13,488 matches
-
un eșec în afaceri. Chiar dacă sunt prezenți câțiva ingineri care aud diatriba șefului, ei nu vor considera aceste vorbe drept atacuri personale. Însă, dacă șeful se duce la ingineri și le spune: „Amatorismul și incompetența voastră de rahat ne-au costat o oportunitate de afaceri!”, atunci limbajul este clar beligerant. Această exprimare nu mai are ca scop simpla eliberare a unui sentiment de enervare, ci are ca scop să jignească profund. 3. Abuzul verbal pune în discuție lipsurile într-un fel
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
mea: Ai dreptate; trebuie să muncim din greu pentru a obține o promovare. Numesc această tehnică un judo mental - folosirea forței celeilalte persoane pentru a o învinge. În numai câteva secunde nu mai au, literal, ce să zică. Nu mă costă absolut nimic să fiu de acord cu ideile lor, mai puțin cu insultele. Cine dintre noi nu ar putea să contribuie mai mult, să lucreze mai bine, și așa mai departe? Agresorii verbal au un plan în minte: atacă, așteptându
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
Valoarea fiecărei achiziții în parte depășește pragul valoric de 40.000 de euro. • Achiziții ilegale? Fraudă? 4) Autobuze fabricate într-o țară „A” pentru cetățenii unui oraș la preț triplu • Pentru 50 de autovehicule care la poarta fabricii ar fi costat 3,3 milioane de euro RATP din orașul „X” a plătit 10 milioane de euro. • Neconcordanță în acte. Firma ar fi trebuit descalificată de la început. • Diverse „păsuiri” acordate firmei. • Alte afaceri dubioase. • Achiziții ilegale? Fraudă? Un studiu recent realizat de
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
c) Pentru ce avem nevoie? (se justifică necesitatea de produse, servicii, lucrări - scopul pentru care sunt necesare bunurile, serviciile sau lucrările); d) Când avem nevoie? (data previzionată pentru dobândirea produselor, serviciilor sau lucrărilor; se ierarhizează nevoile în funcție de prioritate); e) Cât costă produsul, serviciul sau lucrarea necesară? (valoarea estimată a contractului de achiziție publică); f) Care sunt efectele previzionate a se obține? (beneficiile ce urmează a se obține). Referatul de necesitate nu trebuie confundat cu bonul de consum, care intervine după ce achiziția
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
întreținerea a două școli în comună e mai puțin importantă decât esistența unui domn primar”; e) În cotuna Nânjești, „în decurs de șapte ani de zile (de când există școala) au ieșit, știind carte, un singur băiat, care, ca rezultat unic, costă pe stat și comună, după calculele exacte, suma de 7737 lei noi”. Totul din cauza frecvenței slabe, a condițiilor economice precare ale populației rurale; f) „La inspecția făcută în 26 april a.c. școalelor urbane din Vaslui” constată „o prea mare îngrijire
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
primar e curată iluzie. Avertismentele rămân hârtii, amendele, o ficțiune, frecventarea școalelor, peste putință. Dacă însă copiii, constrânși de dorobanți, ar veni la școală, ei vin desculți, cu capul gol și astfel îmbrăcați, încât frecventarea regulată a școalei i-ar costa viața... Prin urmare cauza relei frecventări nu este aversiunea poporului nostru contra școalei, ci sărăcia” (Eminescu, 1977b, p. 19). Problema frecvenței nesatisfăcătoare era una dintre piedicile principale ale răspândirii științei de carte. Căci ce constată neobositul revizor? „Inspectând astăzi (19
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
industrial” în care producția materială și organizarea culturii converg spre același scop: creșterea bunăstării națiunii. Proletariatul are nevoie de instrucție și educație, opina autorul, iar pentru a i-o oferi nu e nevoie decât de „a zecea parte din ce costă posturile inutile în statele majore ale tuturor ramurilor administrației”. Mijlocul cel mai direct pentru „a duce la îmbunătățirea situației morale și fizice a majorității populației”, scria, constă în a considera ca primă datorie a statului aceea de „a procura de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
difq˜raj (al cărui sens ar fi „suluri făcute din piei”), confirmând în același timp originea romană a codexului (a cărții sau, mai simplu, a carnetului) de pergament. Codexul, având aproximativ forma unei cărți moderne, prezenta câteva avantaje față de sul: costa mai puțin, nu era atât de pretențios la cărat, puteai să cauți ușor în el un anumit pasaj, oferea posibilitatea de a numerota paginile și de a insera indici sau note. Misionarii creștini apreciau cel mai mult costurile sale reduse
