8,894 matches
-
î.Hr., moment în care persecutarea evreilor de c]tre grecii seleucizi a atins apogeul (vezi I Mac. 1.2; ÎI Mac. 6-7; Josephun, Antichit]ți, XII, v, vi). Daniel le-a oferit evreilor un nou r]spuns la problema teodiceii: dac] cel drept sufer] pe p]mânt în ciuda bun]ț]ții sale și a respectului fâț] de Lege, el va fi r]spl]țiț în viața de apoi. Dac] oamenii r]i se bucur] de prosperitate, cap]ț] putere, bog]ții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Daniel le-a oferit evreilor un nou r]spuns la problema teodiceii: dac] cel drept sufer] pe p]mânt în ciuda bun]ț]ții sale și a respectului fâț] de Lege, el va fi r]spl]țiț în viața de apoi. Dac] oamenii r]i se bucur] de prosperitate, cap]ț] putere, bog]ții și autoritate, cei pioși știu c] aceștia vor fi pedepsiți în cealalt] viat] în raport cu faptele s]vârșite, c]ci toat] puterea, bog]ția și autoritatea câștigate în aceast
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Doar în viața de dup] moarte, în împ]r]ția celor drepți poate lua ființ] societatea etic] în adev]râtul sens al cuvântului. Pentru a face parte din acea societate idealizat], individul trebuie s] prețuiasc] drumul drept în aceast] viat]. Dac] iudaismul susținea o conduit] etic] în aceast] viat] între respectarea regulilor înțelegerii solemne și obținerea binecuvânt]rii divine a individului și a națiunii, accentul cade acum pe r]splata personal] și pedeaps]. Unele secte evreiești, inclusiv fariseii și c]lug
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ceea ce se consider] c] este bine și înceteaz] o activitate care produce r]ul sau efectele acestuia, astfel încât ordinea suprem] s] nu fie perturbat]. Se poate încerca prevenirea sau dep]șirea efectelor nedorite ale anumitor acțiuni. O acțiune este bun] dac] se conformeaz] principiului general, si este rea atunci cand contravine acestuia, și devine anrita (dezordine) (Rigveda 10.87.11). Având în vedere c] a face ceea ce este bine protejeaz] binele întregului qua rita (ordinea efectiv]), se presupune c] este mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mare m]sur] normativ]; justificarea rezult] din ordonarea „divin]” a lucrurilor, existând o tendinț] de absolutizare a legii morale. Totuși, nu se poate spune c] nu apar o serie de probleme esențiale, preocup]ri și paradoxuri cu relevant] etic], chiar dac] par s] fie ancorate în termeni religioși, mitici sau mitologici. De exemplu: Scriptură cere evitarea c]rnii; dar un preot ar greși fâț] de zei dac] ar refuza s] ia parte la oficierea unui ritual de jertfire care implic] și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
apar o serie de probleme esențiale, preocup]ri și paradoxuri cu relevant] etic], chiar dac] par s] fie ancorate în termeni religioși, mitici sau mitologici. De exemplu: Scriptură cere evitarea c]rnii; dar un preot ar greși fâț] de zei dac] ar refuza s] ia parte la oficierea unui ritual de jertfire care implic] și un animal. Dac] zeii sunt nedrept]titi, ordinea nu mai poate fi menținut]: ce ar trebui s] fac]? (Kane, 1969, I.1) Iat] o situație care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fie ancorate în termeni religioși, mitici sau mitologici. De exemplu: Scriptură cere evitarea c]rnii; dar un preot ar greși fâț] de zei dac] ar refuza s] ia parte la oficierea unui ritual de jertfire care implic] și un animal. Dac] zeii sunt nedrept]titi, ordinea nu mai poate fi menținut]: ce ar trebui s] fac]? (Kane, 1969, I.1) Iat] o situație care ne introduce într-o discuție etic]. Ceea ce am schițat mai sus ilustreaz] pe scurt perioadă foarte veche
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
religioase, cât și seculare - ar putea fi împ]rțite între cele care sunt opționale sau prudente și cele obligatorii, si c] toate acțiunile înf]ptuite sunt instrumente pentru obținerea unui anumit rezultat sau scop (chiar dac] nu este indicat). Dar dac] este vorba de un mandat, atunci persoană este obligat] s]-l înf]ptuiasc]. Mimamsa a dezvoltat riguroasă hermeneutic] a dharmei, care a adus recunoașterea școlii și care s-a dovedit a fi instructiv] pentru discursurile etice și legale de mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sunt Cartea legilor lui Manu și tratatul de politic] al lui Kautilya, scot în evident] perspectiva legalist] (Manu, 1975; Kane, 1969). În acest fel, Kautilya (cca 200 d. Hr.) justific] domnia „biciului” (danda) mânuit de rege, fondat] pe ideea c] dac] nu este controlat] cu strictețe, legea (natural]) care susține c] peștii mici sunt înghițiți de peștii mai mari ar fi r]spândit]. Jurisprudența, ordonanțele care normeaz] viața civil], guvernarea și securitatea statului sunt obiectivele sale principale. În același timp, el
