9,091 matches
-
un grad moderat al anxietății, iar 26,1% un grad ridicat. Gradul ușor și sever de anxietate nu se întâlnește la nici un bolnav. Scala de depresie a depistat că 65,2% din bolnavii noștri suferă de depresie, din care cu depresie ușoară 13,0%, depresie moderată 26,1%, 107 depresie severă 26,1% și nici unul cu depresie crescută. La 34,8% nu s-au depistat semne de depresie. În ceea ce privește riscul suicidar la 60,9% din bolnavi, acesta este prezent în felul
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
anxietății, iar 26,1% un grad ridicat. Gradul ușor și sever de anxietate nu se întâlnește la nici un bolnav. Scala de depresie a depistat că 65,2% din bolnavii noștri suferă de depresie, din care cu depresie ușoară 13,0%, depresie moderată 26,1%, 107 depresie severă 26,1% și nici unul cu depresie crescută. La 34,8% nu s-au depistat semne de depresie. În ceea ce privește riscul suicidar la 60,9% din bolnavi, acesta este prezent în felul următor: 13,0% în
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
grad ridicat. Gradul ușor și sever de anxietate nu se întâlnește la nici un bolnav. Scala de depresie a depistat că 65,2% din bolnavii noștri suferă de depresie, din care cu depresie ușoară 13,0%, depresie moderată 26,1%, 107 depresie severă 26,1% și nici unul cu depresie crescută. La 34,8% nu s-au depistat semne de depresie. În ceea ce privește riscul suicidar la 60,9% din bolnavi, acesta este prezent în felul următor: 13,0% în grad ușor, 39,1% moderat
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
anxietate nu se întâlnește la nici un bolnav. Scala de depresie a depistat că 65,2% din bolnavii noștri suferă de depresie, din care cu depresie ușoară 13,0%, depresie moderată 26,1%, 107 depresie severă 26,1% și nici unul cu depresie crescută. La 34,8% nu s-au depistat semne de depresie. În ceea ce privește riscul suicidar la 60,9% din bolnavi, acesta este prezent în felul următor: 13,0% în grad ușor, 39,1% moderat și 8,8% sever. Pacienții fără risc
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
depistat că 65,2% din bolnavii noștri suferă de depresie, din care cu depresie ușoară 13,0%, depresie moderată 26,1%, 107 depresie severă 26,1% și nici unul cu depresie crescută. La 34,8% nu s-au depistat semne de depresie. În ceea ce privește riscul suicidar la 60,9% din bolnavi, acesta este prezent în felul următor: 13,0% în grad ușor, 39,1% moderat și 8,8% sever. Pacienții fără risc suicidar sunt în proporție de 39,1%. Deficit mnezic prezintă 91
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
plus acuitatea vizuală maximă a ochiului mai bun de 20/60 sau mai puțin V - necunoscută X - se adaugă la gradul 0-6 pentru prezența decolorării temporale a papilei g. Funcțiile cerebrale (sau psihice-mentale) 0 - normale 1 - alterarea stării sufletești (euforie, depresie) 2 - discretă slăbire a gândirii 3 - slăbire moderată a gândirii 4 - scădere pronunțată a gândirii (sindrom cerebral cronic moderat) cu dezorientare. 5 - demență sau sindrom cerebral cronic sever V - necunoscută h. Alte funcții: 0 - nici una 1 - orice alte semne neurologice
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
aportul hidric este insuficient, sonda va avea tendința de a se înfunda, ceea ce poate fi foarte supărător. Disfuncția intestinală se manifestă prin mobilitate gastrointestinală redusă, constipație, scaune dificile cu evacuări incomplete. Obiceiuri dietetice nesănătoase, inactivitatea fizică, efectele secundare ale medicației, depresia, slăbiciunea mușchilor abdominali, amânarea defecației datorită imobilității, restricțiile lichidiene sunt factori care accentuează disfuncțiile neurogene. Pacienții trebuie să stabilească obiceiuri intestinale regulate devreme, pentru a preveni incontinența sau dependența laxativă, care sunt mult mai dificile de reglat. Diareea și incontinența
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
25 mg seara, crescându-se treptat doza timp de câteva săptămâni până la 75-100 mg/zi. Dacă această doză nu dă rezultate după 4-6 săptămâni, se poate crește doza la 150-200 mg/zi în mai multe prize. O formă deosebită de depresie se întâlnește uneori la bolnavii cu SM, manifestată printr-o combinație de a fi posac cu comportament antisocial, creșterea abuzului de alcool, promiscuitate, tendința de sinucidere cu ușoare manifestări melancolice sau anxietate. Acești bolnavi pot răspunde favorabil la tratament cu
