12,241 matches
-
trece în vers trăirile. Combinația de fascinație și luciditate, temperamentul, modul trăirii în iubire au făcut ca poezia ei să fie comparată cu aceea a lui Elisabeth Browning (Laurențiu Ulici), a Annei Ahmatova (Octavian Soviany) sau cu Cântarea Cântărilor. În antologia Poemul scurt al lungii mele vieți (2001), I. selectează doar treisprezece poeme, traduse în nouă limbi și precedate de câte o caracterizare prin prisma traducătorilor. Forța lirismului conținut, de o senzualitate aproape inocentă, consacră o voce contemporană, în descendența directă
ILICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287514_a_288843]
-
o caracterizare prin prisma traducătorilor. Forța lirismului conținut, de o senzualitate aproape inocentă, consacră o voce contemporană, în descendența directă a Magdei Isanos sau a Anei Blandiana. I. traduce și selectează în colaborare cu Dumitru M. Ion numeroase scrieri, alcătuind antologii, în special din literaturile de sorginte sud-slavă. De altfel, în 1986 primește, împreună cu Dumitru M. Ion, Premiul „Pana de aur” pentru traducerile din literatura macedoneană. SCRIERI: Neîmblânzită ca o stea lactee, București, 1974; Cu împrumut, mireasma tinereții, cu gravuri de
ILICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287514_a_288843]
-
Medeea, Iași, 1980 (în colaborare cu Dumitru M. Ion); Bojin Pavlovski, Western Australia, postfață Titus Vâjeu, București, 1981 (în colaborare cu Dumitru M. Ion), Ipocritul, București, 1986 (în colaborare cu Dumitru M. Ion); Iovan Koteski, Dragoste și moarte, București, 1981; Antologie de poezie armeană clasică și contemporană, București, 1981 (în colaborare cu Dumitru M. Ion și H. Grămescu); Stevan Tontici, Hulesc și venerez, București, 1982 (în colaborare cu Dumitru M. Ion); Iovan Strezovski, Cartea ursitei, București, 1983 (în colaborare cu Dumitru
ILICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287514_a_288843]
-
alte poezii pentru arici ori pentru copii mai mari, Cluj-Napoca, 1997; Călăuzele oarbe, București, 1999; Clepsidra cu cenușă, București, 1999; Naufragiu în bibliotecă. Carnet parizian, București, 2001; La Province de l’érudit, tr. Tudor Ionescu și Emanoil Marcu, Cluj-Napoca, 2003. Antologii: Subteranele memoriei. Pagini din rezistența culturii în România. 1944-1954, introd. edit., București, 2001; Marx contra Iisus. Repere ale confruntării dintre creștinism și comunism, București, 2003. Traduceri: Manuel Puig, Cel mai frumos tango, București, 1981 (în colaborare); Antoine Ernest Miété, Cântecele
IGNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287507_a_288836]
-
populare ardelenești, București, 1968; Isprăvile vulpei, București, 1968; Calul cu potcoave de aur. Basme populare ardelenești, București, 1969; Doine și chiuituri ardelenești, Cluj, f.a. Traduceri: Lăură. Traduceri din poeții moderni unguri, Oradea Mare, 1922; [Brody S., Papp D. ș.a.], în Antologia literaturii maghiare, îngr. Const. Olariu, pref. Mihai Beniuc, III, București, 1968, 8-30, 85-91, 93-98, 479-496, 502-508, IV, București, 1969, 8, 96-116, 316-335. Repere bibliografice: A. Palia, „Lăură”, „Cultură poporului”, 1923, 29; Sebastian Bornemisa, Traducerile domnului Ilieșiu, CZ, 1923, 21; Vasile
ILIESIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287524_a_288853]
-
Henares. În același timp, traduce în spaniolă opere ale unor scriitori italieni, francezi, germani și, foarte semnificativ, români: printre altele, scrieri ale lui Panait Istrati (Ciulinii Bărăganului, 1973) sau George Uscătescu (Oameni și realități ale timpului nostru, 1961). Alcătuiește și antologiile Poezia românească nouă (1956), Antologia poeților români în exil (1950). A fost laureat al premiilor „Il Conciliatore” (Milano, 1961), „Bravo a los hombres que unense en la verdad” (Madrid, 1972), „Dante Alighieri” (Florența, 1981). Cu un debut timpuriu - în revista
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