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
motivul pentru care o persoan] ar trebui s] urmeze aceste principii și ce ar trebui s] fac] în cazul în care consecințele unei acțiuni sau datorii ale sale sunt în detrimentul altei persoane (cf. Râma Rao Pappu, 1988). În același sens, dac] binele și r]ul transcend și distincția dintre ele ajunge s] dispar], se mai poate vorbi de etic]? Am putea deveni fiecare supraomul lui Nietzche?) Reformatorii moderni ai eticii indiene, ca și Gandhi, au încercat s] acopere unele dintre lacunele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
marea poate p]rea a fi practicat] din motive altruiste, interdicțiile formulate implic] și evitarea autov]ț]m]rii, ce ar putea rezulta din orice tip de acțiune, nu doar din cele care ar conduce la suferință altora. Prin urmare, dac] o persoan] minte, aceast] acțiune iar putea fi d]un]toare deoarece împiedic] dezvoltarea „sufletului” s]u. De exemplu, un c]lug]r jainist va p]stră ț]cerea chiar dac] o minciun] ar salva pradă inocent] din mâinile unui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
onestitate, adev]r al cunoașterii și adev]r al existenței sau realitate. Sensul s]u original deriv], bineînțeles, de la sat, care înseamn] „A FI-ul” existenței, adev]rul cu adev]rât existent; r]mine în sarcina filosofiei de a determina dac] aceasta poate fi identificat] cu Non-existența, Brahman, Nirvana sau Dumnezeu. Pentru Gandhi, Adev]rul este Dumnezeu, afirmație prin care el înțelege c] noi toti ar trebui s] lupt]m pentru adev]r dincolo de orice ar putea percepe ființă uman], în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se aplic], mai apoi, în contextul acțiunilor sociale și politice, în cazul unei mișc]ri de r]sculare a maselor, în lupte lipsite de violent] pentru libertate și drepturi civile, situații în care s-au cunoscut rezultate remarcabile. Este discutabil dac] în urmă aplic]rii acestui principiu apar sau nu manifest]ri violente, si dac] acest efect ar anula principiul; sau dac] violență declanșat] în timpul procesului biruie asupra scopului acțiunii. Concluzia celor care au fost influențați de acest principiu, cum ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ri de r]sculare a maselor, în lupte lipsite de violent] pentru libertate și drepturi civile, situații în care s-au cunoscut rezultate remarcabile. Este discutabil dac] în urmă aplic]rii acestui principiu apar sau nu manifest]ri violente, si dac] acest efect ar anula principiul; sau dac] violență declanșat] în timpul procesului biruie asupra scopului acțiunii. Concluzia celor care au fost influențați de acest principiu, cum ar fi Martin Luther King Jr., pe când era liderul luptei pentru acordarea drepturilor cet]țenilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lupte lipsite de violent] pentru libertate și drepturi civile, situații în care s-au cunoscut rezultate remarcabile. Este discutabil dac] în urmă aplic]rii acestui principiu apar sau nu manifest]ri violente, si dac] acest efect ar anula principiul; sau dac] violență declanșat] în timpul procesului biruie asupra scopului acțiunii. Concluzia celor care au fost influențați de acest principiu, cum ar fi Martin Luther King Jr., pe când era liderul luptei pentru acordarea drepturilor cet]țenilor afro-americani în America de Nord, este c] scopul nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
conținu] schimbare. Prin proiecția ideii de permanent] asupra unui proces situat într-un flux constant, omul cunoaște dezam]girea atunci când este pus în fața schimb]rii, a distrugerii sau a pierderii. Acest complex numit „individ” este supus unei suferințe constante, iar dac] pl]nuim sau anticip]m o viat] tr]it] într-o conținu] pl]cere și bucurie în termenii în care percepem noi individul, ne va fi greu s] accept]m c] suntem supuși bolii, tristeții și suferinței. Astfel, cele trei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
