăpânul ei, prințul Selim, erau îndrăgostiți, dar rivalii geloși au acuzat-o de infidelitate și a trebuit să fugă pentru a-și salva
Turcul în Italia () [Corola-website/Science/332025_a_333354]
-
studenții săi s-a numărat compozitoarea Nurit Hirsh. László Roth a dirijat la „Festivalul cântecului și șlagărului israelian” în anul 1969, prima ediție transmisă pe micul ecran. De asemenea a dirijat spectacole de opera la Opera din Tel Aviv, „Voevodul țiganilor” de Johann Strauss fiul (1971) și premiera israeliană a operei „Aida” de Verdi în anul 1972. În 1963 Roth a dirijat un concert al Filarmonicii israeliene din Tel Aviv, iar in 1965 s-a aflat la pupitrul Orchestrei „Scarlatti” din
László Roth () [Corola-website/Science/331430_a_332759]
-
Barbarossa, înseamnă începutul Holocaustului săvârșit de Statul român. Ca în toată Europa sub influență germană, în România atât legionarii (până în ianuarie 1941) cât și guvernul Antonescu socotesc evreii ca fiind responsabili de corupția antebelică și de criza economică. Ca și țiganii, ei îi sunt prezentați populației (prin articole de presă, prin știrile cinematografice dinaintea oricărui film, prin radio și expoziții) ca fiind dăunători națiunii și paraziți, pentru a pregăti opinia să accepte ceea ce regimul denumește „curățirea terenului”. Nu în limitele teritoriale
Holocaustul în România () [Corola-website/Science/331501_a_332830]
-
o cale mai sigură de transport a petrolului românesc spre Germania. Lucrările, reîncepute în 1941, s-au desfășurat de data aceasta într-un ritm mai rapid. Circa 2000 de oameni de diferite naționalități au lucrat la tunel: germani, ruși, cehi, țigani, maghiari, bulgari, italieni și români, mulți dintre ei prizonieri de război. Înfrângerea Germaniei pe Frontul de Est a pus însă capăt pentru a treia oară construcției. Până în acel moment se săpaseră, conform inginerului Radu Bellu de la Divizia de Patrimoniu a
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
Nu se știe dacă acesta ar fi avut vreo legătură cu Moldova, luând în considerare că acest oraș e situat la o depărtare mare de teritoriul dintre Nistru-Prut. De-asemenea sursele rusești menționează că 20 % purtători sunt de origine etnică țigani. Multe din numele de familie la început au fost un prenume diminutiv (poreclă) și modificate de purtători să nu sune jignitor. Pe baza acestei teorii am putea presupune ca vine de la cuvântul: , dărăpănătură". O altă presupunere ar fi că vine
Dărănuța () [Corola-website/Science/337481_a_338810]
-
acesta să afle cine ridicase o casă pe un loc al Catargieștilor. Cum vinovatul, un oarecare Dima pietrarul, pretindea că-și făcuse casa pe loc domnesc, vătaful de la acel moment, Neculai Grosu, este trimis de stăpânul său „împreună cu vreo câțiva țigani, de i-au răsipit tălpile casei". În 1795, voievodul Alexandru Callimachi a cumpărat de la hatmanul Costache Ghica "Universitatea Veche", pe care acesta o construise în mahalaua "Muntenimea de Mijloc", pentru a o transforma în curte domnească. În Biblioteca Academiei Române se
Muntenimea Iașilor () [Corola-website/Science/333551_a_334880]
-
sau sancționate în mod corespunzător. Mai multe revolte anti-romi au avut loc în ultimele decenii, din care notabile fiind revoltele de la Hădăreni din 1993, în care o mulțime de români și maghiari, ca răspuns la uciderea unui român de către un țigan, au ars 13 case aparținând romilor, au omorât trei romi și au forțat 130 de persoane de etnie romă să fugă din sat. În Baia Mare, primarul Cătălin Cherecheș a anunțat construirea unui perete de beton de 3 metri înălțime pentru
Rasismul în România () [Corola-website/Science/334084_a_335413]
-
1930, după cum urmează, În 1938 județul avea opt plăși, la cele cinci anterioare (micșorate și reorganizate), adăugându-se următoarel trei, Conform datelor recensământului din 1930, populația județului era de 293.352 de locuitori, dintre care 96,6% români, 2,5% țigani, 0,2% evrei ș.a. Din punct de vedere confesional a fost înregistrată următoarea alcătuire, 99,3% ortodocși, 0,2% mozaici, 0,1% romano-catolici ș.a. În 1930 populația urbană a județului era de 34.260 de locuitori, dintre care 90,2
Plasa Dragoș Vodă, județul Ialomița () [Corola-website/Science/334344_a_335673]
-
ș.a. Din punct de vedere confesional a fost înregistrată următoarea alcătuire, 99,3% ortodocși, 0,2% mozaici, 0,1% romano-catolici ș.a. În 1930 populația urbană a județului era de 34.260 de locuitori, dintre care 90,2% români, 6,0% țigani, 1,3% evrei ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era alcătuită din 97,4% ortodocși, 1,4% mozaici, 0,5% romano-catolici ș.a.