în spaniolă opere ale unor scriitori italieni, francezi, germani și, foarte semnificativ, români: printre altele, scrieri ale lui Panait Istrati (Ciulinii Bărăganului, 1973) sau George Uscătescu (Oameni și realități ale timpului nostru, 1961). Alcătuiește și antologiile Poezia românească nouă (1956), Antologia poeților români în exil (1950). A fost laureat al premiilor „Il Conciliatore” (Milano, 1961), „Bravo a los hombres que unense en la verdad” (Madrid, 1972), „Dante Alighieri” (Florența, 1981). Cu un debut timpuriu - în revista Colegiului Național „Sf. Sava” (1932
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
2000; Sfârșit de exil, îngr. Mihaela Constantinescu-Podocea, pref. Nicolae Florescu, București, 2001; Credință și creație, îngr. și pref. Mircea Popa, Cluj-Napoca, 2003. Traduceri: Giuseppe Ungaretti, El dolor, Madrid, 1958; Poesia italiana contemporanea, Madrid, 1959 (în colaborare cu J. Lopez Pacheco). Antologii: Antologia poeților români în exil, Buenos Aires, 1950; Poezia românească nouă, Salamanca, 1956. Repere bibliografice: Octav Șuluțiu, „Acolo și stelele ard...”, RFR, 1943, 1; Ștefan Baciu, „A murit un sfânt”, „Înșir’te mărgărite”, 1951, 4; Vasile Posteucă, „A murit un sfânt
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
Sfârșit de exil, îngr. Mihaela Constantinescu-Podocea, pref. Nicolae Florescu, București, 2001; Credință și creație, îngr. și pref. Mircea Popa, Cluj-Napoca, 2003. Traduceri: Giuseppe Ungaretti, El dolor, Madrid, 1958; Poesia italiana contemporanea, Madrid, 1959 (în colaborare cu J. Lopez Pacheco). Antologii: Antologia poeților români în exil, Buenos Aires, 1950; Poezia românească nouă, Salamanca, 1956. Repere bibliografice: Octav Șuluțiu, „Acolo și stelele ard...”, RFR, 1943, 1; Ștefan Baciu, „A murit un sfânt”, „Înșir’te mărgărite”, 1951, 4; Vasile Posteucă, „A murit un sfânt”, „Vers
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
moralităților” umane, plurale și ele, și contradictorii. Cea de-a doua secțiune a cărții reunește un studiu masiv despre Tudor Vianu și altul despre Wilhelm Worringer, din perspectiva dihotomiei frumos-sublim. Umanism: viziune și întruchipare pune laolaltă prefețele lui I. la antologiile pe care le-a alcătuit din Marx, Engels și Lenin, tocmai asamblarea acestor texte însemnând un compromis față de cerințele vremii. Interesantă, mai ales, este atitudinea autorului în raport cu feluritele oportunisme și cu situația în contemporaneitate a marxismului, așa cum apare în studiul
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
parte, și echipa Constantin Vișoianu, de cealaltă. Mai apropiat de prima și de ziarul acesteia, „Uniunea română”, a publicat și la „România”, gazeta celei de-a doua. A mai trimis articole de atitudine politică la „România muncitoare” (unde inaugurează rubrica „Antologia rușinii”), „La Nation roumaine”, „Românul”, „Agora”, „Meridian”, „Lupta” ș.a. Interesul său prioritar se îndreaptă însă către jurnalismul cultural. Se ocupă, ca secretar de redacție, de apariția uneia dintre primele reviste literare din exil, „Luceafărul” (1948-1949), finanțată de generalul Nicolae Rădescu
IERUNCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
Universitare „Carol I” din Paris (1963-1968). În perioada așa-numitului dezgheț politic românesc, inițiază două periodice: „Limite” (1969-1986) și „Ethos” (1973-1986), concepute ca punți ale solidarității intelectuale dintre exilul intern și cel extern. Aici sunt inserate texte semnificative din seria „Antologia rușinii”, făcând o radiografie lucidă a colaboraționalismului intelectual din țară și din exil. În aprilie 1983 Nicolae Ceaușescu dispune expedierea în Vest a unui agent secret, având ca misiune asasinarea lui I. Agentul se predă poliției la Frankfurt și evenimentul
IERUNCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
se predă poliției la Frankfurt și evenimentul ajunge în primele pagini ale ziarelor franceze („Le Monde”, „Le Matin”, „La Croix”ș.a.). Mai puțin cunoscut este I. în altă ipostază: aceea de poet. Versurile sale au fost reunite în câteva dintre antologiile exilului: Vintilă Horia, Poezie românească nouă (Madrid, 1956), Ștefan Baciu, 11+11 poetas rumanos contemporáneos (1976), Nicholas Catanoy, Modern Romanian Poetry (1977). I. a tradus în limba franceză din poeți români (în „Nouvelle revue française”, „Esprit”, „L’Autre Europe”, „La
IERUNCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
pe tot parcursul volumului de conștiința unei misiuni morale implacabile: „Dacă și noi tăcem, nu se va mai auzi decât glasul mercenarilor ce țin isonul stăpânirii într-o permanentă bălmăjeală a competiției.” Pe când Românește s-ar putea subintitula „pagini din Antologia rușinii”, documentarul Fenomenul Pitești ar constitui un capitol esențial dintr-o virtuală Antologie a sadismului (sintagma aparține autorului). Fenomenul analizat aici ar reprezenta un unicat românesc absolut. În termenii lui I., e vorba de „dezagregarea psihică prin schingiuirea deținuților de către
IERUNCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
tăcem, nu se va mai auzi decât glasul mercenarilor ce țin isonul stăpânirii într-o permanentă bălmăjeală a competiției.” Pe când Românește s-ar putea subintitula „pagini din Antologia rușinii”, documentarul Fenomenul Pitești ar constitui un capitol esențial dintr-o virtuală Antologie a sadismului (sintagma aparține autorului). Fenomenul analizat aici ar reprezenta un unicat românesc absolut. În termenii lui I., e vorba de „dezagregarea psihică prin schingiuirea deținuților de către alți deținuți”. Personajele unui asemenea scenariu infernal suferă o schimbare radicală de semn
IERUNCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
1982; Pasagerul, București, 1985; Strada Occidentului, București, 1986; Coridorul, București, 1989; Vizită la domiciliu, București, 1989; Goana după vânt, București, 1999. Traduceri: Din lirica turcă contemporană, îngr. și pref. trad., București, 1974 (în colaborare cu Nevzat Yusuf și Agiemin Baubec); Antologie de poezie lirică turcă, de la începuturi până azi, îngr. trad., București, 1979 ( în colaborare cu Nevzat Yusuf). Repere bibliografice: Anghel Dumbrăveanu, „Templu sub apă”, O, 1967, 18; Al. Călinescu, „Templu sub apă”, IL, 1967, 12; Valeriu Cristea, „Templu sub apă
IOANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287571_a_288900]
-
al României. Moldova, cel de-al treilea (Toponimia Moldovei în documente scrise în limbi străine) fiind, de asemenea, tipărit. În seria „Caietele Arhivei de folclor a Moldovei și Bucovinei” s-au realizat, începând cu 1979, 11 volume, cuprinzând studii și antologii referitoare la specii folclorice precum balada, colinda, cântecul bătrânesc ori la specificul unor zone și obiceiuri. În 1979 a apărut Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, lucrare de referință în domeniu, care cuprinde 1311 articole privitoare la autori, traducători
INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMANA „ALEXANDRU PHILIPPIDE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287559_a_288888]
-
până în 1930 ale i.: Tristan Tzara, B. Fundoianu, Ion Vinea, Ilarie Voronca, Ștefan Roll, Ion Călugăru, F. Brunea-Fox, Marcel Iancu, Victor Brauner, Jules Perahim, M.H. Maxy, Hans Mattis Teutsch. Multe dintre reviste întrețin cultul lui Urmuz. Repere bibliografice: Sașa Pană, Antologia literaturii române de avangardă, pref. Matei Călinescu, București, 1969, passim; Ion Pop, Avangardismul poetic românesc, București, 1969, passim; Matei Călinescu, Eseuri despre literatura modernă, București, 1970, 93-114; Mario de Micheli, Avangarda artistică a secolului XX, tr. Ilie Constantin, București, 1970
INTEGRALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
pref. Valeriu Râpeanu, București, 1981; Trident Quintus (în colaborare cu Mircea Ionescu-Quintus și Nelu Ionescu-Quintus), postfață Florin Sicoe, Ploiești, 2001. Traduceri: August Strindberg, Tată, București, 1895 (în colaborare cu George Ranetti). Repere bibliografice: Chendi, Schițe, 173-175; Ion G. Ionescu-Quintus, în Antologia epigramei românești, îngr. și introd. A.C. Calotescu-Neicu și N. Crevedia, București, 1933, 105-112; Mihail Sevastos, Monografia orașului Ploiești, București, 1938, 434-435; Predescu, Encicl., 435. V.P.S.
