11,061 matches
-
instalarea de noi procese, sisteme și servicii și îmbunătățirea substanțială a celor deja produse sau instalate. 731 Cercetare-dezvoltare în științe fizice și naturale 7310 Cercetare-dezvoltare în științe fizice și naturale Această clasă include: - activitățile referitoare la studiile sistematice și eforturile creative efectuate în cadrul celor trei tipuri de activități de cercetare-dezvoltare, în domeniul științelor fizice și naturale (matematică, fizică, astronomie, chimie, științe tehnice, științe biologice, științe medicale, geologie, agronomie etc.). Aceste activități au ca obiectiv creșterea nivelului de cunoștințe acumulate și creșterea
ORDIN nr. 601 din 26 noiembrie 2002 privind actualizarea Clasificarii activităţilor din economia naţionala - CAEN. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146638_a_147967]
-
și creșterea gradului de utilizare al acestora. Această clasă include, de asemenea: - cercetări și dezvoltări multidisciplinare. 732 Cercetare-dezvoltare în științe sociale și umaniste 7320 Cercetare-dezvoltare în științe sociale și umaniste Această clasă include: - activitățile referitoare la studiile sistematice și eforturile creative întreprinse în cadrul celor trei tipuri de activități de cercetare-dezvoltare, în domeniul științelor sociale și umaniste (economie, psihologie, sociologie, drept, lingvistică, arta etc.). Aceste activități au ca obiectiv creșterea nivelului de cunoștințe acumulate, precum și creșterea gradului de utilizare al acestora. Această
ORDIN nr. 601 din 26 noiembrie 2002 privind actualizarea Clasificarii activităţilor din economia naţionala - CAEN. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146638_a_147967]
-
importanță specială și este atât responsabilitatea sectorului privat cât și a sectorului public, între care se pot dezvolta parteneriate, inclusiv pentru dezvoltarea comunităților locale. ● Îmbunătățirea securității informației la nivel global și a rețelelor de comunicații Societatea Informațională presupune îmbunătățirea potențialului creativ al oamenilor și a modului în care circulă informația. În același timp, sistemele globale de comunicații și de informare pot fi utilizate și în scopuri incompatibile cu cele pentru care au fost dezvoltate. Este necesar ca Statul să acționeze hotărât
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 12 decembrie 2002 pentru promovarea noii economii şi implementarea societăţii informaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147153_a_148482]
-
valori specifice tineretului român în etapa actuala. 21.7. Impactul religiei și organizațiilor religioase tradiționale și contemporane asupra tinerei generații. 21.8. Devianta juvenila: tendințe și posibilități de atenuare a comportamentelor deviante. 21.9. Stabilirea profilului personalității adolescenților supradotați - înalt creativi - în vederea elaborării unui proiect program special de pregătire a acestora. 21.10. Percepția tineretului asupra emigrării. 21.11. Condițiile de viață ale tinerilor în mediul rural. 21.12. Postmodernismul la generația tinara. 21.13. Rasism și xenofobie. 21.14. Inserție
HOTĂRÎRE Nr. 27 din 27 ianuarie 1994 privind aprobarea Programului naţional de cercetare-dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110072_a_111401]
-
educațional, întemeiat pe tradițiile umaniste, pe valorile democrației și pe aspirațiile societății românești, și contribuie la păstrarea identității naționale. ... (2) Idealul educațional al școlii românești constă în dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individualității umane, în formarea personalității autonome și creative. Articolul 4 (1) Învățământul are ca finalitate formarea personalității umane prin: ... a) însușirea cunoștințelor științifice, a valorilor culturii naționale și universale; ... b) formarea capacităților intelectuale, a disponibilităților afective și a abilităților practice prin asimilarea de cunoștințe umaniste, științifice, tehnice și
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112224_a_113553]
-
