9,472 matches
-
de dorință de ospitalitate a textului vine să se exprime nu numai prin prefețele și șireteniile unei Captatio benevolențiae care ia formele cele mai diverse, dar și prin multiplele interpelări ale cititorului pentru a-l face să intre în jocul ficțiunii. A citi înseamnă și a intra în lumea imaginată datorită acestor relee amenajate, de o mare varietate și a participa la această mare conversație. Ospitalitate a cititorului față de cartea sa, ospitalitate a cărții față de cititorul său!640, prin ceea ce Genette
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
L'Imaginaire", 1965, p. 110. 4 Vezi pasionantele analize ale lui Julian Pitt-Rivers în Anthropologie de l'honneur (Hachette, 1997). Pe această temă precisă, Supplément au voyage de Bougainville de Diderot și Supplément au voyage de Cook de Girodoux oferă ficțiuni instructive și picante. 5 Publicat în Année sociologique în 1923-1924 (reeditat în Sociologie et anthropologie, PUF, Paris, 1960. 5 *Marcel Mauss, Eseu despre dar, traducere de Silvia Lupescu, studiu introductiv de Nicu Gavriluță, Editura Polirom, Iași, 1997 (nota trad.). 6
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
din noțiunile fundamentale ale istoricilor, nu se bucură de o simpatie prea mare în rândul acestora. Timpul a devenit una dintre principalele preocupări ale filozofilor și puține sunt reflecțiile „pure” despre timp în rândul istoricilor; mai frecvente sunt creațiile de ficțiune care au creat o întreagă literatură. Nu este însă mai puțin adevărat că în complexitatea întreprinderii de a găsi răspuns la interogația privind natura timpului responsabilitatea aparține fiecărei discipline în parte, așa cum arătam mai sus; dacă există mai multe trecuturi
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
curentele emigrației, de la legionari până la simpli țărani, fugari economici. Când am venit la Paris, era în toi procesul de calomnie deschis împotriva lui Constantin Virgil Gheorghiu, celebrul autor al unui roman de mare succes atunci, Ora 25, un roman de ficțiune și cu o acțiune cu totul inventată, al cărui succes poate că n-a fost chiar pe măsura succesului altui roman inventat, Kaputt, al lui Malaparte. Constantin Virgil Gheorghiu, într-un alt roman al său, folosește numele unui fictiv criminal
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Pe-un picior de plai...”, punctează coordonatele geografice și istorice ale celor două sate: Nucșoara este un sat de munte, destul de izolat din cauza terenului accidentat, cu un trecut bogat în evenimente, în schimb Scorniceștiul este - așa cum spun și autori - „o ficțiune”, fiind creat ca o megacomună în anii ’70 din ordinul lui Ceaușescu prin unirea a patru comune limitrofe: Negreni, Mărgineni, Mogoșești și Scornicești. Imaginea care ni se transmite despre Nucșoara și Scornicești este departe de a semăna cu imaginea bucolică
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Memoria se dovedește reversibilă, cu infidelitățile ei, subiectivă, reținând fapte convenabile sau escamotând pe cele neplăcute din perspectivă personală. Se vădește foarte inspirată formula istoricului britanic Natalie Zemon Davis care, analizând cererile de grațiere ale prizonierilor, constata că adevărul devenea ficțiune și ficțiunea adevăr. „Fiction in archives” („ficțiunea în arhive”) ar putea deveni prin translare ficțiunea în interviuri. Ea este prezentă și poate fi detectată în operația subtilă de omisiune și ascundere cu discreție a realității în funcție de ceea ce subiectul dorește să
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
dovedește reversibilă, cu infidelitățile ei, subiectivă, reținând fapte convenabile sau escamotând pe cele neplăcute din perspectivă personală. Se vădește foarte inspirată formula istoricului britanic Natalie Zemon Davis care, analizând cererile de grațiere ale prizonierilor, constata că adevărul devenea ficțiune și ficțiunea adevăr. „Fiction in archives” („ficțiunea în arhive”) ar putea deveni prin translare ficțiunea în interviuri. Ea este prezentă și poate fi detectată în operația subtilă de omisiune și ascundere cu discreție a realității în funcție de ceea ce subiectul dorește să argumenteze și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
