7,946 matches
-
nu știu încotro s-o iau. Unde mă duc? La asta m-am gândit atât eu, cât și familia mea: unde o să ne ducem, că n-avem de niciunele. Plângeam, sufeream în noi, că nu puteam să ne ducem să țipăm pe stradă că o să ne evacueze. Vorbeam între noi, ce-o să facem, unde o să ne ducem, ce facem cu copiii, ce-o să ajungem? Astea sunt niște sentimente pe care le trăim și acum. Eu am fost deja evacuată, urmează Cristina
Femeile vorbesc despre experienţa evacuărilor forţate şi a retrocedărilor de locuinţe () [Corola-website/Science/295885_a_297214]
-
spuneam că nu știu, să nu mă mai întrebe nimic, că nu știu unde o să mă duc. Când a venit ziua evacuării și am văzut că a venit avocata, cu executor, nu mai eram conștientă în niciun fel, am început direct să țip, că eu nu ies afară în stradă. Apoi mi-am dat seama că trebuie să mă liniștesc și să mă gândesc bine ce am de făcut, mă gândeam și la mama care este bolnavă, că mă vede așa cum țip. Am
Femeile vorbesc despre experienţa evacuărilor forţate şi a retrocedărilor de locuinţe () [Corola-website/Science/295885_a_297214]
-
să țip, că eu nu ies afară în stradă. Apoi mi-am dat seama că trebuie să mă liniștesc și să mă gândesc bine ce am de făcut, mă gândeam și la mama care este bolnavă, că mă vede așa cum țip. Am scos lucrurile afară, m-am pus pe un pat și mă uitam stânga-dreapta, parcă nu realizam ce mi se întâmplă. Nu mă gândeam că vine noaptea și că eu o să dorm în stradă cu copii mei, nu realizam pur
Femeile vorbesc despre experienţa evacuărilor forţate şi a retrocedărilor de locuinţe () [Corola-website/Science/295885_a_297214]
-
la mine tot timpul, cu mama sau cu frații mei vorbeam prin semne, uneori era sufocant. Cât a fost frig mai era cum era, dar când s-a făcut mai cald veneau oameni întruna. Am avut momente în care am țipat la toată lumea, și la fete, la toată lumea, erau momente în care plângeam și spuneam: „N-am cu cine să mă lupt, vreau să mă lupt, dar n-am cu cine.” Copiii mei, de atâta stat afară probabil, acuma râd, stăteau
Femeile vorbesc despre experienţa evacuărilor forţate şi a retrocedărilor de locuinţe () [Corola-website/Science/295885_a_297214]
-
ca să ne păcălească, să ne dea afară de acolo. Și eu le puneam copilul în brațe și le spuneam: „Vezi copilul ăsta? Pune mâna pe el, vezi cum arde? Tu ai copii acasă? Cum ar fi să fii în situația mea?”. Țipam, urlam, dar cel mai tare îmi era frică că în loc să înțeleagă prin ce trec, mi-ar putea lua copilul. M-am și consultat cu avocați, pentru că am tot trăit cu frica asta, să nu mi se ia copilul. Însă am
Femeile vorbesc despre experienţa evacuărilor forţate şi a retrocedărilor de locuinţe () [Corola-website/Science/295885_a_297214]
-
auzit-o? Hai, gata, e ok, acum trece, îi dă afară.... e ok, scăpăm de animale.... gata, gata. COR: Nu vrem oră! ELEVA: NUUU NUUU! PROFA: Nu am venit la zoo, sunteți lepădături de copii? ELEVA: Începem iar povestea, ea țipa, ei fac urât, dăm test, ne potolim, după iar începem... Hai, hai ora asta e prima... sigur nu e așa rău. Hai.... așa... așa... așa... se potolesc. TIC TAC TIC TAC TIC TAC... liniște... prea liniște, ora e ok, totul
Atelier de educație participativă și teatru forum: STAI JOS! () [Corola-website/Science/295949_a_297278]
-
