KorAP: Find »[drukola/base=adolescent & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...310 311 312 ...704 >

17,588 matches

Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391

aceste două elemente vom obține patru stadii ale identității: 1ă identitatea În faza de realizare (persoana a traversat o criza și și-a luat angajamenteă; 2ă identitatea În moratoriu: individul se chestionează fară a face un angajament; 3ă identitatea depașită: adolescentul s-a angajat fără a-și fi repus În discuție alegerile anterioare; el a adoptat pur și simplu valorile părinților săi; 4ă identitatea difuză: adolescentul nu a traversat o perioadă de criză și nu și-a asumat angajamente; difuziunea exprimă

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
2ă identitatea În moratoriu: individul se chestionează fară a face un angajament; 3ă identitatea depașită: adolescentul s-a angajat fără a-și fi repus În discuție alegerile anterioare; el a adoptat pur și simplu valorile părinților săi; 4ă identitatea difuză: adolescentul nu a traversat o perioadă de criză și nu și-a asumat angajamente; difuziunea exprimă fie un stadiu precoce al formării identității (Înaintea unei crizeă, fie un eșec În asumarea unei angajări la sfârșitul crizei. Este imposibil să afirmăm că

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
a traversat o perioadă de criză și nu și-a asumat angajamente; difuziunea exprimă fie un stadiu precoce al formării identității (Înaintea unei crizeă, fie un eșec În asumarea unei angajări la sfârșitul crizei. Este imposibil să afirmăm că toți adolescenții traversează sau nu o criză identitară, pentru că nu există la ora actuală nici un studiu longitudinal care să acopere această perioadă. In această perioadă se modifică Însăși funcția grupului de prieteni. La școala primară grupurile de colegi reprezintă un spațiu interpersonal

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
unei tranziții de la stadiul de dependență infantilă la cel de autonomie adultă. Erikson vorbea de spiritul de clan și de un conformism foarte peternic față de grup. Adeziunea la grupul de colegi se intensifică În jurul vârstei de 13-14 ai. Pe măsură ce adolescentul Își construiește o identitate independentă, conformismul se diminuiază. Acceptarea normelor morale, potrivit lui L.Kohlberg, apare și ea ca formă de identificare cu grupul de referință, prin Împartășirea acelorași drepturi și datorii. Se manifestă un efort de definire a valorilor morale

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
drepturi și datorii. Se manifestă un efort de definire a valorilor morale În termeni proprii, cu distanțare față de stereotipurile existente.Structura grupului de prieteni se modifică și ea. Dunphy a realizat un studiu privind formarea, dezvoltarea și interacțiunea grupului de adolescenți Într-un liceu din Sidney și a identificat urmatoarele forme de grupări: "Plia" (trad."bisericuța"ă este costituită din 4-6 adolescenți care par a fi prieteni atașați. Plia este de obicei alcatuită din indivizi de același sex și este o

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
grupului de prieteni se modifică și ea. Dunphy a realizat un studiu privind formarea, dezvoltarea și interacțiunea grupului de adolescenți Într-un liceu din Sidney și a identificat urmatoarele forme de grupări: "Plia" (trad."bisericuța"ă este costituită din 4-6 adolescenți care par a fi prieteni atașați. Plia este de obicei alcatuită din indivizi de același sex și este o caracteristică a preadolescenței. In mod gradat, aceste grupulețe se contopesc Într-un grup mai larg, format din mai multe clici de

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
mare vulnerabilitate la influența grupului de colegi. Astăzi, nu toți cercetătorii acceptă punctul de vedere al lui Dunphy. Brawn În 1990, folosește termenul de bandă pentru a se referi la un grup definit printr-o anumită reputație, grup la care adolescentul este asociat fie prin alegerea sa personală, fie prin desemnarea de către colegi (de exemplu: tocilarii, bățăușiiă. Nu de puține ori, această bandă provoacă dezordine socială În cadrul școlii și nu numai. Dar dezordinile și violențele sunt semnalate mai ales la

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
sunt de acord cu faptul că grupul de prieteni permite adolescenților tranziția de la interacțiuni sociale Între membrii de același sex la relațiile heterosexuale. 2.3.3.Caracteristici emoționale Emoțiile se manifestă În perioada adolescenței cu o dinamică mai accentuată. Acum adolescentul este fericit, se simte bine În pielea sa și două ore mai târziu este trist, deprimat, descurajat. Adeseori el oscilează Între sentimetul de putere, de forță și sentimentul de Îndoială, de descurajare, de scădere a stimei de sine. In unele

