12,537 matches
-
minute de întrerupere sau înlocuirile de jucători. Înlocuirile și minutele de întrerupere au ca scop: - Înlocuirea unui jucător accidentat sau epuizat fizic, sau care a comis 5 greșeli personale; - Întărirea apărării; - Creșterea eficienței în atac; - Ruperea ritmului de joc al adversarilor; Momentul în care profesorul poate influența destul de mult comportamentului jucătorilor este în partea de final a meciului, în special în situațiile de rezultat aproximativ egal. Recomandăm ca finalul de meci să facă parte din managementul procesului de pregătire. Activitatea după
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
jucătorilor în echipă îl constituie nivelul performanței lor în contextul jocului. Acest criteriu determină împărțirea jucătorilor în jucători ai formației de bază și grupul rezervelor. Componența echipei oglindește o formație de bază, cu caracter combativ, în care colectivul operează împotriva adversarului. Orice modificare ce apare în echipa de bază nu apare ca un eveniment, nici ca un incident, ci ca o acțiune colectivă și este în funcție de configurația jocului. De cele mai multe ori, la începutul jocului, jucătorii se simt departe unul de altul
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
si de a alege cel mai bun moment de șut Cunoștințe tehnice A) Mijlocași - capacitatea de lansare - capacitatea de a se demarca - capacitatea de a obține avantaj sau eliminare B) Fundașii - capacitatea de a citi jocul - capacitatea de neutralizare a adversarului - capacitatea de a contra ataca C) Centru - capacitatea de a stăpâni poziția lor - capacitatea de a controla balonul si de a fi amenințător pentru adversar - capacitatea de a executa eficient pase pentru atacanți - capacitatea de a obține eliminări D) Extreme
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
obține avantaj sau eliminare B) Fundașii - capacitatea de a citi jocul - capacitatea de neutralizare a adversarului - capacitatea de a contra ataca C) Centru - capacitatea de a stăpâni poziția lor - capacitatea de a controla balonul si de a fi amenințător pentru adversar - capacitatea de a executa eficient pase pentru atacanți - capacitatea de a obține eliminări D) Extreme - capacitatea de a marca goluri de la distanta - capacitatea de a avea lansări eficiente E) Portarii - capacitatea de a bloca - capacitatea de a da pase lungi
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
de la distanta - capacitatea de a avea lansări eficiente E) Portarii - capacitatea de a bloca - capacitatea de a da pase lungi si precise - capacitatea de a simți jocul - capacitatea de a anticipa pasele de lansare - capacitatea de a intercepta ( fura) balonul adversarului - capacitatea de a comunica cu echipa F) Jocul echipei - lucru cu eficacitate in cadrul echipei - capacitatea de a juca si colaborarea intre jucători - capacitatea de integrare si comunicare eficace cu ceilalți jucători - capacitatea de a se conforma planului de meci
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
de bază pe compartimente și posturi 1. - Portarul apără propria poartă folosind mijloacele specifice acestui post. Este în ultimă instanță ultimul apărător și primul atacant. 2. - Linia de fundași are ca sarcină de bază organizarea apărării porții ș i împiedicarea adversarului de a înscrie goluri. 3. - Linia de mijlocași are următoarele sarcini principale: - asigură o legătură tactică permanentă între linia de fundași și cea de înaintași; - organizează jocul la mijlocul terenului; - în cadrul organizării jocului la mijlocul terenului cei doi mijlocași au roluri diferite
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
care sunt în continuă schimbare, un rol de prim rang îl are gândirea tactică. Datorită ei, în primul rând, jucătorii își reprezintă veridic și pot aprecia exact situația de joc, pot înțelege caracterul ei, prevăd desfășurarea ei interioară, prevăd planurile adversarilor, apreciază poziția lor și iau hotărârea corespunzătoare pentru a acționa imediat. Gândirea tactică a jucătorilor de polo pe apă se manifestă prin acțiuni tactice colective și individuale, planificate anterior meciului, în conducerea acțiunilor tactice, în rezolvarea sarcinilor tactice, în procesul
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
la victorie, aceasta se întâmplă datorită faptului că în echipă își mai fac loc și unele trăsături negative ale gândirii tactice: unilateralitatea, șablonul, lipsa de idei în acțiune, manifestarea jocului la întâmplare, incapacitatea de a descoperi ideile, planurile tactice ale adversarului, neînțelegerea dintre coechipieri în conceperea acțiunilor tactice, insuficient spirit de inițiativă individuală, de perspicacitate și de prevedere. 3.2.3. Motivația performanței în activitatea sportivă Una din sursele eficienței echipei sportive o constituie motivațiile membrilor săi. Motivația este o problemă
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