Doamne ai ațipit în răcoarea grădinilor din cer aici castanul s-a surpat într-o singură noapte ca un candelabru și păsările nu mai pot tăia aerul de pâslă și cu furie își smulg penele de petrol aici corbul dostoievski țipă dând roată DAR VOI - chiar așa chiar DE UNDE ?TI?I C? SUNTE?I VII de când Doamne ți-ai întors fața de la lume și ne-ai uitat limba și poveștile și viețile iarba n-a mai dat colț n-a mai
Ion Tudor Iovian by Ion Tudor Iovian () [Corola-website/Imaginative/10468_a_11793]
-
paginile din destin nu-i sunt încă pe de-a intregul scrise să-și poată decripta mutarea ce-o are de făcut o fi un pas în gol sau unul spre tărâmul fericirii? când dau să mă apropii să-mi țip prezența, ecoul mi se înăbușă în bezna pârgă sunt foarte aproape, mă-nvârt în cerc ca-ntr-un butoi cu zgură jur împăcare tuturor copiilor din lume , chiar și acelora cu capete pătrate numai să-mi deschidă conștiința să-i
Poezii by Lucian Alecsa () [Corola-website/Imaginative/2539_a_3864]
-
noi. Cel bine pitit în iarbă, pe acoperiș, după nori, sub pragul casei pe care călcăm toți numai desculți în levitație. Aporie Poet bețiv e un pleonasm, dă din mână grămăticul. Vierme scârbos, scuipă uscat slăbănogul. Câine slobod din lanț, țipă femeia sfâșiată dimineața. Bătrân libidinos, plânge fetița printre sughițuri într-un colț. Soare al dreptății, declamă nebunul de după gard, printre gratii. Seara e liniște se închide cimitirul cu un lacăt la care iarăși i-am pierdut cheia, râde administratorul. Cercul
Poezii by Vasile Dan () [Corola-website/Imaginative/4854_a_6179]
-
N-am murit, am venit aici să văd minunea. Ține tămâia și sânzienele înflorite deasupra moaștelor Sfântului Ioan Botezătorul, stă la pândă. Cine știe... Aude găina din fața ochilor cum cântă ca un cucoș, i se pare că nu vede bine, țipă: asta e minune? Dacă e semn rău? Dar n-ai venit pregătit? Bagă mâinile într-un săculeț și aruncă peste mireasă fluturi vii, zeci de fluturi, în biserică. „Asta e literatură”. Dintr-odată cade în nesimțire. Ce mireasă... Mireasă îi
Poezie by Liviu Ioan Stoiciu () [Corola-website/Imaginative/3201_a_4526]
-
lume peste sîni de fragi levănțică iasomie busuioc prin mătăsuri strecurate-n zori cînd se va trezi să-și afle trupul înflorit în mii și mii de flori copleșit de ochii tăi de mamă de unde-am fost izgonit atunci cînd țipa să-și facă loc în lume cum în lume singur te arunci și străin îți este tot străinul și devii și tu străin cînd fugi de acasă ca năluca-n noapte slugă să devii ca mii de slugi nouă-au
Norduri by Gellu Dorian () [Corola-website/Imaginative/7679_a_9004]
-
ieșiți din orbite nu vedeam nimic nu gândeam nimic parcă aveam în craniu o minge de rugby din când în când o vedenie ca o străfulgerare mă făcea să tresar era micul Răpan alergând în pielea goală prin curte și țipând n-o să mă prindeți criminalilor dar în numai zece minute îl luau pe sus și-i făceau șocuri electrice trupul lui Răpan se chircea zăcea două zile cu ochii în gol cu gura uscată cu buzele și fruntea arsă eu
noul Mesia by Ofelia Prodan () [Corola-website/Imaginative/7591_a_8916]
-
îi zâmbească. La un anumit moment, Gladys a anunțat că a cumpărat o casă pentru ea și fiica sa, dar după câteva luni după ce s-au mutat acolo, a avut o cădere psihică. Monroe și-o amintește pe Gladys ca "țipând și râzând" când a fost internată cu forța în spitalul de boli mentale din Norwalk, California, același spital în care mama lui Gladys, Della a murit în august 1927. Tatăl lui Gladys, Otis, a murit de asemenea într-un spital