educațional, întemeiat pe tradițiile umaniste, pe valorile democrației și pe aspirațiile societății românești, și contribuie la păstrarea identității naționale. ... (2) Idealul educațional al școlii românești constă în dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individualității umane, în formarea personalității autonome și creative. Articolul 4 (1) Învățământul are ca finalitate formarea personalității umane prin: ... a) însușirea cunoștințelor științifice, a valorilor culturii naționale și universale; ... b) formarea capacităților intelectuale, a disponibilităților afective și a abilităților practice prin asimilarea de cunoștințe umaniste, științifice, tehnice și
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112220_a_113549]
-
implicit și dezvoltate permanent prin interactivitate (tehnică) și creativitate (socială). Conform figurii 3, sunt dezvoltate în acest mod: * activități de programare, prin care computerul personal devine un instrument; * activități de proiectare pentru învățământ, prin care, computerul personal este tutore; * activități creative, prin care, computerul personal constituie oglinda utilizatorului. Computerul personal constituie tutee în cazul în care studenții, prin intermediul limbajelor de programare îl „învață“ să rezolve anumite clase de probleme. Avantajele care decurg din aceasta a treia situație sunt: * pornind de la necesitatea
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
gradul de dificultate al itemilor. Apelul la itemi foarte dificili sau foarte ușori nu este recomandat, din cauză că sunt excluși din start studenții cu o pregătire intermediară. Punctajele acordate pentru fiecare item vor fi dimensionate în funcție de dificultatea presupusă în răspuns, implicarea creativă a studentului, valoarea operațională a soluțiilor date etc. Formarea studenților pentru autoevaluare. Avantaje și posibilități practice O modalitate de evaluare cu largi valențe formative o constituie autoevaluarea studenților. După G. de Landsheere, 1971; Barbier J.M., 1985; Baldy R., 1989; etc.
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
un element de stimulare a angajarii individuale; * se consideră că omul mediu învață să accepte și să caute răspunderea dacă condițiile vor fi favorizante în acest sens; * se consideră, de asemenea, că tot mai mulți oameni sunt capabili să contribuie creativ la soluționarea problemelor organizației și că potențialul omului mediu nu este folosit în întregime. Luarea în considerare a premiselor specifice „teoria X” și „teoria Y” poate avea consecințe asupra comportamentului indivizilor organizaționali, asupra organizării și a relației dintre manageri și
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
caz, cultura națională. În sens particular G. Hofstede definește cultura drept „programarea colectivă a gândirii care distinge un membru al unui grup de altul”, cu precizarea că un individ are abilitatea de a reacționa în moduri diferite : așteptate sau neașteptate, creative sau distructive, etc. Pe măsură ce o persoană evoluează este necesar să adopte noi atitudini, să se adapteze la mediu, acțiuni facilitate dacă se iau în considerare o serie de specificități / trăsături ale culturii, așa cum au fost sistematizate de M. E. Guffy
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
bine venit un proiect cultural la care să participe școli din țări diferite și care să implice muzeele ca parteneri În educație. Muzeele beneficiază de avantajul unui patrimoniu divers, care poate fi interpretat și valorificat prin intermediul unor programe educative inedite, creative, specifice fiecărui muzeu În parte și adaptate categoriilor diverse de public țintă. În proiect vor fi implicați elevi pentru că publicul școlar este cel mai frecvent public țintă al muzeelor; este necesară colaborarea strânsă Între școală și muzee pe baza unor
ABC ACTIVITATI EXTRASCOLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/765_a_1502]
-
și interdisciplinară, avantaje pe care le oferă muzeele ca instituții de educație. Indiferent de profilul muzeului (artă, istorie, știință, etnografie, etc.) programele educative care se pot desfășura Își demonstrează eficiența prin evidențierea legăturii dintre domenii, prin valorificarea patrimoniului În mod creativ și viu. În acest sens un rol important revine profesorilor și muzeografilor care trebuie să aibă anumite calități umane (empatie, flexibilitate, capacitate de lucru În echipă, spirit ludic) precum și cunoștințe și abilități care depășesc cadrul tematicii abordate de colecții (pedagogie