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de 2-3 ori/zi poate influența favorabil simptomele. O alternativă este și diazepamul, în special dacă bolnavul are și spasticitate severă. Psihozele, deși rar, pot apărea la bolnavii cu SM. Este tipic ca acestea să apară mai degrabă asociate cu depresia agitantă sau ca o complicație a terapiei cu steroizi decât ca un fenomen izolat. Medicația antipsihotică folosită este cea cunoscută în cazurile pure psihiatrice. Este importat ca toate aceste tulburări neuropsihice să fie descoperite în faze inițiale, pentru a fi
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
serviciul nu numai datorită invalidităților, ci și datorită temerilor cauzate de boală. Factorii principali care împiedică norma întreagă pentru bolnavii cu SM sunt mobilitatea redusă, necoordonarea, disfuncția vezicii, oboseala, deficitele 216 vizuale, tulburările de percepție și comunicare, dificultățile de transport, depresia, anticiparea invalidității și temerile patronilor. Probleme ocupaționale ale bolnavilor cu SM trebuie puse devreme (mai ales că bolnavii sunt tineri), deoarece este mai ușor pentru oameni să-și mențină, decât să-și reia ocupația sau chiar să și-o schimbe
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
sau chiar maltratare. Intervenția echipei terapeutice ajută membrii familiei să se ocupe de modificările survenite odată cu boala, opțiunile noi, stressul continuu și posibilitățile de comunicare pe termen lung. Este necesar a discuta deschis despre viitorul bolnavului și al familiei, culpabilitate, depresie, temeri de abandonare și dependențe. Soțul invalidat poate necesita sfaturi asupra felului în care să se revanșeze pentru ajutorul primit de la persoanele iubite și de la cei care-l îngrijesc, să mențină părerea bună despre sine și să învețe să-i
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
la administrarea subcutanată față de administrarea i.m. Se citează și prezența la administrare de interferon Beta-1b, a două cazuri de sindrom de diseminare intravasculară, care au decedat. O situație mai deosebită întâlnită la bolnavii tratați cu interferon Beta este apariția depresiei sau chiar suicidul. Se pune problema dacă depresia este un efect advers al tratamentului sau este considerat ca fiind produsă de boală, prin mecanisme lezionale, dar și reactivă la situația sau perspectiva de invalidare. Cercetătorii înclină spre a doua cauză
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
citează și prezența la administrare de interferon Beta-1b, a două cazuri de sindrom de diseminare intravasculară, care au decedat. O situație mai deosebită întâlnită la bolnavii tratați cu interferon Beta este apariția depresiei sau chiar suicidul. Se pune problema dacă depresia este un efect advers al tratamentului sau este considerat ca fiind produsă de boală, prin mecanisme lezionale, dar și reactivă la situația sau perspectiva de invalidare. Cercetătorii înclină spre a doua cauză și recomandă recunoașterea și tratamentul precoce al depresiei
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
depresia este un efect advers al tratamentului sau este considerat ca fiind produsă de boală, prin mecanisme lezionale, dar și reactivă la situația sau perspectiva de invalidare. Cercetătorii înclină spre a doua cauză și recomandă recunoașterea și tratamentul precoce al depresiei la bolnavii cu SM, la nevoie întreruperea tratamentului cu interferon. De subliniat, că terapia cu interferon beta presupune monitorizarea unor parametri biologici. Astfel, în terapia cu Avonex și Rebif se recomandă executarea din 6 în 6 luni a hemogramei complete
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
pe zi, timp de 3-6 luni. În loc de paracetamol se pot administra ibuprofen, naproxen sau chiar metilprednisolon 16 mg sau prednison 20 mg, în cazuri severe putându-se administra 3 săptămâni. Accentuarea spasticității în timpul tratamentului se poate combate prin administrarea baclofenului. Depresia necesită tratament cu antidepresive, prescrise și sub observația unui psihiatru. Insomnia necesită administrarea matinală a interferonului și în unele cazuri, administrarea de hipnotice (Stilnox 1tb. seara). Tulburările de ciclu menstrual se pot combate prin administrarea de anticoncepționale orale. În privința analizelor
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
și poate fi foarte util pacienților care devin rezistenți la terapia cu interferon Beta. Are un profil mult mai favorabil în ceea ce privește efectele adverse, comparative cu alți agenți disponibili cu care se tratează SM și nu este asociat cu riscul apariției depresiei, tulburărilor menstruale sau cu schimbări ai parametrilor hematologici sau biochimici. Eficiența clinică, siguranța și tolerabilitatea injectării subcutanate zilnice a 20 mgr glatiramer acetat a fost documentată prin mai multe studii controlate cu placebo (BORNSTEIN M.B. și colab., 1987; JOHNSON K.
