13,375 matches
-
răzvrătea neavând în acel moment nici o posibilitate de a-l potoli. Își adună toată energia pozitivă, ridică repede capul și privi cu fermitate înainte. După ce coborâse din tren o cuprinseră frisoanele temerii, a căutării unui loc de muncă, a unui adăpost pe acest teritoriu străin unde voia să realizeze ceea ce pierduse. Rămăsese pe loc câteva momente privind trecătorii care intrau și ieșeau din incinta gării. Necunoscând limba 135 acelui stat încerca cum știa ea mai bine să afle câteva informații necesare
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
în siguranță aici, acasă. Trebuie să rămâi până termini anul școlar, iar în vacanță vei veni la mine. Până atunci voi strânge bani să ne cumpărăm o casă a noastră, să avem unde locui. Este foarte important să ai un adăpost deasupra capului. Cea pe care o avem acum îi va rămâne lui taică-tău. Tu trebuie să mergi la facultate și eu te voi întreține. Ai să vezi că o să ne fie bine! Nicky s-a căsătorit, e la casa
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
ca în flăcările iadului?” Carlina plecase lăsându-l acasă până la vacanța de vară care nu era departe. Într-o zi, pe când îl cuprinse disperarea în casă, Alin își luă câteva haine care i se păruse necesare și părăsi fără șovăială adăpostul părintesc, ducându-se direct după maică-sa. Carlina îl privea printre gene, sângerându-i inima pe dinăuntru și înlăcrimată îi cercetă sufletul de copil care mâine+poimâine avea să se apropie de pragul majoratului. Orice adolescent așteaptă această zi pe
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
nu-i venea să creadă. Trăgând-o mai aproape de el o sărută pe lobul urechii șii zise: - Ai fost perfectă și fizic vorbind. Nam avut deloc senzația că ai mai ieșit cu vreun alt bărbat. Carlina își înfundă capul în adăpostul mâinilor de stânjenită ce era și rămase câteva clipe fără să se bucure de ceea ce auzise de la el. Îi iubea sufletul bun și cald, dar nici într-un caz trupul. Sufletul ei era tot atât de gol, poate și mai gol ca
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
de a ajunge la o destinație le dădea putere și curaj de a merge mai departe. După ore întregi de mers târâș pe coate, ajunseră în partea cealaltă de pădure unde spre surprinderea lor nu zăriseră nici o luminiță și nici un adăpost. Totuși, Alin oftă ușurat ca un adevărat învingător, ca un om bolnav care află că se va vindeca. Persoana care fusese cea mai disperată când traversară râul și mormăise cuvinte pe care nu le înțelesese nimeni, acum, în exasperarea și
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Mihu porni o văicăreală de credeai că i-ar fi smuls cineva inima din trup. - Vai, mă simt teribil de rău! Cred că am să mor! - Nu vorbi prostii, nu poți muri, căută să-l liniștească Alin. Vom găsi un adăpost, o casă în care să ne putem băga într-un așternut cu nuferi calzi și lumânări aprinse, glumi Alin. Iar ție, Mihule, o să-și caut un medic. Această situație grea le putea influența bunul mers al grupului. Pe când ei tot
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
avute. Atunci ei așteptau între vămi o altă tură de serviciu și-și puneau speranțele în norocul lor. De câte ori nu erau lăsați să aștepte în arșița soarelui făcând insolații, dormind uneori sub cerul liber, în ploi și vânt, fără nici un adăpost. Cu timpul, toate acestea asfințiseră, rămânând ca amintire în mintea fiecăruia. Într-un compartiment era un grup de tineri care se aflau într-o bună dispoziție și emanau un miros plăcut. Nicky avea o voință impresionantă de a trece cu
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
3. îmi doresc foarte tare să produc o sâcâială, un disconfort în spectator. Pentru un spectator, e greu de acceptat că, în loc de entertainment, primește o temă pentru acasă. De aceea, mulți dintre ei, tocmai pentru a-și pune comoditățile la adăpost, vor prefera să se declare ”agresați”. 4. M-am întrebat și eu, în aproape aceiași termeni, și n-am ajuns la vreo concluzie. Mi s a zdruncinat, în schimb, convingerea asta cu arta. 5. Supa culturală din jur se modifică
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
istorie a filmului românesc), dar totodată conformist, fals și chiar mincinos din punctul de vedere al conținutului : un fel de (păstrând proporțiile !) Triumful voinței, documentarul pro-nazist al lui Leni Riefenstahl. Dar are totuși această idee genială care îl pune la adăpost de suspiciuni : spune povestea ilegaliștilor din anii 30 în stil Nouvelle Vague. Era ca și cum ar fi livrat Partidului carnetul de partid învelit în hârtie fină, capitalistă. Caz extrem de decalaj între fond și formă, Duminică la ora 6 trezește în memoria