ABC ACTIVITATI EXTRASCOLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/765_a_1502]
-
situații. Creșterea capacității de comunicare a participanților se poate realiza Într-un climat de non-judecare a valorii, de libertate de exprimare. 4.Stimularea creației, o axă foarte importantă, dar de multe ori neglijată În programele de intervenție. Pentru dezvoltarea capacităților creative copiii și adulții sunt puși În situația de a crea, produsele lor sunt valorizate astfel Încât nici o persoană să nu aibă sentiment de inferioritate. Se pot organiza ateliere de creație cu părinții În care aceștia să exerseze exprimările verbale (prin joc
ABC ACTIVITATI EXTRASCOLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/765_a_1502]
-
mari investiții. Ar, câștiga, în schimb, și industria, și cultura, ba chiar și învățământul, elevii urmând să aibă mai multe opțiuni de a alege. E, totodată, și o posibilitate de conectare la ceea ce se întâmplă în lume, de a veni creativ spre ea cu lucruri făcute profesionist. Pentru a atinge acest deziderat e nevoie de profesioniști și la managementul firmelor, altfel nu se va înțelege niciodată că un produs nu se poate vinde dacă nu are și un design pe măsură
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
mentală și emoțională. Liderii trebuie să fie rezistenți și pozitivi și trebuie să fie focalizați pe oportunități. Trebuie să-și limiteze nemulțumirile din moment ce acestea nu rezolvă nimic. Este momentul să învățăm, să dezvoltăm talente pentru găsirea unor căi inovative și creative de a face lucrurile să meargă. Liderii ar trebui să se concentreze asupra factorilor pozitivi și pe oportunitățile care există în orice moment al crizei, datorită faptului că astfel poți obține de la angajați mai multă determinare în obținerea progresului”. Kohlrieser
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
Autoarea DEDICAȚIE: Pentru fiii mei, Andrei și Cosmin, care trebuie, încă, să învețe că aparențele înșeală și că, de multe ori, adevărul e mai aproape decât se crede. Pentru mama mea, la fel, inventatoarea unui nou Dicționar al Limbii Române, creativă prin excelență. Nu în ultimul rând, pentru colegii din Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Vaslui, în rândurile cărora am învățat, cu adevărat, să prețuiesc valoarea și am înțeles cât de important este să rămâi OM. Argument Obiectul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
acordate în plan mondial, prea puțini dintre acești „nefericiți ai sorții” se bucură de un tratament echitabil, de o apreciere și o exaltare a modalităților prin care respectivele persoane (copii, dar și adulți) reușesc să se exprime, pe măsura posibilităților creative, indubitabil compensatorii, cu care au fost înzestrați de sus-amintita soartă. Anticipând, oarecum, subliniem și încadrarea creativității copiilor cu dizabilități (inclusiv cele intelectuale, în cazul nostru) în creativitatea văzută global, de asemenea vom urmări raportul performanță-eșec, cu predilecție în condițiile specifice
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
special) și vom încerca să descoperim, sau măcar să sugerăm, necesarele soluții. Punerea în operă a soluțiilor trebuie să constituie o preocupare primară a tuturor pedagogilor ce au în clase elevi care, din diverse motive, prezintă cerințe educative speciale și sunt creativi, deoarece complexitatea personalității copilului cu dizabilități, în arealul căreia deslușim originea celor mai contradictorii avânturi, are nevoie să fie ocrotită și, fără a-i fi agresată intimitatea, să fie, totuși, direcționată spre împlinire, în primul rând în contextul școlii, fără
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