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
Între sentimetul de putere, de forță și sentimentul de Îndoială, de descurajare, de scădere a stimei de sine. In unele situații au loc dereglări ale personalității ce se reflectă În comportament (cf.U.Șchiopu, E.Verza, 1989ă. Trăsătura esențială a adolescenților care manifestă tulburări comportamentale este aceea a imaturității psihice, fapt ce determină o adaptare dificilă la condițiile mediului și o slabă asimilare a experiențelor trăite sau cunoscute. In asemena cazuri personalitatea capătă o dezvoltare dizarmonică prin menținerea unui infantilism În

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
Încapățânare, tendințe de negare a tot ceea ce apreciză alții, atitudini nonconformiste manifeste etc. De aici apar deseori conflictele cu familia și colegii, indiferență și neparticipare la viața socială sau profesională. Relațiile cu grupul de prieteni ocupă un loc foarte important. Adolescentul petrece cea mai mare parte a timpului În compania altor adolescenți. Acordă mai puțin de 5% fiecărui părinte și circa 40% din timp pentru distracții ( jumătate din acest procent Îl dedică discuțiilor cu prietenii). In prietenile adolescenților se dezvoltă intimitatea

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
manifeste etc. De aici apar deseori conflictele cu familia și colegii, indiferență și neparticipare la viața socială sau profesională. Relațiile cu grupul de prieteni ocupă un loc foarte important. Adolescentul petrece cea mai mare parte a timpului În compania altor adolescenți. Acordă mai puțin de 5% fiecărui părinte și circa 40% din timp pentru distracții ( jumătate din acest procent Îl dedică discuțiilor cu prietenii). In prietenile adolescenților se dezvoltă intimitatea, În sensul că participanții Își Împartășesc sentimentele cele mai profunde și

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
loc foarte important. Adolescentul petrece cea mai mare parte a timpului În compania altor adolescenți. Acordă mai puțin de 5% fiecărui părinte și circa 40% din timp pentru distracții ( jumătate din acest procent Îl dedică discuțiilor cu prietenii). In prietenile adolescenților se dezvoltă intimitatea, În sensul că participanții Își Împartășesc sentimentele cele mai profunde și mai secrete. Sociabilitatea și fidelitatea sunt componente esențiale ale prieteniei. Este interesant că, față de palierul de vârstă 9-12 ani, când băieții ridicau mai multe probleme, fetele

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
duc către actul disperat. In două studii din SUA și Anglia realizate de Achenbach și Rutter s-a pus În evidență că 10% dintre preadolescenți par a fi nefericiți, triști, deprimați. La adolescență procentul este de 40%. Un sfert dintre adolescenți descriu stări depresive grave. Când aceste episoade se prelungesc dincolo de șase luni, fiind asociate cu tulburări de somn, alimentație, dificultăți de cocentrare vorbim de depresia clinică/starea depresivă. Studiile arată că aceste forme grave sunt relativ rare la preadolescenți și

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
să nu pară neînsemnat (și să se neglijezeă sau să se transforme toate Împrejurările dificile În drumuri ce trebuie Învinse pentru a fi la Înălțimea dragostei (personal construităă. In aceasta perioada atât de dificilă, dialogul părinți-copii, profesorelevi este absolut necesar. Adolescentul dorește să fie Înțeles, are nevoie de dragoste, de securitate afectivă, dar, de cele mai multe ori, el nu recunoaste și nu exprimă acest lucru, ci În mod contrar el dezvoltă reacții de provocare, de agresivitate, de opoziție față de cei

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
de autori, idei, maxime, citesc biografii celebre, lucrări de popularizare a științei. Totodată inteligența și cultura capată amprente particulare și stil. Se conturează subidentitatea culturală și atașamentul față de valori autentice. Se dezvoltă inteligența socială și o oarecare Îngâmfare gnoseologică. Unii adolescenți realizează Însă, o proastă digestie a celor citite. La sfârșitul acestei perioade se detașează o tipologie culturală În care curba lui Gauss pune În evidență și un procent de semidocți care distorsionează cunoștințe, valori, concepte, măresc redundanța circulației ideilor și

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
acestei perioade se detașează o tipologie culturală În care curba lui Gauss pune În evidență și un procent de semidocți care distorsionează cunoștințe, valori, concepte, măresc redundanța circulației ideilor și stăvilesc uneori cu ostentație progresul valorilor. In aceste condiții, cunoștințele adolescenților sunt din ce În ce mai diverse și mai complexe. Situațiile problematice sunt de fapt de numeroase tipuri și pun În evidență forme de flexibilitate ale memoriei care utilizează relațiile dintre scheme, imagini, simboluri și concepte, În condițiile În care se aplică În mod

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
tipuri și pun În evidență forme de flexibilitate ale memoriei care utilizează relațiile dintre scheme, imagini, simboluri și concepte, În condițiile În care se aplică În mod curent. Este suficient să reluăm, ca temă analitică, cartea lui M.Eliade, Jurnalul adolescentului miop, pentru a avea radiografia, din interior a fenomenului. Pedagogic, este momentul autenticului parteneriat cognitiv, În care respectul pentru cel ce se formează se traduce prin găsirea oportunităților care să-l stimuleze și să-i mențină trează forța minții. Unii