alegerea procedeelor de pasare: — poziția fiecăruia dintre cei doi jucători care iau parte la acțiune; — distanța dintre jucători; — viteza de deplasare a jucătorilor în apă; - direcția de deplasare a celor doi jucători; - poziția, distanța, viteza și direcția de deplasare a adversarului în raport cu cel care pasează și cel căruia îi este adresată pasa. 3.3.4.1 Tipuri de comunicări motrice: - după poziția jucătorului care primește, pasa poate fi dată la mână sau pe apă. - după distanța dintre cei doi jucători, pasa
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
lungă sau transversală. - după viteza de deplasare a jucătorilor, pasa poate fi dată de pe loc sau din înot. - după direcția de deplasare a celor doi jucători, pasele pot fi date înainte, înapoi, lateral sau oblic. - după poziția, distanța și viteza adversarului, pasa mai poate fi ș i directă sau cu boltă. Condiții de reușită a paselor: - pentru reușita unei pase se ține seama de poziția apărătorului față de partener. Mingea trebuie dată în partea mai depărtată de apărător, creând astfel coechipierilor posibilitatea
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
directă sau cu boltă. Condiții de reușită a paselor: - pentru reușita unei pase se ține seama de poziția apărătorului față de partener. Mingea trebuie dată în partea mai depărtată de apărător, creând astfel coechipierilor posibilitatea să se interpună între minge și adversar, pentru a o proteja. - în cazul când mingea vine din fața jucătorului care primește, acesta este obligat, în cele mai multe cazuri, să iasă în întâmpinarea ei, nu să o aștepte pe loc. Ieșirea în întâmpinarea mingii reduce posibilitățile de intercepție. Există numeroase
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
brațului aruncător, am sistematizat procedeele de pasare în următoarele grupe: - prin zvârlire; - prin împingere; - prin lansare; - prin preluare din zbor. Vom prezenta câteva cerințe ce trebuie respectate în efectuarea paselor: - traiectoria impusă de situația de joc trebuie fie în raport cu poziția adversarului și poate fi directă sau cu boltă. - să fie rapidă, dar nu atât de puternică, încât adresantul să nu o poată prinde sau să ricoșeze de pe apă. - efectuarea ei să fie numai atunci când expeditorul își vede coechipierul și mai ales
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
atac care se desfășoară în fața porții adverse, este derutantă mai ales pentru portar, pe care îl obligă să- și schimbe mereu locul în poartă. După efectuarea mai multor pase transversale, portarii nu mai reușesc să acopere unghiul de aruncare al adversarului oare poate finaliza. Pasa transversală se folosește în special atunci când echipa beneficiază de superioritate numerică. Reușita pasei este condiționată și de înțelegerea reciprocă dintre jucătorii care expediază mingea și cei care o primesc. Folosirea tactică a pasei ca mijloc de
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
pasă jucătorul va înota cu toată viteza spre poarta adversă sau spre suprafețele libere de teren, pentru a crea situații de gol; 8) pentru a primi mingea, jucătorii sunt obligați să se demarce; 9) înainte de a pasa jucătorul va atrage adversarul asupra lui, creând posibilitatea unui coechipier să devină liber sau demarcându-se în vederea reprimirii mingii; 10) se va evita driblingul și se va pasa imediat coechipierului liber; 11) când jocul este aglomerat pe suprafețe reduse de teren, prin pase lungi
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
în momentul atingerii se îndoaie brațul energic, lăsând-o să cadă pe apă, în dreptul jucătorului; apoi se reia în vederea unei noi acțiuni. Siguranța în prindere se dobândește prin antrenamente sistematice, în care se va exersa prinderea în condițiile luptei cu adversarul. Factorii favorizanți ai prinderii într-o manieră ușoară și eficientă sau îngreuiată a mingii: - poziția de plutire a celui ce prinde (verticală sau orizontală); - viteza de zbor și traiectoria mingii; - poziția jucătorului care prinde față de cea a coechipierului care pasează
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
o manieră ușoară și eficientă sau îngreuiată a mingii: - poziția de plutire a celui ce prinde (verticală sau orizontală); - viteza de zbor și traiectoria mingii; - poziția jucătorului care prinde față de cea a coechipierului care pasează; - poziția jucătorului care prinde față de adversar și direcția lui de deplasare; - marcajul și încercările adversarului de a intra în mod regulamentar în posesia mingii. Toate aceste situații vor fi prevăzute în antrenamente. Învățarea prinderii mingii se realizează concomitent cu procedeele tehnice de pasare. 3.3.4
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
poziția de plutire a celui ce prinde (verticală sau orizontală); - viteza de zbor și traiectoria mingii; - poziția jucătorului care prinde față de cea a coechipierului care pasează; - poziția jucătorului care prinde față de adversar și direcția lui de deplasare; - marcajul și încercările adversarului de a intra în mod regulamentar în posesia mingii. Toate aceste situații vor fi prevăzute în antrenamente. Învățarea prinderii mingii se realizează concomitent cu procedeele tehnice de pasare. 3.3.4.5 Conducerea mingii Prin conducerea mingii se înțelege deplasarea