De asemenea, (37, p. 107). Observăm, deci, că preocupările pentru înțelegerea creativității, asociate cu admirația și prețuirea sa, fără rezerve, se confundă cu cele mai profunde tentative de cunoaștere a sinelui. în contemporaneitate, considerarea noțiunii de „creativitate” și de „persoană creativă” se raportează la „performanță” în general, ceea ce corespunde, în domeniul pedagogiei, dezideratului cultivării atente a elevilor cu înalte abilități în diverse domenii academice și artistice. Este foarte dificil să stabilim, în timp, repere precise pentru preocupările centrate pe promovarea școlară
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
acestea, conform autorilor Tiberiu Bogdan și Iulian Nica (9, p. 5), tot în categoria excepționalității. Această mentalitate specifică secolului trecut continuă să se perpetueze în contemporaneitate și este foarte evidentă, încă, și în orientarea învățământului românesc. Pentru echitate, atât copiii (creativi) cu deficiențe de ordin psihic, fizic, comportamental, cât și copiii „normali”, dotați din punct de vedere intelectual, sau având aptitudini specifice în orice domeniu, ar trebui să se bucure de o atenție deosebită din partea factorilor de decizie în câmpul educației
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
câmpul educației, indiferent dacă aceștia provin, așa cum am subliniat mai sus, din școala de masă ori specială. Deși autorul citat se referea la dotații din partea „superioară” a curbei gauss iene, considerăm că afirmația se potrivește perfect și în cazul copiilor creativi cu diverse dizabilități. Creativitatea este considerată în mod implicit, nu fără argumente, apanajul doar al dotării supramedii. Ce se înțelege, totuși, prin dotarea supramedie? Privind definirea supradotării, nici până în prezent nu există o unanimitate de păreri, mai mult, unele sunt
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
caracteristicilor esențiale ale dotatului este remarcat și de U. S. Office of Education (apud Ben Michael, M., 4), care legiferează următoarea definiție: (dar care ar putea fi, adăugăm noi). în definițiile și observațiile de mai sus se remarcă includerea predilectă a creativilor printre dotați și a creativității, în general, între domeniile de manifestare superioară. Stabilirea unor raporturi clare, a unor ierarhizări documentate între creativi și celelalte categorii de dotați este foarte dificilă, în parte și datorită opiniei quasi-generale a cercetătorilor, opinie conform
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
care ar putea fi, adăugăm noi). în definițiile și observațiile de mai sus se remarcă includerea predilectă a creativilor printre dotați și a creativității, în general, între domeniile de manifestare superioară. Stabilirea unor raporturi clare, a unor ierarhizări documentate între creativi și celelalte categorii de dotați este foarte dificilă, în parte și datorită opiniei quasi-generale a cercetătorilor, opinie conform căreia potențialul creativ este prezent, în doze variate, la toți reprezentanții speciei umane, concretizându-se, însă, la diferite nivele, prin acțiunea conjugată
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
și a creativității, în general, între domeniile de manifestare superioară. Stabilirea unor raporturi clare, a unor ierarhizări documentate între creativi și celelalte categorii de dotați este foarte dificilă, în parte și datorită opiniei quasi-generale a cercetătorilor, opinie conform căreia potențialul creativ este prezent, în doze variate, la toți reprezentanții speciei umane, concretizându-se, însă, la diferite nivele, prin acțiunea conjugată a unei largi categorii de factori de natură subiectivă și obiectivă. Părerea de mai sus vine în contradicție cu stabilirea dotării
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Printr-o definiție concisă, R. Muchielli, în 1969, realizează un evantai foarte diferențiat al nuanțelor: . în 1971, M. Bejat reia ideea priorității noului în definirea conceptului: . J. P. Guilford își îmbogățește, în 1973, vechea definiție, accentuând aspectele legate de personalitatea creativă. Una dintre cele mai complete definiții de până în 1974 o întâlnim în Enciclopedia Hachette: Foarte concis, Jean Piaget, în 1978, spune: Din 1970 semnalăm și definiții românești ale creativității. P. Popescu-Neveanu o consideră o formațiune complexă de personalitate focalizată pe
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]