Plasa Dragoș Vodă, județul Ialomița () [Corola-website/Science/334344_a_335673]
-
1930, după cum urmează, În 1938 județul avea opt plăși, la cele cinci anterioare (micșorate și reorganizate), adăugându-se următoarel trei, Conform datelor recensământului din 1930, populația județului era de 293.352 de locuitori, dintre care 96,6% români, 2,5% țigani, 0,2% evrei ș.a. Din punct de vedere confesional a fost înregistrată următoarea alcătuire, 99,3% ortodocși, 0,2% mozaici, 0,1% romano-catolici ș.a. În 1930 populația urbană a județului era de 34.260 de locuitori, dintre care 90,2
Plasa Țăndărei, județul Ialomița () [Corola-website/Science/334343_a_335672]
-
ș.a. Din punct de vedere confesional a fost înregistrată următoarea alcătuire, 99,3% ortodocși, 0,2% mozaici, 0,1% romano-catolici ș.a. În 1930 populația urbană a județului era de 34.260 de locuitori, dintre care 90,2% români, 6,0% țigani, 1,3% evrei ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era alcătuită din 97,4% ortodocși, 1,4% mozaici, 0,5% romano-catolici ș.a.
Plasa Țăndărei, județul Ialomița () [Corola-website/Science/334343_a_335672]
-
1930, după cum urmează, În 1938 județul avea opt plăși, la cele cinci anterioare (micșorate și reorganizate), adăugându-se următoarel trei, Conform datelor recensământului din 1930, populația județului era de 293.352 de locuitori, dintre care 96,6% români, 2,5% țigani, 0,2% evrei ș.a. Din punct de vedere confesional a fost înregistrată următoarea alcătuire, 99,3% ortodocși, 0,2% mozaici, 0,1% romano-catolici ș.a. În 1930 populația urbană a județului era de 34.260 de locuitori, dintre care 90,2
Plasa Călărași, județul Ialomița () [Corola-website/Science/334340_a_335669]
-
ș.a. Din punct de vedere confesional a fost înregistrată următoarea alcătuire, 99,3% ortodocși, 0,2% mozaici, 0,1% romano-catolici ș.a. În 1930 populația urbană a județului era de 34.260 de locuitori, dintre care 90,2% români, 6,0% țigani, 1,3% evrei ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era alcătuită din 97,4% ortodocși, 1,4% mozaici, 0,5% romano-catolici ș.a.
Plasa Călărași, județul Ialomița () [Corola-website/Science/334340_a_335669]
-
gambosa|Calocybe gambosa" (buretele de mai)]], (a cărei carne nu își schimbă culoarea sub acțiunea vreunui factor extern și miroase ca faina proaspătă), specii de șampinion (au manșetă) sau chiar cu "[[Marasmius oreades]]" precum [[Cortinarius caperatus|"Cortinarius (Rozites) caperatus" (văloasa țiganilor)]]. [[Categorie:Agaricales]] [[Categorie:Ciuperci otrăvitoare]]
Burete cărămiziu () [Corola-website/Science/335252_a_336581]
-
obișnuit, executate după acoperirea coșciugului cu pământ. Obiceiul de a cânta muzicanți profesioniști la înmormântare este vechi, aflându-l și la romani. Astăzi obiceiul cântării la înmormântare a dispărut din rândul românilor, el mai existând, în mare măsură, în rândul țiganilor. După obicei, lăutarii erau chemați la înmormântarea tinerilor necăsătoriți sau și a celor căsătoriți dacă nu au fost cununați religios. Cântecul executat în asemenea împrejurări este "Bucură-te mânăstire". După câte se pare, atât textul cât și melodia sunt populare
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
de indigenat polon. Ieremia este pus în scaunul Moldovei, cu ajutor polon, în vara anului 1595, iar Elisabeta îl urmează în Moldova de abia în iarna lui 1596, după ce trupele lui Ieremia îl înving și alungă pe Ștefan Răzvan, domnul țigan susținut de Mihai Viteazul și de căpetenia tătară Ahmed Bey. Astfel își începe Elisabeta anii domniei la Iași și încearcă, în liniștea anilor dintâi, răspândirea catolicismului în Moldova. Episcopul catolic Querini se lăuda, într-o scrisoare adresată Papei, că la
Elisabeta Movilă () [Corola-website/Science/335667_a_336996]
-
tatăl lui Papa și socrul Stancăi), era la casele din București. Preda Brâncoveanu a reușit să își răscumpere viața cu o mare sumă de bani, iar Constantin a fost salvat de slugi, care l-au substituit cu un copil de țigan, însă Papa Brâncoveanu a fost omorât la baza dealului Mitropoliei. La câțiva ani după acest episod, Preda Brâncoveanu, socrul Stancăi, a fost strangulat din ordinele domnului Țării, Mihnea al III-lea. În consecință, Stanca și-a luat copiii și s-
