KorAP: Find »[drukola/base=arteră & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...310 311 312 ...420 >

10,486 matches

Corola-website/Law/230371_a_231700

extinde la nivelul arterei femurale comune. 7. Stenoză unilaterală de arteră iliacă externă care se extinde la nivelul arterei femurale comune. 8. Ocluzie bilaterală de arteră iliacă comună. Tipul D de leziuni iliace: 9. Stenoze difuze, multiple unilaterale ce afectează artera iliacă comună, artera iliacă externă și artera femurală comună (de obicei mai lungă de 10cm). 10. Ocluzie unilaterală ce afectează artera iliacă comună sau artera iliacă externă. 11. Ocluzie de arteră iliacă externă bilaterală. 12. Afectare difuză afectând aorta și

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
arterei femurale comune. 7. Stenoză unilaterală de arteră iliacă externă care se extinde la nivelul arterei femurale comune. 8. Ocluzie bilaterală de arteră iliacă comună. Tipul D de leziuni iliace: 9. Stenoze difuze, multiple unilaterale ce afectează artera iliacă comună, artera iliacă externă și artera femurală comună (de obicei mai lungă de 10cm). 10. Ocluzie unilaterală ce afectează artera iliacă comună sau artera iliacă externă. 11. Ocluzie de arteră iliacă externă bilaterală. 12. Afectare difuză afectând aorta și ambele artere iliace

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
Stenoză unilaterală de arteră iliacă externă care se extinde la nivelul arterei femurale comune. 8. Ocluzie bilaterală de arteră iliacă comună. Tipul D de leziuni iliace: 9. Stenoze difuze, multiple unilaterale ce afectează artera iliacă comună, artera iliacă externă și artera femurală comună (de obicei mai lungă de 10cm). 10. Ocluzie unilaterală ce afectează artera iliacă comună sau artera iliacă externă. 11. Ocluzie de arteră iliacă externă bilaterală. 12. Afectare difuză afectând aorta și ambele artere iliace. 13. Stenoze iliace la

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
8. Ocluzie bilaterală de arteră iliacă comună. Tipul D de leziuni iliace: 9. Stenoze difuze, multiple unilaterale ce afectează artera iliacă comună, artera iliacă externă și artera femurală comună (de obicei mai lungă de 10cm). 10. Ocluzie unilaterală ce afectează artera iliacă comună sau artera iliacă externă. 11. Ocluzie de arteră iliacă externă bilaterală. 12. Afectare difuză afectând aorta și ambele artere iliace. 13. Stenoze iliace la pacienții cu anevrism de aortă abdominală sau alte leziuni ce necesită tratament chirurgical la

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
arteră iliacă comună. Tipul D de leziuni iliace: 9. Stenoze difuze, multiple unilaterale ce afectează artera iliacă comună, artera iliacă externă și artera femurală comună (de obicei mai lungă de 10cm). 10. Ocluzie unilaterală ce afectează artera iliacă comună sau artera iliacă externă. 11. Ocluzie de arteră iliacă externă bilaterală. 12. Afectare difuză afectând aorta și ambele artere iliace. 13. Stenoze iliace la pacienții cu anevrism de aortă abdominală sau alte leziuni ce necesită tratament chirurgical la nivelul aortei sau arterelor

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
leziuni iliace: 9. Stenoze difuze, multiple unilaterale ce afectează artera iliacă comună, artera iliacă externă și artera femurală comună (de obicei mai lungă de 10cm). 10. Ocluzie unilaterală ce afectează artera iliacă comună sau artera iliacă externă. 11. Ocluzie de arteră iliacă externă bilaterală. 12. Afectare difuză afectând aorta și ambele artere iliace. 13. Stenoze iliace la pacienții cu anevrism de aortă abdominală sau alte leziuni ce necesită tratament chirurgical la nivelul aortei sau arterelor iliace. OBS: tratamentul endovascular este obțiunea