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
nu, și nu au nici un fel de vină. Elementele de psihologia dezvoltării și a vârstelor sunt evident necesare celor care doresc să analizeze o anumită latură a persoanei. Este obligatoriu să ne confruntăm propria construcție descriptiv-explicativă cursul și factorii dezvoltării, adolescentul standard, manifestările afectivității la vârstele tinereții, posibilitățile și limitele de vârstă și individuală - cu ceea ce ofera știința. Dacă ea ne va confirma propriile observații, avem satisfacția unui ochi patrunzător și o bună Încurajare a ceea ce facem. Situația opusă este

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
ei obișnuită, nu are conotație clară de răutate, sarcasmul are corespondent patologic- sadismul- și vehiculează o Încărcătură considerabilă de răutate. 3. Calomnia constituie cea mai agresivă formă verbală. Deși pare un act spontan, ea este un scenariu bine conceput al adolescentului. Va exista mai Întâi alegerea șintei, adică a colegului sau a profesorului În jurul căruia se va structura conflictul, ceea ce Înseamnă o acumulare de resentimente, de poziții adversative, de invidie, de ură. 4. Denigrarea se realizează prin preocuparea adolescentului de a

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
conceput al adolescentului. Va exista mai Întâi alegerea șintei, adică a colegului sau a profesorului În jurul căruia se va structura conflictul, ceea ce Înseamnă o acumulare de resentimente, de poziții adversative, de invidie, de ură. 4. Denigrarea se realizează prin preocuparea adolescentului de a descoperi acele trăsături de personalitate sau evenimente cu un caracter negativ sau denigrator, pe care le accentuiază și le denaturează până la grotesc, estimând sau dorind să obțina o descalificare, o compromitere social-morala a victimei. Denigrarea sistematica vizează de

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
cu o mare Încărcătură agresivă. Dupa Încrucișarea privirilor, mișcarea miușchilor feței și atitudinea corporală se poate deduce ușor starea de atac sau de apărare a persoanei, Înainte ca aceasta să o facă prin intermediul limbajului. Neputând recurge la forme verbale, adolescenții vor recurge la priviri amenințătoare, nemulțumite, fixe, care sunt resimțite de către ceilalți ca agresive. Privirile Încruntate pot exprima mai mult decât o pot face cuvintele. Pentru psihologii care se ocupă În special de motivație, dimensiunea comportamentală este aspectul cel mai

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
de existență și manifestare a agresivității. Și aici, ca și În alte cazuri, utilizarea unor scheme de clasificare forțează realitatea să se simplifice și să se subordoneze tendințelor de realizare a unei “ordini” științifice. 4. Surse de influențare a agresivității adolescenților Din nefericire sunt extrem de multe asemenea surse și ele crează mari probleme sociale, pentru a căror rezolvare este nevoie de uriașe investiții materiale și eforturi socio-profesionale. Pentru o mai bună sistematizare vom Împărți aceste surse În patru categorii: 4.1

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
copieă.In opinia unor autori ar exista chiar o legătură directă Între expunerea la scene erotice de mare agresivitate și violență Îndreptată asupta femeilor. Pericolul este cu atât mai mare cu cât filmele erotice prezintă o mare atractivitate În rândul adolescenților. 4.2.Mediul familial Mediul familial reprezintă, credem, cea mai importantă sursă a agresivității tinerilor. Mulți dintre copii care prezintă un profil agresiv provin din familii dezorganizate, au experiența divorțului părinților și trăiesc În familii monoparentale. Echilibrul familial este perturbat

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
alții, fiind supuși unei mișcări de influențare reciprocă ce determină echilibrul funcțional al câmpului educațional. Insuși actul predării-Învățării este un proces relațional, iar gestiunea acestor relații se Înscrie În ceea ce autorii de specialitate numesc managementul clasei școlare. Comportamentele agresive ale adolescentului Își pot avea originea și Într-un management defectuos al clasei, mai exact Într-o lipsă de adaptare a practicilor educaționale la o populație școlară vizibil schimbată. În aceste condiții se poate vorbi de o violență instituțională ce decurge chiar

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
În sine, pierderi materiale, pierderea capacității de muncă, pierderea viețiiă, se impune cu stringență gasirea unor căi de influențare În direcția reducerii agresivității. Fenomeunul agresivității școlare trebuie analizat În contextul apariției lui. A gândi strategii, proiecte de prevenire a agresivității adolescenților Înseamnă a lua În considerare toți factorii (sociali, familiali, școlari, de personalitateă ce pot determina comportamentul agresiv. Formele de manifestare a agresivității au luat o mare amploare la nivel mondial, de aceea nu Întamplător anul 1995 a fost lansat de

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]