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
Are ca efecte: scăderea frecvenței puseelor (numărate clinic prin RMN); scăderea severității bolii (apreciată cu „încărcare“ de leziuni în secvența T2 a examenului RMN ); încetarea ratei de progresie a invalidității. Spre deosebire de interferonul Beta, Copaxone poate fi folosit la pacienții cu depresie, deoarece nu induce, de regulă, o astfel de reacție secundară. Dacă însă în cursul tratamentului (precoce sau tardiv), apar reacții urticariene extinse se recomandă oprirea Copaxone și înlocuire cu un alt imunomodulator (inclusiv o formă de interferon Beta). După cum am
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
sunt: 1. Certitudinea disgnosticului de SM; 2. Forma recurent -remisivă a SM sau forma secundar progresivă. Contraindicațiile tratamentului cu imunomodulatoare de nivel A sunt: 1. Lipsa criteriilor de certitudine a diagnosticului de SM; 2. Forma primar progresivă a SM; 3. Depresia; 4. Sarcina; 5. Afecțiuni hematologice grave; 6. Afecțiuni hepatice grave; 7. Neoplazii 8. Intoleranța la unul dintre aceste medicamente. Eșecul terapeutic cu unul dintre imunomodulatoarele de nivel A este definit când sub tratament un pacient face 2 sau 3 recăderi
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
îndemână, notarea într-un caiet a obiectivelor de rezolvat în ziua respectivă, contactul cu noi informații pe care pacientul să le repete mereu, memorarea unor versuri facile, discuția unor articole citite, folosirea de casete audio speciale și evitarea izolării sociale. Depresia se întâlnește la bolnavii cu SM în proporție de 50-60%. Antidepresivele triciclice sunt medicamente de elecție în tratamentul depresiei din SM. Cele mai folosite medicamente sunt Desipramina, Fluoxetina, Sertralina, Fluxoxamina și Citolopranul, dar toate acestea dau scăderea libidoului și tulburări
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
să le repete mereu, memorarea unor versuri facile, discuția unor articole citite, folosirea de casete audio speciale și evitarea izolării sociale. Depresia se întâlnește la bolnavii cu SM în proporție de 50-60%. Antidepresivele triciclice sunt medicamente de elecție în tratamentul depresiei din SM. Cele mai folosite medicamente sunt Desipramina, Fluoxetina, Sertralina, Fluxoxamina și Citolopranul, dar toate acestea dau scăderea libidoului și tulburări de dinamică sexuală. Bupropionul este un antidepresiv nou, care nu dă tulburări sexuale. Litiul este de asemenea folosit în
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
din SM. Cele mai folosite medicamente sunt Desipramina, Fluoxetina, Sertralina, Fluxoxamina și Citolopranul, dar toate acestea dau scăderea libidoului și tulburări de dinamică sexuală. Bupropionul este un antidepresiv nou, care nu dă tulburări sexuale. Litiul este de asemenea folosit în depresie. Psihoza maniaco-depresivă este întâlnită în SM. Faza depresivă a psihozei maniaco-depresive are același tratament cu depresia propriu-zisă. Faza maniacală se poate trata cu Litiu 3×300 mg/zi și Valproat 3×300 mg/ zi. Psihozele sunt mai rar întâlnite în
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
dau scăderea libidoului și tulburări de dinamică sexuală. Bupropionul este un antidepresiv nou, care nu dă tulburări sexuale. Litiul este de asemenea folosit în depresie. Psihoza maniaco-depresivă este întâlnită în SM. Faza depresivă a psihozei maniaco-depresive are același tratament cu depresia propriu-zisă. Faza maniacală se poate trata cu Litiu 3×300 mg/zi și Valproat 3×300 mg/ zi. Psihozele sunt mai rar întâlnite în SM. Atunci când apar, necesită tratament cu Haloperidol 4 mg/zi, Risperidone 3×2 mg/zi, Olanzapine
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
la tratamentul cu amitriptilină 3×25 mg/zi, combinată cu Nootropil 2,4 g/zi. Într-un studiu efectuat asupra tulburărilor psihice la bolnavii cu SM din Centrul de Zi SM Oradea am demonstrat efectul bun al Nootropilului asupra anxietății, depresiei și mai ales asupra tulburărilor cognitive întâlnite la acești bolnavi. Astfel, studiul nostru a fost efectuat pe cei 46 de bolnavi cu SM, din Centrul de zi SM din Oradea. După depistarea tulburărilor psihice ca, anxietatea, depresia, riscul micidar și
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
Nootropilului asupra anxietății, depresiei și mai ales asupra tulburărilor cognitive întâlnite la acești bolnavi. Astfel, studiul nostru a fost efectuat pe cei 46 de bolnavi cu SM, din Centrul de zi SM din Oradea. După depistarea tulburărilor psihice ca, anxietatea, depresia, riscul micidar și tulburările de memorie, bolnavilor li 281 s-a administrat timp de 2 luni Nootropil 1,6 gr/zi. La încheierea celor 2 luni de tratament bolnavii au repetat testele psihologice folosite înainte de începerea tratamentului. Menționăm că 2
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cu 17,1% pe seama creșterii anxietății moderate cu 18,6%, iar absența anxietății este în prezent aproape egal cu cel inițial, înainte de administrarea nootropilului. Deci nootropilul nu înlătură definitiv anxietatea, ce doar o moderează ușor. În urma tratamentului cu nootropil frecvența depresiei este: scade depresia severă de la 26,1% la zero, scade depresia moderată de la 26,1% la 10%. Procentul depresiei ușoare crește de la 13% la 40% și absența depresiei de la 34,8% la 50%. Observăm că depresia severă dispare de la cei
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]