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
pentru tot restul vieții, a presimțit că moartea îi va fi umilitoare și tristă, i a scris fiicei ei, în metafore care, din păcate, vor corespunde întocmai realității, despre „sârma ghimpată“ care o va încercui, despre sfârșitul vieții ei „fără adăpost, fără sprijin, fără mormânt“ și despre „gândul cumplit că ființe dezgustătoare și-ar bate joc de trupul acesta istovit, că le voi auzi vocile rostind cuvinte nemiloase și că voi îndura, și dincolo de viață, cele mai adânci tristeți, cele mai
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
tine! Duminecă Au plecat azi și familia Ioan (cu fetițele prietine cu Manola), Gigi Herek, o prietenă a Lisettei. Pe plaje, de acum încolo absolut nimeni cunoscut; plaja pustie, numai eu în bar că și două profesoare ce stau la adăpostul bărcii mele... Târziu, a străbătut plaja, pe lângă barca mea, Dandu Kirițescu, președinte acum al scriitorilor dramatici; în comitet e și Ticu. Aflu: intervenția lui Tanți. P. Cons. Cea mai bună și fastuoasă zi a lui sept[embrie]; cu un soare
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Paris, intrând în camera ta [...], având fericirea să sosesc pe neașteptate, să fiu acolo, lângă tine. Știu foarte bine, micuța mea dragă, că cer prea mult de la Providență și că ar trebui să mă socotesc fericită știin du-te la adăpost de primejdii, mulțumită, aproape fericită. [...] Vezi tu, poate că e mai bine pentru noi să îndurăm acest calvar, decât să ne fi ciondănit pentru fleacuri. Poate atunci s-ar fi sleit și s-ar fi făcut țăndări marea dragoste care
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
gândește-te în primul rând la sănătatea ta morală, psihică și fizică, și abia apoi la ce se întâmplă aici. Îți spun deschis, și nu ca să mă laud, că accept orice, numai să poți tu trăi din plin și la adăpost de orice neajuns al momentului de față. Vrei să-ți vorbesc deschis, și nu numai pentru acum, ci pentru timpul care e posibil să vină, vrei să-ți spun sincer și drept? Eu de multă vreme am renunțat să te
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
și altul? Trebuie să fim pregătite. La început, m-am temut chiar pentru viața mea: 1) sănătate, 2) altceva. Dar, de vreme ce mi am înștiințat, cinstit, șeful (care nu-mi acorda prea multă încredere, dată fiind originea mea), sunt mai la adăpost decât dacă n-aș fi făcut-o. Și toate astea pentru tine. Ține minte un lucru: chiar dacă ai fi fost aici, cărțile tot ar fi fost pierdute, iar tu ai fi avut parte de un lagăr de concentrare sau de
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
veni să te vâri în gura lupului. Și eu ce m-aș face? Crezi că aș mai avea curajul să mă bat [cu ei]? Acum sunt ca o lupoaică, în stare să facă față luptei fiindcă își știe puiul la adăpost, în vizuină, și atunci își arată colții (la figurat, în ce mă privește), gata să-și vândă scump pielea. Dar cu tine încurcându-te printre picioarele mele, la vreme de luptă, m-ar doborî ime diat. ÎȚI INTERZIC SĂ TE
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
dragă, măcar de-ai ieși tu nevătămată din acest cataclism universal! Draga mea, nu te supăra pe mine, dar certitudinea că nu ne vom mai vedea se înrădăcinează tot mai adânc. Deplâng inutilitatea vieții mele, sfârșitul acesta de viață, fără adăpost, fără sprijin, fără mormânt. Și pe urmă singurătatea asta care mă disperă, care mă încercuiește de parcă aș fi înconjurată de o sârmă ghimpată, înfășurată strâns în jurul trupului meu. La orice gest imprudent de rememorare pe care îl fac, sârma ghimpată
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
a avea succes. De bani. De ideea de a încerca să impresionăm oameni care nu vor fi impresionați niciodată, indiferent ce... Se oprește, respirând precipitat. Nu contează decât să fii om cu adevărat. Chiar ar trebui să cunoaștem oameni fără adăpost. Chiar ar trebui să cunoaștem niște țărani din Bolivia. — Păi... da, zic după o pauză. Dar, cu toate astea... — Mă tot gândesc la un lucru pe care mi l-ai spus mai demult. Toată ziua numai la asta mă gândesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
