KorAP: Find »[drukola/base=abuz & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...310 311 312 ...818 >

20,435 matches

Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699

deplasărilor pe care trebuie să le efectueze pentru procurarea materialelor nu a fost în măsură să realizeze decât o producție proprie mai redusă”<footnote T.S., sp, decizia nr. 1956 din 1975, CD 1973, p. 419 footnote>, a fost calificată drept abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și nu luare de mită. În literatură<footnote Dorin Ciuncan, „Criterii distinctive la unele infracțiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul”, R.R.D. nr. 1/1987, p. 42 și urm. footnote> s-a încercat delimitarea acestor infracțiuni

ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE (2008) [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
ceară, primirea avea loc după ce actul a fost îndeplinit. Dacă articolul 240 vechiul Cod Penal (remunerația injustă) are corespondent în articolul 256 (primirea de foloase necuvenite), articolul 238 din vechiul Cod Penal este cuprins în articolul 246 Cod Penal, adică abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și nu luare de mită (articolul 254 Cod Penal). Fapta prevăzută de articolul 238 vechiul Cod Penal nu a fost dezincriminată odată cu intrarea în vigoare a Codului Penal. Deși această faptă, constând în obligarea unei

ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE (2008) [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
fost dezincriminată odată cu intrarea în vigoare a Codului Penal. Deși această faptă, constând în obligarea unei persoane de către un funcționar la a-i da anumite foloase necuvenite nu este prevăzută ca infracțiune distinctă, ea întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. În încercarea de a delimita sfera celor două infracțiuni, s-a subliniat că esența deosebirii constă în aceea că la luarea de mită (în modalitatea “primire”) banii sunt primiți ca dar, în timp ce la abuzul în

ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE (2008) [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. În încercarea de a delimita sfera celor două infracțiuni, s-a subliniat că esența deosebirii constă în aceea că la luarea de mită (în modalitatea “primire”) banii sunt primiți ca dar, în timp ce la abuzul în serviciu sunt pretinși ca drept. Criteriul este considerat insuficient<footnote ibidem footnote>, pentru că titlul invocat, motivul prezentat de funcționar pentru însușirea banilor este de esența deosebirilor și nu de natura actului pe care trebuia să-l facă funcționarul. Un

ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE (2008) [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
funcționar pentru însușirea banilor este de esența deosebirilor și nu de natura actului pe care trebuia să-l facă funcționarul. Un alt criteriu propus a fost acela că, dacă în cazul luării de mită, funcționarul public agreează profitul, în cazul abuzului în serviciu prevăzut de articolul 246 el pretinde suma. Și acest criteriu este insuficient, pentru că este posibil ca și la luarea de mită inițiativa să aparțină funcționarului - acesta este săvârșit în modalitatea în care acesta “pretinde” bani sau alte foloase

ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE (2008) [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
acesta este săvârșit în modalitatea în care acesta “pretinde” bani sau alte foloase care nu i se cuvin. O altă deosebire care s-a propus este următoarea: dacă în cazul luării de mită funcționarul vinde un act al funcției, la abuz în serviciu funcționarul alterează adevăratul motiv pentru care își asigură prestația ilicită. Deosebit de importantă este destinația ulterioară a sumei de bani. Condiția existenței unei contraprestații nu este suficientă pentru încadrarea faptei ca luare de mită pentru că ea există, într-

ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE (2008) [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
caracterul așa-zis legal al profitului este denaturat. Așadar, ori de câte ori un funcționar va motiva în fața solicitantului ca destinație și chiar va destina efectiv prestația ilicită primită nu în folos propriu, ci în acela al unității, ne vom afla în prezența abuzului în serviciu prevăzut de articolul 246. Fapta funcționarului de a pretinde și ulterior destina televizorul căminului de nefamiliști, aparatul de radio clubului uzinei și frigiderul cantinei unității se încadrează în prevederile articolul 246 și nu de cele ale articolul 254

ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE (2008) [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
de a pretinde și ulterior destina televizorul căminului de nefamiliști, aparatul de radio clubului uzinei și frigiderul cantinei unității se încadrează în prevederile articolul 246 și nu de cele ale articolul 254 Cod Penal<footnote ibidem footnote>. De asemenea constituie abuz în serviciu și nu luare de mită pretinderea și primirea unor sume de bani de la personalul din subordine în scopul unei bune aprovizionări a unității și acoperirii unor cheltuieli administrative. În schimb, comite infracțiunea de luare de mită și nu

ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE (2008) [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
și nu luare de mită pretinderea și primirea unor sume de bani de la personalul din subordine în scopul unei bune aprovizionări a unității și acoperirii unor cheltuieli administrative. În schimb, comite infracțiunea de luare de mită și nu aceea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor “medicul de circumscripție care, în scopul de a trimite probe la analize la laboratorul central, solicită sume de bani destinate să acopere cheltuielile de transport ale curierului, chiar dacă fondul de deplasări a personalului sanitar a

ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE (2008) [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
central, solicită sume de bani destinate să acopere cheltuielile de transport ale curierului, chiar dacă fondul de deplasări a personalului sanitar a fost depășit”<footnote T.S., Cod Penal, decizia nr. 481 din 1959, C.D. 1959, p. 213 footnote>. Delimitarea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor de luare de mită, săvârșite în cadrul unei unități comerciale, a preocupat de asemenea literatura de specialitate<footnote Ilie Luță, T. Sâmbrian, „Abuz în serviciu, luare de mită, diferențiere”, în R.R.D. nr. 8/1985, p. 59

ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE (2008) [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
decizia nr. 481 din 1959, C.D. 1959, p. 213 footnote>. Delimitarea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor de luare de mită, săvârșite în cadrul unei unități comerciale, a preocupat de asemenea literatura de specialitate<footnote Ilie Luță, T. Sâmbrian, „Abuz în serviciu, luare de mită, diferențiere”, în R.R.D. nr. 8/1985, p. 59 footnote>. În practică, fapta inculpatului de a-și fi creat plusuri în gestiune prin practicarea supraprețului, pe care și le-a însușit, pretinzând că diferența de preț

ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE (2008) [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
a suportat cu transportul, descărcarea și depozitarea produselor respective întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de articolul 35 al Legii nr. 22 din 1969 (crearea de plusuri în gestiune prin mijloace frauduloase), articolul 2151 (delapidare) și articolul 246 Cod Penal (abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor), aflate în concurs real. În practică, fapta gestionarului<footnote T.S., sp, decizia nr. 3226 din anul 1973, R.R.D. nr. 3/1974, p. 177 footnote> (funcționarului) de a pretinde și primi, pentru obiectul vândut, o sumă

ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE (2008) [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
obiectelor vândute, nu și mita, care poate fi mai mare sau mai mică în raport cu numărul de lucruri iar nu riguros proporțională. Elementul caracteristic al delimitării celor două infracțiuni în sectorul comercial constituie tocmai prețul la care obiectul este vândut. La abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor, funcționarul (gestionarul) mizează pe neștiința clientului, precizând că prețul corect este cel stabilit de unitate sau invocă alte considerente - suma cerută în plus este destinată să acopere anumite cheltuieli cu transportul, descărcarea și depozitarea. La

ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE (2008) [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
în serviciu contra intereselor persoanelor, funcționarul (gestionarul) mizează pe neștiința clientului, precizând că prețul corect este cel stabilit de unitate sau invocă alte considerente - suma cerută în plus este destinată să acopere anumite cheltuieli cu transportul, descărcarea și depozitarea. La abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor, gestionarul, cu de la sine putere (deci abuziv) stabilește un alt preț, în care include și unele cheltuieli personale pe care le-a făcut, de această dată folosul realizat fiind direct proporțional cu numărul (cantitatea) de

ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE (2008) [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
un plus în gestiune întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de articolul 246 Cod Penal nu pe acele ale infracțiunii de înșelăciune prevăzute de articolul 215 aliniatul 1 Cod Penal. Este necesar să se facă distincție între gestiune frauduloasă și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. Fapta inculpatului care a pricinuit o pagubă societății agricole, cu rea-credință cu ocazia administrării bunurilor acestei, dobândind un folos material, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de gestiune frauduloasă, prevăzută de articolul 214 alin. 1 și

ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE (2008) [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
rea-credință cu ocazia administrării bunurilor acestei, dobândind un folos material, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de gestiune frauduloasă, prevăzută de articolul 214 alin. 1 și 2 Cod Penal. În speță prima instanță l-a condamnat pe inculpat pentru infracțiunea de abuz în serviciu, prevăzută de articolul 246 Cod Penal, constatând că, în calitate de președinte al unei societăți agricole, a dispus întocmirea unor borderouri, în baza cărora s-au plătit membrilor consiliului de administrație sume cu titlu de dividende, deși reprezentau salarii și

ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE (2008) [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
acestor bunuri, însă fapta întrunește elementele constitutive ale formei agravante a acestei infracțiuni prevăzute și pedepsite de articolul 214 alin. 2 Cod Penal deoarece inculpatul a dobândit un folos material. III.3. Infracțiuni cu care intră în concurs Infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor intră cu alte infracțiuni, cel mai adesea cu delapidarea (articolul 2151 Cod Penal) și cu crearea de plusuri în gestiune prin mijloace frauduloase prevăzută de articolul 35 din Legea nr.22 din 1969<footnote T.S.

ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE (2008) [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
23 ianuarie 1976, în CD 1976 footnote>, se arată că fapta gestionarului unei unități comerciale de a vinde mărfurile la prețuri mai mari decât cele legale și de a-și însuși diferențele de preț astfel constituite realizează conținutul infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor (articolul 246 Cod Penal) și delapidare (2151 Cod Penal) săvârșite în concurs. Într-o altă decizie<footnote T.S., sp, Decizia nr. 907 din 25 aprilie 1975, R.R.D. nr. 1/1976, p. 63 footnote>, faptele unui

ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE (2008) [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
1975, R.R.D. nr. 1/1976, p. 63 footnote>, faptele unui încasator de la o gospodărie comunală și locativă de a fi încasat de la abonați taxe mai mari decât cele legale și de a-și fi însușit diferențele constituie, pe lângă infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor (prevăzută de articolul 246 Cod Penal) - realizată prin încasarea unor taxe superioare celor tarifare și prin vătămarea în acest fel a intereselor abonaților - și infracțiunea de delapidare (prevăzută de articolul 2151 Cod Penal) în concurs

ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE (2008) [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
anul 1992, citată după Dobrinoiu, op. cit., p. 59 footnote>, relativ recentă, Curtea Supremă de Justiție a statuat o soluție contrară. Astfel, vânzarea cu suprapreț a unor mărfuri, urmată de însușirea plusurilor create în acest mod constituie infracțiunea unică de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor (articolul 246 Cod Penal) în formă continuată și nu infracțiunile concurente prevăzute de articolul 246, articolul 2451 (delapidare) și articolul 35 din Legea 22/1969. În practică s-a statuat că împrejurarea că funcționarul a

ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE (2008) [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
Constanța, dp nr. 2008/1972, R.R.D. nr. 12/1972, p. 160 footnote>. III.4. Reglementări în legi speciale Legea nr. 51 din 29 iulie 1991, publicată în M.O. nr. 163 din 7 august 1991 conține o incriminare specială a abuzului în serviciu contra intereselor persoanelor și anume abuzul în serviciu de natură să pericliteze siguranța națională a României. Legea 51/1991 răspunde fără dubiu unei necesități sociale și anume aceleia de a proteja relațiile sociale privitoare la siguranța națională. Guvernanții

ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE (2008) [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
1972, p. 160 footnote>. III.4. Reglementări în legi speciale Legea nr. 51 din 29 iulie 1991, publicată în M.O. nr. 163 din 7 august 1991 conține o incriminare specială a abuzului în serviciu contra intereselor persoanelor și anume abuzul în serviciu de natură să pericliteze siguranța națională a României. Legea 51/1991 răspunde fără dubiu unei necesități sociale și anume aceleia de a proteja relațiile sociale privitoare la siguranța națională. Guvernanții de pretutindeni și dintotdeauna au tratat cu o

ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE (2008) [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
o infracțiune mai gravă”. Aliniatul 2 continuă: „cu aceeași pedeapsă se sancționează și fapta funcționarului care divulgă, refuză sau împiedică, în orice mod, aducerea la îndeplinire mandatului eliberat în condițiile articolul 13”. Deși, în fond, cele două fapte constituie un abuz în serviciu, putând fi încadrate în textele prevăzute de Codul Penal, reglementarea lor distinctă într-o lege specială le conferă un caracter special, care trebuie prezentat succint. Trebuie menționat însă că doar fapta prevăzută de alin. 1 al articolul 20

ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE (2008) [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
mișcare din oficiu. 89 CONCLUZII În capitolul I al Titlului VI a părții speciale a Codului penal sunt incriminate infracțiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul. În rândul acestor categorii de infracțiuni un loc aparte îl ocupă infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor (articolul 246 C.pen.). Prin incriminarea ca infracțiune, legiuitorul a urmărit sancționarea oricărei fapte- acțiune sau inacțiune - prin care făptuitorul - funcționar public în exercițiul atribuțiilor de serviciu - cauzează cu intenție o vătămare a intereselor legale

ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE (2008) [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157

Europene au atât efecte benefice cât și malefice În ce privește Îndeplinirea rolurilor și funcțiilor familiei. Pe de o parte crește bunăstarea și calitatea vieții În unele familii, pe de altă parte, prin plecarea părinților crește În rândul copiilor abandonul școlar, alcoolismul, abuzul sexual etc. Într-un studiu foarte recent realizat de Fundația Soros și intitulat „Efectele migrației: copiii rămași acasă” se arată că 170.000 de elevi de gimnaziu, adică 18%, aveau la sfârșitul anului școlar 2006 - 2007 cel puțin un părinte

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]