Marilyn Monroe () [Corola-website/Science/301492_a_302821]
-
sunt: dacă se sparge lampa aprinsă, găina cântă în curte, câinele urlă prelung. In imaginația oamenilor moartea apare ca un duh rău, sub înfățișarea unei femei mari, negre, cu ochii bulbucați, cu gura căscată, cu gheare în locul degetelor, care „se țipa și-l strânge de gârt”. Ea intră pe fereastră și provoacă chinuri groaznice celui pe care îi alege. Ca să-i ușureze suferința, cei din casă întorc hainele bolnavului pe dos deasupra „candalăului” - sobei, după ce i-au luat „roatele” - capacele plitei
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Vest. Îîn caz contrar, el avertiza că va transfera est-germanilor controlul drepturilor de acces al occidentalilor în oraș. Hrușciov a explicat, mai devreme, lui Mao Zedong că „Berlinul sunt testiculele Occidentului. De fiecare dată când vreau să fac Vestul să țipe, apuc și strâng Berlinul." NATO a respins ultimatumul, oficial, la jumătatea lunii decembrie și Hrușciov s-a retras, în schimbul conferinței de la Geneva privind problema germană. O marcă distinctă a anilor 1950 a fost începutul integrării europene - un produs secundar fundamental
Războiul Rece () [Corola-website/Science/299017_a_300346]
-
decât ai acestora, ascunși în pădure. Mașina s-a oprit în hotarul dintre Moisei și Borșa, unde casele-s din ce în ce mai rare și dealul coboară până la marginea șoselei. Din camionul acoperit cu prelată au coborât șase călăi, cu automate în mâini, țipând răgușiți la cei dinăuntru. Că oamenii erau sau nu legați la mâini, nu se știe, nu se vedea. îi urmăreau pe măsură ce se dădeau jos. Primii doisprezece au fost mânați de la spate de doi inși spre căsuța în fața căreia oprise mașina
Masacrul de la Moisei () [Corola-website/Science/299761_a_301090]
-
Horthyștii au început să-i lovească cu automatele peste fețele îndreptate spre locul crimei, urlând să meargă mai repede. în fugă veneau acum în ajutor și ceilalți doi care-și îndepliniseră misiunea. I-au băgat într-o altă casă și țipând le-au spus, într-o românească stricată, să se așeze cu fața la perete și să se roage lui Dumnezeu! Apoi postați la cele două ferestre și la ușă, au început să tragă sute de gloanțe... Au coborât liniștiți, satisfăcuți că și-
Masacrul de la Moisei () [Corola-website/Science/299761_a_301090]
-
si a fost cu greu convins să nu îl omoare pe șofer. În acea noapte, odată ajunși la un hotel, Lars, James și Kirk au început să bea. La 4 dimineața, Kirk și Lars au fost treziți de către James, care țipă pe strada din fața hotelului “Cliff unde ești??! Cliff de ce ai plecat?”, au început să plângă amândoi. Moartea lui Cliff a șocat întreaga lume a metalului, el avea foarte mulți prieteni fiind chiar și în 1981 un “star” printre cei ce
Metallica () [Corola-website/Science/299797_a_301126]
-
octombrie 1986,la 3 săptămâni după înmormântarea lui Cliff, Lars l-a anunțat pe Jason, într-un restaurant local unde erau împreună cu James și Kirk, ca a primit slujba. Jason a început să facă tumbe, să sară pe mese, să țipe de fericire. O săptămână mai tarziu, formația a plecat în turneu. Jason a fost un influx nesfârșit de energie pentru formație. A devenit repede “live-guy” permanentă legătură dintre formație și fani. James a spus într-un interviu că Jason era
Metallica () [Corola-website/Science/299797_a_301126]
-