IONESCU-QUINTUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287593_a_288922]
-
alți autori aromâni să o facă, alcătuind astfel un întreg volum, Poezii - Puizii (1981). Colaborează la „Luceafărul”, „Ramuri”, „Flacăra”, „Steaua”, „Tribuna”, cât și la „Zborlu a nostru”, „Deșteptarea”, „Frânza vlahă”, „Dimândarea”, reviste cultural-literare aromâne. În 1976 realizează cea mai cuprinzătoare antologie de poezie populară aromână, însoțind-o de o pertinentă prefață, în care subliniază unitatea indestructibilă a aromânilor cu dacoromânii. I. este o creatoare de reală înzestrare când compune în aromână. Versurile îi sunt înfiorate de nostalgii, regrete și doruri pentru
IORGOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287606_a_288935]
-
1985) simbolul păcii, ocrotitor al vieții și al armoniei, este proiectat în desfășurări lirice care recuperează elogiul rădăcinilor, al străbunilor, bucuria existenței bucolice, refuzul însingurării și aspirația spre împlinire. SCRIERI: Steauă di dor, București, 1983; Ramura de măslin, București, 1985. Antologii: Antologie de poezie populară aromână, pref. edit., București, 1976; Dacica, pref. Paul Anghel, București, 1978; Un veac de poezie aromână, introd. Hristu Cândroveanu, București, 1985 (în colaborare cu Hristu Cândroveanu). Ediții: Mihai Eminescu, Poezii - Puizii, ed. româno-aromână, București, 1981 (în
IORGOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287606_a_288935]
-
simbolul păcii, ocrotitor al vieții și al armoniei, este proiectat în desfășurări lirice care recuperează elogiul rădăcinilor, al străbunilor, bucuria existenței bucolice, refuzul însingurării și aspirația spre împlinire. SCRIERI: Steauă di dor, București, 1983; Ramura de măslin, București, 1985. Antologii: Antologie de poezie populară aromână, pref. edit., București, 1976; Dacica, pref. Paul Anghel, București, 1978; Un veac de poezie aromână, introd. Hristu Cândroveanu, București, 1985 (în colaborare cu Hristu Cândroveanu). Ediții: Mihai Eminescu, Poezii - Puizii, ed. româno-aromână, București, 1981 (în colaborare
IORGOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287606_a_288935]
-
dragoste. Index motivic și tipologic (în colaborare cu Doina Truță), I-IV, București, 1985-1989; Cântecul epic românesc în context sud-est european. Cântecele pețirii, București, 1995; Sub aripa cerului, București, 1998; Povestea cântată, București, 2001; Cultură și informație transculturală, București, 2003. Antologii: Școala sociologică Dimitrie Gusti. Omul românesc, București, 2000 (în colaborare cu Emanuel Pârvu). Repere bibliografice: N. Constantinescu, „Lirica de dragoste. Index motivic și tipologic”, REF, 1986, 2; Ion Cuceu, „Lirica de dragoste. Index motivic și tipologic”, AAF, 1991, 305-306; N.
ISPAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287626_a_288955]
-
Bachelard și Călinescu), I. avea să fie profesor navetist, muncitor necalificat, șomer. Din 1990 devine redactor la „Contrapunct” și „Contemporanul”, director al Editurii Edart. A debutat în presă în „Luceafărul” (1970) și a frecventat cenaclul Junimea. Debutează ca prozator în antologia Desant’ 83 cu Un text al excursiei, iar ca poet în culegerea Nouă poeți (1984). Înainte de 1989 nu reușește să publice nimic altceva. I. debutează individual abia după 1990, cu Texteiova (1992) - o carte inclasabilă generic, așa cum o sugerează și
IOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287612_a_288941]
-
încheierii celui de-al doilea război mondial este abordată pe arii geografice distincte: cele două Germanii, Austria și Elveția. Cu începere din anii ’60, I. este autor sau redactor responsabil al unor excelente dicționare bilingve, al mai multor manuale și antologii de uz didactic, colaborând și la traducerea în limba germană a unei antologii de poezie română contemporană (1974). O contribuție originală este și repovestirea unor vechi legende germane, sub titlul Walhalla și Thule (I-II, 1977). Traducerile din autori de
ISBASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287624_a_288953]