Stanca Brâncoveanu () [Corola-website/Science/332671_a_334000]
-
tatălui său avea rangul de serdar și moștenește o avere importantă: " serdarul ia : Epurenii, Ciocăneștii, Bărlileștii, Șoldenii, Boteștii pe lalan, părti din Umbrărești cu vii, jumătate sat din Mihălcăuți ; jumătate din Geamene, jumătate din Larga peste Prut, 3 sălașe de țigani, 2 vii la Epureni (acasă) ; apoi bucate : 200 stupi, 200 oi, 20 vaci, 20 boi, 20 iepe, 6 cai." Reședința familiei a fost la moșia Epureni. Costantin Costache a fost numit în epocă „"Negel"”, din cauza unui neg pe care îl
Costantin Costachi () [Corola-website/Science/332943_a_334272]
-
fapt o casă de vacanță. Boierul Zamfirache Ralli avea o familie numeroasă, cinci băieți și trei fete care în timpul anului locuiau în Chișinău, doar vacanțele le petreceau în Dolna, la conac. Aici, vara, organizau baluri și petreceri cu lăutari și țigani. În 1820 Pușkin l-a întâlnit pe Ion Ralli în Chișinău, feciorul lui Zamfirache, s-au împrietenit, iar vara următoare l-a dus pe poet la conacul tatălui său. În Codrul din apropiere Dolnei sunt situate locurile „Izvorul Zamfirei” și
Conacul lui Zamfirache Ralli () [Corola-website/Science/333692_a_335021]
-
Ralli în Chișinău, feciorul lui Zamfirache, s-au împrietenit, iar vara următoare l-a dus pe poet la conacul tatălui său. În Codrul din apropiere Dolnei sunt situate locurile „Izvorul Zamfirei” și „Poiana Zamfira”, acolo Pușkin a întâlnit șatra de țigani și pe frumoasa Zamfira, le-a urmărit tradițiile și obiceiurile timp de 2 luni de vară, ca mai apoi să creeze poemul "Țiganii". După primul război mondial conacul a rămas satului. Aici a funcționat o bibliotecă, apoi școala muzicală. Moșia
Conacul lui Zamfirache Ralli () [Corola-website/Science/333692_a_335021]
-
din apropiere Dolnei sunt situate locurile „Izvorul Zamfirei” și „Poiana Zamfira”, acolo Pușkin a întâlnit șatra de țigani și pe frumoasa Zamfira, le-a urmărit tradițiile și obiceiurile timp de 2 luni de vară, ca mai apoi să creeze poemul "Țiganii". După primul război mondial conacul a rămas satului. Aici a funcționat o bibliotecă, apoi școala muzicală. Moșia a fost deținută în prima jumătate a secolului al XX-lea de Zamfir Ralli-Arbore, după ocuparea Basarabiei de către URSS a fost naționalizată și
Conacul lui Zamfirache Ralli () [Corola-website/Science/333692_a_335021]
-
fost Amedeo Preziosi (1816 - 1882), care în perioada 1868 - 1869, la invitația domnitorului Carol I a făcut două călătorii în România, în timpul cărora a făcut peste 250 de acuarele și guașe. Theodor Aman (1831 - 1891) a pictat acuarele ca „Eliberarea țiganilor” (1848) „Dominoul verde” (1882), "Bal mascat" (1882) (acuarelă combinată cu guașă). Nicolae Grigorescu (1938 - 1907) a făcut numeroase desene, acuarele și pasteluri, dintre care doar Biblioteca Academiei Române posedă 345. Ștefan Luchian (1868 - 1916) a pictat numeroase acuarele, dintre care majoritatea
Acuarela în România () [Corola-website/Science/333216_a_334545]
-
un miniserial artistic melodramatic de producție sovietică, din anul 1985, compus din patru serii. A fost regizat de Aleksandr Blank după romanul omonim al lui Anatoli Kalinin și îl are în prim-plan pe actorul moldovean Mihai Volontir în rolul țiganului Budulai. Filmul este o continuare a miniserialului Țiganul din 1979. Niște bandiți l-au bătut crunt pe Budulai, și în consecință acesta și-a pierdut memoria pentru mai mult de jumătate de an. Doar întâlnirea întâmplătoare cu fiul său Vanea
Întoarcerea lui Budulai () [Corola-website/Science/334844_a_336173]
-
anul 1985, compus din patru serii. A fost regizat de Aleksandr Blank după romanul omonim al lui Anatoli Kalinin și îl are în prim-plan pe actorul moldovean Mihai Volontir în rolul țiganului Budulai. Filmul este o continuare a miniserialului Țiganul din 1979. Niște bandiți l-au bătut crunt pe Budulai, și în consecință acesta și-a pierdut memoria pentru mai mult de jumătate de an. Doar întâlnirea întâmplătoare cu fiul său Vanea, care a aflat de la mama sa adoptivă Klavdia
Întoarcerea lui Budulai () [Corola-website/Science/334844_a_336173]