motivul ei, orienteaz] evaluarea acțiunii umane spre perspectiva etic]. Actele de voinț] care fac obiectul evalu]rii etice pot fi pozitive, negative, neutre sau de natur] combinat]. Evaluarea unei acțiuni se poate realiza prin analiza motivelor care au determinat-o. Dac] este generat] de l]comie, ur] și minciun], va fi în mod evident o acțiune imoral] sau negativ], iar dac] este motivat] de generozitate, de compasiune și de înțelepciune, va fi o acțiune pozitiv]. Ins] este necesar s] observăm consecințele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pozitive, negative, neutre sau de natur] combinat]. Evaluarea unei acțiuni se poate realiza prin analiza motivelor care au determinat-o. Dac] este generat] de l]comie, ur] și minciun], va fi în mod evident o acțiune imoral] sau negativ], iar dac] este motivat] de generozitate, de compasiune și de înțelepciune, va fi o acțiune pozitiv]. Ins] este necesar s] observăm consecințele acțiunii atât asupra celorlalți, cât și asupra propriei persoane, întrucat ambele aspecte joac] un rol important în procesul de evaluare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
important în procesul de evaluare. Cuvântul cetan³ (din dialectul pali) se traduce, de obicei, prin motiv, ins] el desemneaz] o noțiune mai complex], acoperind atât motivul și intenția, cât și consecințele care decurg din acestea. Potrivit legii cauzalit]ții etice, dac] cineva ofer] unui om nec]jit o sum] de bani, se produc, la nivel psihologic, urm]toarele consecințe: gândul fiind unul bun, se consolideaz] tendința să de repetare; fiind vorba de o fapt] bun], se spune c] cea mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
perspectiva acțiunii orientate spre nirvana, noțiunile de bine și r]u pot fi exprimate prin cuvintele kusala și akusala, iar atunci când se face referire la dorința unei vieți viitoare mai bune, noțiunile pot fi traduse prin termenii pu66a și p³pa. Dac] pu66a semnific] ideea de merit, iar p³pa - absența meritului, atunci o acțiune meritorie ne ajut] în mod paradoxal s] acumul]m mai mult] fort] pentru o c]l]torie îndelungat] în sa-s³ra (roată vieții), în timp ce o acțiune pozitiv], exprimat] în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Buddha le spunea c]lug]rilor s] nu cear] ceva anume, ci s] accepte ceea ce li se oferea, excepție în acest sens f]când doar c]lug]rii bolnavi. În ceea ce privește principiile, c]lug]rul putea accepta carnea oferit] drept hran], dac] era convins c] sacrificarea animalului nu fusese f]cut] anume pentru el. Deși Buddha era împotriva unor meserii precum vânzarea de arme, vânarea sau vinderea animalelor, el nu a impus restricții legate de hrană c]lug]rilor, interzicând doar consumul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
propriul sistem de orientare comportamental] și având în vedere perspectiva social]. În traduceri, tao - calea (orientarea) - apare de regul] că o descriere precis] prin prezența articolului hoț]rât, care lipsește în limba chinez] veche. Acest lucru nu ridic] nici o problem], dac] lu]m în considerare faptul c] multe școli nu au c]zut de acord cu privire la adev]rata cale. i. Perioadă taoismului pozitivist: Confucius și Mo Tzi 1) Confucius și taoismul convențional Confucius (551-479 î.Hr.) a fost cel dintâi și cel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
denumiri și obiecte. Altfel, indicațiile prezente în cod vor duce la o conduit] greșit] a oamenilor. Din moment ce în confucianism exist] tendința de a considera tao ca aparținând ordinii naturale a lucrurilor, se explic] preocuparea principal] a gânditorului pentru adaptarea denumirilor. „Dac] denumirile nu sunt adaptate... lucrurile nu pot fi îndeplinite... iar oamenii nu vor ști nici m]car cum s]-si miște mâinile sau picioarele.” Conduc]torul adapteaz] numele, atribuind oamenilor diverse poziții statutare. Cea mai mare parte din conținutul codului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
spre analiză modului în care denumirile cuprinse în codurile etice înfluențeaz] comportamentul, în defavoarea analizei unor formul]ri indicând obligativitatea (ceea ce trebuie f]cut). Orice denumire este utilizat] în baza unei evalu]ri de tipul shi (dac] da, corect) sau fei (dac] nu, incorect). Cunoașterea denumirii înseamn] a o asocia cu shi, dac] exist] concordant] logic] între ele și a o asocia cu fei în cazul contrar. Aceast] capacitate de a distinge lucrurile potrivit criteriilor limbii genereaz] tendința de abordare a fiec
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
comportamentul, în defavoarea analizei unor formul]ri indicând obligativitatea (ceea ce trebuie f]cut). Orice denumire este utilizat] în baza unei evalu]ri de tipul shi (dac] da, corect) sau fei (dac] nu, incorect). Cunoașterea denumirii înseamn] a o asocia cu shi, dac] exist] concordant] logic] între ele și a o asocia cu fei în cazul contrar. Aceast] capacitate de a distinge lucrurile potrivit criteriilor limbii genereaz] tendința de abordare a fiec]rui discriminant în manier] particular]. Totuși, Mo Tzi ridic] o serie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]