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
comună, artera iliacă externă și artera femurală comună (de obicei mai lungă de 10cm). 10. Ocluzie unilaterală ce afectează artera iliacă comună sau artera iliacă externă. 11. Ocluzie de arteră iliacă externă bilaterală. 12. Afectare difuză afectând aorta și ambele artere iliace. 13. Stenoze iliace la pacienții cu anevrism de aortă abdominală sau alte leziuni ce necesită tratament chirurgical la nivelul aortei sau arterelor iliace. OBS: tratamentul endovascular este obțiunea terapeutică pentru tipul A de leziuni și chirurgia este obțiunea pentru

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
artera iliacă externă. 11. Ocluzie de arteră iliacă externă bilaterală. 12. Afectare difuză afectând aorta și ambele artere iliace. 13. Stenoze iliace la pacienții cu anevrism de aortă abdominală sau alte leziuni ce necesită tratament chirurgical la nivelul aortei sau arterelor iliace. OBS: tratamentul endovascular este obțiunea terapeutică pentru tipul A de leziuni și chirurgia este obțiunea pentru tipul D. Pentru tipul B și C nu exista o indicație clară. CLASIFICAREA MORFOLOGICA A LEZIUNILOR FEMURO-POPLITEE CONFORM TRANS-ATLANTIC INTER- SOCIETY CONSENSUS Tipul

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
este obțiunea pentru tipul D. Pentru tipul B și C nu exista o indicație clară. CLASIFICAREA MORFOLOGICA A LEZIUNILOR FEMURO-POPLITEE CONFORM TRANS-ATLANTIC INTER- SOCIETY CONSENSUS Tipul A de leziuni femuropoplitee: 1. Leziune stenotică unică mai mică de 3 cm a arterei femural e superficiale sau poplitee. Tipul B de leziuni femuropoplitee: 2. Leziune stenotică unică între 3 și 10 cm care nu afectează artera poplitee distală. 3. Stenoze calcificate mai mari de 3 cm. 4. Leziuni multiple, fiecare mai mică de

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
SOCIETY CONSENSUS Tipul A de leziuni femuropoplitee: 1. Leziune stenotică unică mai mică de 3 cm a arterei femural e superficiale sau poplitee. Tipul B de leziuni femuropoplitee: 2. Leziune stenotică unică între 3 și 10 cm care nu afectează artera poplitee distală. 3. Stenoze calcificate mai mari de 3 cm. 4. Leziuni multiple, fiecare mai mică de 3 cm (stenoze sau ocluzii). 5. Leziuni multiple sau unice dar fără distalitate tibială care să permită realizarea unui by-pass. Tipul C de

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
unui by-pass. Tipul C de leziuni femuropoplitee: 6. Stenoză unică sau ocluzie mai mare de 5 cm. 7. Stenoze multiple sau ocluzii, între 3 și 5 cm, cu sau fără calcificari. Tipul D de leziuni femuropoplitee: 8. Ocluzie completă de arteră femurală comună sau superficială sau ocluzie completă de poplitee și trifurcație proximală. OBS: tratamentul endovascular este obțiunea terapeutică pentru tipul A de leziuni și chirurgia este obțiunea pentru tipul D. Pentru tipul B și C nu există o indicație clară

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
sistolice și raportului velocităților la nivelul leziunilor identificate. ● Programul de urmărire trebuie efectuat imediat postoperator și apoi la intervale regulate timp de 2 ani. By-pass-urile venoase femuro-poplitee sau femuro-tibiale trebuie urmărite la 3,6,12 luni și ulterior anual. AFECTAREA ARTEREI RENALE Stenoza de arteră renală reprezintă o afecțiune frecvent întâlnită și cu evoluție progresivă în cazul pacienților cu ateroscleroză, fiind în același timp și o cauză rară de hipertensiune. INDICAȚII CLINICE Clasa I 1. Sunt recomandate investigații pentru identificarea stenozei