mai protejat de Diavol decât evreul, care nu este botezat, nu crede În Isus, este menit Iadului, este „omul Dracului”, are o „lege spurcată” etc. Între creștin și evreu, Diavolul Îl va alege Întot deauna pe acesta din urmă, fiind adăpostul său predilect. Ca atare, drumețul creștin poate să-și continue liniștit călătoria, care a Început - prin apariția evreului - cu un semn de bun augur <endnote id="(3, p. 14)"/>. Această explicație răspunde logicii mentalității magice. De regulă, demonii și duhurile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
atare, drumețul creștin poate să-și continue liniștit călătoria, care a Început - prin apariția evreului - cu un semn de bun augur <endnote id="(3, p. 14)"/>. Această explicație răspunde logicii mentalității magice. De regulă, demonii și duhurile rele aleg ca adăpost ființele „mai slabe”, mai puțin protejate, dintr-o colectivitate : străinul necreștin, animalul negru <endnote id="(137, p. 24)"/>, copilul nebotezat <endnote id="137, p. 28)"/>( etc. : „Copilul mic [= nebotezat] nu-i bine a-l lăsa singur În casă, că intră
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Cărții e una - iar hoardele de aventurieri și escroci internaționali care Îți scot astăzi ochii În numele Regilor David și Solomon sunt alta. Nu cred că a rămas mare lucru din Poporul Bibliei, din acei păstori admirabili, care i-au dat adăpost, În iesle, Născătoarei Mântuitorului. Am tot mai mult convingerea că evreii care au mișunat pe Planetă de 1000 de ani Încoace sunt khazarii - populație turcică, trecută la religia mozaică. Altfel nu se poate explica varietatea extraordinară a tipologiilor evreiești existente
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
util pentru oraș pentru că pacienții sunt căutați indiferent de religie, din oraș și din județ. Asistența medicală pentru cei nevoiași nu a încetat chiar dacă, „spitalul nu are nici o subvenție și necesită mari cheltuieli. Azilul comunității „unde 30 de bătrâni fără adăpost își duc bătrânețea”. Baia comunității, „unică în oraș, deservește întreaga populație, dar investițiile pentru repararea ei sunt mari, nu aduce profit; facem eforturi să acordăm băi gratuite săracilor”. În școlile evreiești învață 500 de copii săraci, capătă instrucție gratuită, prin
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ostaș, au ocupat înalte comandamente, încurajând apoi neseriozitatea și lipsa demnității ofițerești. De asemenea, la 30 septembrie 1940 li s-a impus domiciliul obligatoriu mai multor foști demnitari din timpul lui Carol al II-lea pentru a-i pune la adăpost de orice violență publică, pentru a pune capăt agitațiunilor pe care le puneau la cale clandestin și pentru că sunt în cercetarea justiției. Prin decrete-legi semnate de Conducătorul statului au fost desființate: Straja țării (8 septembrie 1940, M.O. nr.208
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
care să se prezinte cu hârlețe și lopeți, în zilele de 3-4 iulie și 6-7 iulie 1942”. Cererea este motivată de adresa Prefecturii Dorohoi, nr.369 din 23 iunie 1942, prin care se cer urgente măsuri de curățare a tranșeelor, adăposturilor contra atacurilor aeriene săpate în oraș, în conformitate cu prevederile art.11 din Legea AAT. Se recomanda stricta supraveghere a evreilor pentru măsuri de siguranță națională. Însă, în general, munca obligatorie a evreilor s-a desfășurat sub semnul utilității acesteia pentru interesul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
pe evreii nevoiași, care aveau obligația de a presta muncă obligatorie, atât cu echipamente de lucru, cât și prin distribuirea unor articole de îmbrăcăminte sau hrană. În sarcina Comunității evreilor era și întreținerea evreilor evacuați din județ, cu hrană și adăpost, care de asemenea, aveau obligația de a presta muncă obligatorie. De altfel, conducerea Comunității evreilor din Dorohoi a avut o poziție de subordonare față de autoritățile locale. Corespondența dintre instituțiile locale de autoritate, (prefectură, primărie, poliție) și Comunitatea evreilor evidențiază faptul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
conducere a comunității s-a confruntat cu probleme deosebit de grave, pentru care nu dispunea nici de resurse materiale și nici de libertatea de acțiune pentru rezolvarea lor. De exemplu, Comunitatea evreilor din Dorohoi avea obligația de a asigura „hrană și adăpost” pentru evreii din comunele rurale și urbane ale județului Dorohoi, concentrați în număr foarte mare în orașul Dorohoi, ca urmare a acțiunii de evacuare a populației evreiești din iunie 1941; de asemenea, trebuia să ofere ajutor familiilor evreilor internați în
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]