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
este suficient să se știe că persoanele participante au păreri foarte diferite în ceea ce privește tema de discuție. Figura 2.1. Proiectul cu o singură categorie Clienții vor să știe câte grupuri sunt necesare, cât timp va dura studiul și cât va costa. Puțini clienți vă vor înmâna un cec în alb pentru a întruni toate grupurile necesare pentru atingerea punctului de saturație. În consecință, de obicei se planifică cel puțin trei-patru focus grupuri pentru cele mai importante categorii de persoane pe care
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
numărul limitat de participanți. Pentru a exemplifica dificultățile care pot apărea, vom expune o întâmplare dintr-o comunitate suburbană. Consiliul Municipal dorea să construiască o nouă remiză de pompieri. Cea existentă necesita reparații majore. Reparațiile la clădirea veche ar fi costat mai mult decât construirea uneia noi, dar trebuia să se aprobe o emisiune de obligațiuni, ceea ce se dovedea a fi o sarcină dificilă. Emisiunea de obligațiuni fusese supusă la vot de două ori înainte și rezultatul referendumului fusese negativ în
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
limitată, dar să fie de preț din punct de vedere sentimental sau psihologic. EXEMPLU Un stimulent nefinanciar eficace Acest caz nu este luat dintr-un studiu realizat prin metoda focus grup, însă oferă un bun exemplu de cadou ce nu costă mult, dar pe care oamenii îl apreciază. Acum câțiva ani, un cercetător trimitea un chestionar plictisitor proprietarilor de păduri din sfera privată. Deoarece chestionarul era lung, echipa de cercetare își făcea griji că persoanele solicitate nu vor răspunde. S-a
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
a strâns cu chiu cu vai un kilogram și 300 de grame și mi-a cerut în schimb o sumă astronomică. N-am dat înapoi: îmi doream o specialitate care să-l impresioneze pe al meu, nu mai conta cât costă. La atâția bani, sigur era o ciorbă pe care nu și-o permiteau multe gospodine... Lângă tarabă se strânsese lumea ca la urs și oamenii începuseră să vocifereze. M-au și certat câțiva gură-cască atunci când am răsturnat punga și i-
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
un local de patru stele la o cină în doi, de exemplu, banii cheltuiți la tarabă ca să cumpărăm alimente pentru o săptămână abia se ridică la nivelul bacșișului. Fiți pregătite așadar să înfruntați o realitate aparent inexplicabilă: alimentele de la piață costă incredibil de puțin (nu vă gândiți că preistoricii ar avea prețuri de dumping; pur și simplu așa sunt în realitate materiile prime alimentare: foarte ieftine). Eu văzusem multe la viața mea, dar tot am avut un șoc teribil când am
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
coajă de lămâie ori 1 ½ linguri de untdelemn*; trageți cu urechea la ce zic ceilalți sau, dacă nu e nimeni prin zonă, consultați-vă cu cel puțin trei vânzători; * Untdelemn = ulei; știu asta din sursă sigură și informația m-a costat o ceartă la cuțite cu o vânzătoare obtuză; eu îi ceream untdelemn, toanta îmi tot dădea ulei... - nu solicitați la tarabă un buchet de pătrunjel; în limbajul curent al legumiculturii comerciale, verdeața strânsă laolaltă și prinsă cu sfoară/ață/sârmă
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
s-a grăbit să-mi facă un compliment: frumoasă locuință, după chipul și asemănarea stăpânei... Ce să-ți zic, ce texte... Avea însă dreptate. Eu eram bine, deși nu mă aranjasem mai deloc, dar apartamentul chiar că era superb, mă costase o avere. (Mi-l decorase un fost iubit din perioada pregospodărească. Acum e mare designer și cam homo. Pe vremea aceea încă era de-al nostru, hetero, și țin minte că ne-am iubit nebunește; îi dădusem cheia îndoită și
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
deocamdată. Pentru această rețetă trebuie să cumpărați fructe și nu cred că sunteți destul de pregătite. Așteptați să mergem din nou în piață și ne consultăm la fața locului. Pe mine, o eroare* comisă în zona tarabelor de fructe m-a costat un extraterestru foarte prețios. * Eram în perioada numărului trei și toate meniurile aveau ca numitor comun întărirea organismului... Simt că ne cunoaștem deja foarte bine, suntem ca niște prietene la o șuetă, pot să vă fac și câteva confidențe mai
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