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
la nivelul leziunilor identificate. ● Programul de urmărire trebuie efectuat imediat postoperator și apoi la intervale regulate timp de 2 ani. By-pass-urile venoase femuro-poplitee sau femuro-tibiale trebuie urmărite la 3,6,12 luni și ulterior anual. AFECTAREA ARTEREI RENALE Stenoza de arteră renală reprezintă o afecțiune frecvent întâlnită și cu evoluție progresivă în cazul pacienților cu ateroscleroză, fiind în același timp și o cauză rară de hipertensiune. INDICAȚII CLINICE Clasa I 1. Sunt recomandate investigații pentru identificarea stenozei de arteră renală la

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
Stenoza de arteră renală reprezintă o afecțiune frecvent întâlnită și cu evoluție progresivă în cazul pacienților cu ateroscleroză, fiind în același timp și o cauză rară de hipertensiune. INDICAȚII CLINICE Clasa I 1. Sunt recomandate investigații pentru identificarea stenozei de arteră renală la următoarele categorii de pacienți: ● Debutul hipertensiunii arteriale la vârste mai tinere de 30 de ani (nivel de evidență B), ● Debutul hipertensiunii arteriale severe la vârste mai mari de 55 de ani (nivel de evidență B), ● Hipertensiune cu următoarele

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
între cei doi rinichi mai mare de 1.5cm (nivel de evidență B). ● Edem pulmonar acut fără o cauză decelabilă - mai ales la pacienți cu insuficiență renală (nivel de evidență B). Clasa II a 1. Investigații pentru determinarea stenozei de artera renală sunt recomandate la pacienții cu insuficiență renală fără cauză decelabilă inclusiv în cazul pacienților care vor fi supuși terapiei de substituție renală: dializă sau transplant renal. Clasa II b 1. Efectuarea arteriografiei pentru identificarea stenozei de arteră renală poate

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
stenozei de artera renală sunt recomandate la pacienții cu insuficiență renală fără cauză decelabilă inclusiv în cazul pacienților care vor fi supuși terapiei de substituție renală: dializă sau transplant renal. Clasa II b 1. Efectuarea arteriografiei pentru identificarea stenozei de arteră renală poate fi indicată în cazul pacienților cu afecatare aterosclerotică multivasculară fără nici o suspiciune clinică de stenoză de arteră renală sau în cazul pacienților cu boală arterială periferică a membrelor inferioare care efectuează oricum arteriografie la nivelul arterelor membrelor inferioare

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
vor fi supuși terapiei de substituție renală: dializă sau transplant renal. Clasa II b 1. Efectuarea arteriografiei pentru identificarea stenozei de arteră renală poate fi indicată în cazul pacienților cu afecatare aterosclerotică multivasculară fără nici o suspiciune clinică de stenoză de arteră renală sau în cazul pacienților cu boală arterială periferică a membrelor inferioare care efectuează oricum arteriografie la nivelul arterelor membrelor inferioare. (nivel de evidență B). 2. Efectuarea investigatiilor suplimentare pentru stenoză de arteră renală poate fi indicată în cazul pacienților

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
stenozei de arteră renală poate fi indicată în cazul pacienților cu afecatare aterosclerotică multivasculară fără nici o suspiciune clinică de stenoză de arteră renală sau în cazul pacienților cu boală arterială periferică a membrelor inferioare care efectuează oricum arteriografie la nivelul arterelor membrelor inferioare. (nivel de evidență B). 2. Efectuarea investigatiilor suplimentare pentru stenoză de arteră renală poate fi indicată în cazul pacienților cu insuficientă cardiacă fără o cauză decelabilă sau angină refractara. (nivel de evidență C). MANAGEMENTUL PACIENȚILOR ÎN STENOZA DE