fi împușcat doar scalpul, lăsând-o inconștiență și producând pierderi considerabile de sânge, dar nu uciderea ei. Apoi, cănd cadavrele au fost scoase din camera două dintre Marile Ducese au arătat semne de viață. Una s-a ridicat și a țipat, ducându-și mâna la cap, în timp ce cealaltă scuipa sângele din gură, gemu și se mișcă. Având în vedere că rănile provocate Olgăi și Tatianei au fost fatale, este probabil ca Maria, poate doar inconștiență, să fie sora care a țipat
Marea Ducesă Anastasia Nicolaevna a Rusiei () [Corola-website/Science/298806_a_300135]
-
țipat, ducându-și mâna la cap, în timp ce cealaltă scuipa sângele din gură, gemu și se mișcă. Având în vedere că rănile provocate Olgăi și Tatianei au fost fatale, este probabil ca Maria, poate doar inconștiență, să fie sora care a țipat, în timp ce Anastasia să fi fost încă capabilă să se deplaseze și să geamă. Deși declarația arhivată a lui Ermakov nu spune acest lucru, el i-a spus soției sale că Anastasia a fost terminată cu baionetele, în timp ce Yurovsky a scris
Marea Ducesă Anastasia Nicolaevna a Rusiei () [Corola-website/Science/298806_a_300135]
-
cât și lucrările grafice se evidențiază printr-un îndrăzneț caracter inovator în sfera mijloacelor de realizare a operelor și printr-o expresivitate abstractă a formelor. Pictând tabloul "Țipătul", Edvard Munch pătrunde în lumea fricii și a singurătății. În prim plan țipă un om, al cărui trup contorsionat convulsiv și gestul mâinilor care cuprind capul trădează o spaimă nemăsurată. Chipul gălbui se armonizează cu craniul cadaveric. Culorile mediului simbolizează starea psihică a personajului, albastrul întunecat reține glasul sfâșietor și-l reflectă cu
Edvard Munch () [Corola-website/Science/297872_a_299201]
-
Am simțit că e ceva suspect și am refuzat. A insistat să intre. Am refuzat din nou. Atunci a apărut și al doilea și au început să-mi dea în cap. Mi-am pierdut repede cunoștința, dar am apucat să țip. Un trecător (funcționar la poștă) s-a repezit și i-a pus pe fugă.” A încetat din viață la 20 aprilie 2008, la vârsta de 85 de ani, în spitalul Charles-Richet de la Villiers-le-Bel, în apropiere de Paris. Urnele cu cenușa
Monica Lovinescu () [Corola-website/Science/297917_a_299246]
-
Țin De Mână). În 1964 John devine primul muzician britanic care achiziționează o claviatură Mellotron. Când Lennon înregistra „Twist and Shout”, vocea sa, deja compromisă de o răceală, era epuizată. Lennon spune ca „Nu puteam să cânt acel cântec, doar țipam.” Managerul The Beatles, George Martin, povestește cum „Lennon avea o repulsie înnăscută pentru propria-i voce, ceea ce nu am putut niciodată să înțeleg. Îmi spunea: «Fă ceva cu vocea mea!... Pune ceva pe ea!... Fă-o diferită»”. Martin s-a
John Lennon () [Corola-website/Science/297909_a_299238]
-
cu Sindicatul Muncitorilor Metalurgiști și elaborarea unor piese muncitorești împreună cu aceștia, în Case de Cultură Populare: „Uneori era extraordinar. Scriau despre ceea ce li se intamplase cu adevarat. Câteodată, cănd prezentăm o piesă, câte un spectator, recunoscându-se într-un personaj, țipă: „Dar n-am spus asta!”. Și de aici începea o discuție între actori, dramturg și public.”<a class="sdfootnoteanc" href="#sdfootnote1sym" name="sdfootnote1anc"><sup>1</sup></a> (Boal 1979,20). În autobiografia să, Boal vorbește despre o altă experiență fundamentală
Teatrul Oprimaților – de la „repetiția pentru revoluție” la „polițistul din cap” () [Corola-website/Science/296107_a_297436]