noroc că eu eram mai ispititoare... Vreo două ore ne-am potolit dorul de celălalt, apoi a cerut time-out pentru realimentare; o fi nimerit oul fiert imediat după ce-l condusesem la aeroport, nu știu, cert e că neatenția l-a costat scump. Trei zile n-a fost om: stătea cât era ziua de lungă ori la toaletă, ori ghemuit pe fotoliu, cu ochii în televizor, la filmele lui horror; bea ceai, nu mânca nimic și nu scotea o vorbă; cu mare
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
mi l-a furat pe numărul patru și care a făcut prostia să se mute la el acasă; la soacră-sa, mai exact, care gătea extraordinar de bine și nu suporta ceaiul... Cinci luni de mese regulate și hipercalorice au costat-o vreo 12 kilograme în plus, așezate exact unde se vedeau mai rău; a trebuit să evadeze de acolo și să adopte un regim foarte dur de ceaiuri; un an de zile s-a luptat până s-o încapă din
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
italiană, că n-are nevoie de oameni, că n-are cu ce să mă plătească, dar eram prea hotărâtă să fac asta, nu-mi putea sta în cale încăpățânarea unui moșneag; mai angajase el practicanți la cererea mea, nu-l costa nimic să o facă din nou, așa că am apelat la argumentul forte: l-am ținut în birou până la ora închiderii și l-am sedus; știam ce fantezii are, am ales-o pe cea mai puțin scabroasă și mai departe a
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
epurată care rezultă din fluxul tehnologic Atenție: nu se iau în considerare pierderi de apă 16. Cost anual cărbune activ consumat în fluxul tehnologic de epurare 17. Cost anual solvent 18. Cost anual energie termică necesară pentru obținerea aburului 19. Cost anual energie electrică consumată 20. Cost anual apă uzată tratată în fluxul tehnologic de epurare 21. Cost producție la nivelul unui an 22. Venit anual obținut din valorificarea (vânzarea) substanței organice recuperate 23. Valoarea anuală a salariilor 24. CAS-ul
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
Atenție: nu se iau în considerare pierderi de apă 16. Cost anual cărbune activ consumat în fluxul tehnologic de epurare 17. Cost anual solvent 18. Cost anual energie termică necesară pentru obținerea aburului 19. Cost anual energie electrică consumată 20. Cost anual apă uzată tratată în fluxul tehnologic de epurare 21. Cost producție la nivelul unui an 22. Venit anual obținut din valorificarea (vânzarea) substanței organice recuperate 23. Valoarea anuală a salariilor 24. CAS-ul anual 25. Cost anual/ flux tehnologic
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
anual cărbune activ consumat în fluxul tehnologic de epurare 17. Cost anual solvent 18. Cost anual energie termică necesară pentru obținerea aburului 19. Cost anual energie electrică consumată 20. Cost anual apă uzată tratată în fluxul tehnologic de epurare 21. Cost producție la nivelul unui an 22. Venit anual obținut din valorificarea (vânzarea) substanței organice recuperate 23. Valoarea anuală a salariilor 24. CAS-ul anual 25. Cost anual/ flux tehnologic 26. Profit anual întreprindere pe baza costului anual/flux tehnologic 27
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
care corespund distanței de 6.456 km (dus-întors). O autobetonieră consumă 25 l de motorină la 100 km. Ca urmare, pentru distanța respectivă sunt necesari 1.614 l motorină. Costul unui litru de motorină fiind de 6 lei, motorina consumată costă 9.684 lei. Costul transportului de materiale la stația de obținere a betonului Transportul materialelor de la sursă la stația de obținere a betoanelor se poate efectua în două variante: feroviar sau rutier. Pentru a putea efectua calculul, se consideră că
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
distanța dintre sursa de pietriș și stație este de 100 km, iar cea dintre fabrica de ciment și stație este de 250 km. Variante de transport feroviar În ipoteza că transportul încărcăturii unui vagon pe o distanță de 1 km costă 7 lei, costul transportului celor două materiale va fi: cimentul transportat în 47 vagoane pe distanța de 250 km va necesita cheltuieli în valoare de 82.250 lei; pietrișul transportat în 140 vagoane pe distanțe de 100 km va necesita
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
istorică în Olanda anilor 1636-1637. Lalelele au fost cultivate pentru prima oară în Olanda în 1593. Prețurile înregistrate în anumite tranzacții cu bulbi de lalele au înregistrat adevărate recorduri odată cu trecerea anilor. De exemplu, în 1623, un bulb de lalea costa 1.000 de florini. În 1635, pentru 40 de bulbi de lalea s-au plătit 100.000 de florini (deci un preț mediu de 2.500 de florini pe bulb), recordul fiind atins printr-o tranzacție în care un bulb
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]