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
și de poziția și acțiunea brațului oare susține mingea, aruncarea zvârlită poate fi: - de deasupra umărului; - lateral pe lângă umăr; - cu evitare, de deasupra capului, - aruncarea prin lansare este un procedeu mai puțin utilizat. Prin el jucătorul caută să evite blocajul adversarului sau să surprindă portarul, grăbind executarea aruncării la poartă, fără a ridica mingea mai sus de nivelul umerilor. - aruncarea prin împingere constituie un procedeu specific jocului de polo. Faza de tracțiune este eliminată; mingea găsindu- se în fața umărului sau a
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
specific jocului de polo. Faza de tracțiune este eliminată; mingea găsindu- se în fața umărului sau a nasului va fi impulsionată prin aplicarea unei forțe de împingere dinapoi spre înainte. Aruncările cu împingere se folosesc în situațiile când marcajul sau poziția adversarului nu permite ridicarea mingii de pe apă pentru o execuție prin zvârlire sau lansare. Lovitura prin împingere se poate folosi de la distanțe de maximum 4-5 m de poartă. Ea se execută printr-o mișcare amplă de pendulare din articulația scapulo-humerală, dinspre
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
din zbor se întâlnește frecvent în timpul jocului. Jucătorul nu retine mingea, ci o preia din zbor și, prin interventia cu palma sau altă parte a membrelor, îi intensifică viteza, schimbându-i și direcția spre poartă. Acest procedeu se folosește când adversarul nu permite executarea liberă a unei aruncări. El este eficace datorită rapidității si spontaneității cu care se execută, precum și faptului că schimbă unghiul de apărare al portarului. Aruncările cele mai frecvent folosite sunt: — preluările; — voleibolările; — doplerurile (devierile). Amintim numai câteva
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
se trage de la distanță, portarul are posibilitatea să se plaseze în unghiul bun și pe traiectoria mingii; — relația în care se găsește jucătorul față de apărător; marcajul determină în mare măsura alegerea procedeului. Când atacantul care înoată este marcat strâns și adversarul se găsește pe partea brațului de aruncare, nu poate alege decât procedeele prin surprindere, cum ar fi voleibolările, șurubul înainte, „un-doi-ul" etc. Dacă brațul de aruncare este liber se poate trage prin zvârlire de la umăr, prin lansarea din lateral etc.
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
joc. Înainte de a analiza procedeele tehnice de aruncare la poartă, redăm schematic sistematizarea lor: 3.3.4.7 Tipuri de inferențe în comunicarea motrică Fenta Când atacantul intenționează să execute o aruncare la poartă și sesizează intențiile de blocaj ale adversarului, caută să dezechilibreze portarul sau să-și găsească un culoar liber de aruncare executând mișcări înșelătoare. Fenta este un element tehnico-tactic individual care urmărește derutarea adversarului prin simularea unei acțiuni sau a unui complex de acțiuni în scopul obținerii avantajului
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
atacantul intenționează să execute o aruncare la poartă și sesizează intențiile de blocaj ale adversarului, caută să dezechilibreze portarul sau să-și găsească un culoar liber de aruncare executând mișcări înșelătoare. Fenta este un element tehnico-tactic individual care urmărește derutarea adversarului prin simularea unei acțiuni sau a unui complex de acțiuni în scopul obținerii avantajului. [5] În mare ea are două faze: una de simulare si acțiunea finală. Fazele de execuție ale fentelor: - prima fază este o mișcare pregătitoare, care se
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
vioi, partea finală executându-se foarte rapid. Este dificil de efectuat o clasificarea a fentelor deoarece ele sunt o combinație de mișcări de braț, trunchi etc. Învățarea lor presupune o cunoaștere perfectă a procedeelor tehnice cu care se încearcă înșelarea adversarului. Cea mai folosită fentă în jocul de polo începe cu simularea unei aruncări azvârlite, după care se oprește execuția și se continuă cu mai multe balansări ale brațului cu mingea în direcția porții, până se obține dezechilibrarea apărătorului. Într-o
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
susținere a corpului într-o poziție ridicată, până la eliberarea mingii, altfel nu va putea realiza direcția de aruncare dorită. Marcajul O sarcină de bază a echipei care a pierdut mingea este aceea de a trece imediat la marcarea strânsă a adversarilor, pentru ea în acest fel să-i împiedice să paseze și să prindă nestingherit mingea, să înoate cu ea nejenați spre poartă, deci să înjghebeze acțiuni de atac. Marcarea adversarilor poate îmbrăca două forme: 1. marcajul de supraveghere, atunci când adversarul
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]