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
fără nici o suspiciune clinică de stenoză de arteră renală sau în cazul pacienților cu boală arterială periferică a membrelor inferioare care efectuează oricum arteriografie la nivelul arterelor membrelor inferioare. (nivel de evidență B). 2. Efectuarea investigatiilor suplimentare pentru stenoză de arteră renală poate fi indicată în cazul pacienților cu insuficientă cardiacă fără o cauză decelabilă sau angină refractara. (nivel de evidență C). MANAGEMENTUL PACIENȚILOR ÎN STENOZA DE ARTERĂ RENALĂ (figura 8) 1. Ecografie Doppler este recomandată ca și test de screening

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
membrelor inferioare. (nivel de evidență B). 2. Efectuarea investigatiilor suplimentare pentru stenoză de arteră renală poate fi indicată în cazul pacienților cu insuficientă cardiacă fără o cauză decelabilă sau angină refractara. (nivel de evidență C). MANAGEMENTUL PACIENȚILOR ÎN STENOZA DE ARTERĂ RENALĂ (figura 8) 1. Ecografie Doppler este recomandată ca și test de screening în stabilirea diagnosticului de stenoza de arteră renală (nivel de evidență B). 2. Angio- computer tomograf este recomandat ca și test de screening în stabilirea diagnosticului de

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
pacienților cu insuficientă cardiacă fără o cauză decelabilă sau angină refractara. (nivel de evidență C). MANAGEMENTUL PACIENȚILOR ÎN STENOZA DE ARTERĂ RENALĂ (figura 8) 1. Ecografie Doppler este recomandată ca și test de screening în stabilirea diagnosticului de stenoza de arteră renală (nivel de evidență B). 2. Angio- computer tomograf este recomandat ca și test de screening în stabilirea diagnosticului de stenoză de arteră renală (nivel de evidență B). 3. Angio- rezonanța magnetică nucleară este recomandată ca și test de screening

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
8) 1. Ecografie Doppler este recomandată ca și test de screening în stabilirea diagnosticului de stenoza de arteră renală (nivel de evidență B). 2. Angio- computer tomograf este recomandat ca și test de screening în stabilirea diagnosticului de stenoză de arteră renală (nivel de evidență B). 3. Angio- rezonanța magnetică nucleară este recomandată ca și test de screening în stabilirea diagnosticului de stenoză de arteră renală (nivel de evidență B). 4. Când suspiciunea clinic�� de afectare de arteră renală este foarte

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
Angio- computer tomograf este recomandat ca și test de screening în stabilirea diagnosticului de stenoză de arteră renală (nivel de evidență B). 3. Angio- rezonanța magnetică nucleară este recomandată ca și test de screening în stabilirea diagnosticului de stenoză de arteră renală (nivel de evidență B). 4. Când suspiciunea clinic�� de afectare de arteră renală este foarte mare iar testele imagistice neinvazive sunt neconcluzive se recomandă angiografia invazivă pentru stabilirea diagnosticului (nivel de evidență B). Clasa III 1. Scintigrama renală cu

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
de stenoză de arteră renală (nivel de evidență B). 3. Angio- rezonanța magnetică nucleară este recomandată ca și test de screening în stabilirea diagnosticului de stenoză de arteră renală (nivel de evidență B). 4. Când suspiciunea clinic�� de afectare de arteră renală este foarte mare iar testele imagistice neinvazive sunt neconcluzive se recomandă angiografia invazivă pentru stabilirea diagnosticului (nivel de evidență B). Clasa III 1. Scintigrama renală cu captopril nu este recomandată ca test de screening pentru stabilirea diagnosticului de stenoză

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
este foarte mare iar testele imagistice neinvazive sunt neconcluzive se recomandă angiografia invazivă pentru stabilirea diagnosticului (nivel de evidență B). Clasa III 1. Scintigrama renală cu captopril nu este recomandată ca test de screening pentru stabilirea diagnosticului de stenoză de arteră renală (nivel de evidență C). 2. Măsurarea reninei în venele renale nu este recomandată ca test de screening pentru stabilirea diagnsoticlu de stenoză de arteră renală (nivel de evidență B). 3. Determinarea activității plasmatice a reninei nu este recomandată ca

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]