subiectivă, reținând fapte convenabile sau escamotând pe cele neplăcute din perspectivă personală. Se vădește foarte inspirată formula istoricului britanic Natalie Zemon Davis care, analizând cererile de grațiere ale prizonierilor, constata că adevărul devenea ficțiune și ficțiunea adevăr. „Fiction in archives” („ficțiunea în arhive”) ar putea deveni prin translare ficțiunea în interviuri. Ea este prezentă și poate fi detectată în operația subtilă de omisiune și ascundere cu discreție a realității în funcție de ceea ce subiectul dorește să argumenteze și de chipul pe care vrea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
neplăcute din perspectivă personală. Se vădește foarte inspirată formula istoricului britanic Natalie Zemon Davis care, analizând cererile de grațiere ale prizonierilor, constata că adevărul devenea ficțiune și ficțiunea adevăr. „Fiction in archives” („ficțiunea în arhive”) ar putea deveni prin translare ficțiunea în interviuri. Ea este prezentă și poate fi detectată în operația subtilă de omisiune și ascundere cu discreție a realității în funcție de ceea ce subiectul dorește să argumenteze și de chipul pe care vrea să-l înfățișeze. Nu vrem să forțăm comparația
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și nimic mai mult decât un text care permite nenumărate interpretări, fără să admită nici o interpretare absolut adevărată. Lumea pentru care nu mai există adevăr unic drept criteriu devine o fabulă, o poveste spusă din diferite perspective. Așa cum totul este ficțiune, narațiune, totul este perspectivă. Nu există mijloc de a ieși din perspectiva noastră particulară, ficțiunea fiind chiar esența acestei perspective. Singurul fel în care poți ieși din perspectiva evaluărilor curente este, ca filosof, să recurgi la actul violent al "creației
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
interpretare absolut adevărată. Lumea pentru care nu mai există adevăr unic drept criteriu devine o fabulă, o poveste spusă din diferite perspective. Așa cum totul este ficțiune, narațiune, totul este perspectivă. Nu există mijloc de a ieși din perspectiva noastră particulară, ficțiunea fiind chiar esența acestei perspective. Singurul fel în care poți ieși din perspectiva evaluărilor curente este, ca filosof, să recurgi la actul violent al "creației de valori" și să impui noi criterii de interpretare în loc să le codifici pe cele vechi
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
deja aici. Cele patru caracteristici ale Ființei - permanență, identitate, disponibilitate, prezență, - ne prezintă una și aceeași caracteristică: prezența constantă (Standige Anwesenheit). Cele patru opoziții prin care Heidegger definește Ființa - devenirea, aparența, gândirea și ceea ce trebuie să fie - nu sunt însă ficțiuni, ci realități, forțe care se opun Ființei și care determină, domină și penetrează, în înlănțuirea lor multiplă, deja de mult timp existența noastră și o țin în confuzia Ființei. Dar atunci apare problema: în ce sens al cuvântului Ființă, cel
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
realului care nu au origine, nici realitate, ci hiperrealitate, ca hartă precede și dă naștere teritoriului. în lumea occidentală de astăzi, unde realitatea este produsă prin comunicare, este imposibil să mai distingem între realitate și simulacru, înscenarea pentru a reanima ficțiunea realului este spectacolul de vârf al acestei lumi a simulării universale. Dar când toate opozițiile sunt aparente și, în consecință, toate acțiunile nu pot schimba starea generală, ci o pot numai confirma și potența, înseamnă că totul s-a petrecut
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
fiecare document-zi-sculptură e scrisă câte o frază: o distilare a evenimentelor zilei cu pricina și o esențializare a calității acelui timp în urma reflecției retrospective. Despre aceste fraze și despre întreg demersul ei zilnic de arhivare, lumea spune că ar fi ficțiune, că nu se poate altfel. E cel mult o ficțiune în urma distilării memoriei. Expoziția Time Exposure spune o poveste (nouă) alcătuită din opt zile selectate din ani diferiți. Criteriul de selecție a fost aici intensitatea maximă aproape paroxistică. Zilele expuse
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
evenimentelor zilei cu pricina și o esențializare a calității acelui timp în urma reflecției retrospective. Despre aceste fraze și despre întreg demersul ei zilnic de arhivare, lumea spune că ar fi ficțiune, că nu se poate altfel. E cel mult o ficțiune în urma distilării memoriei. Expoziția Time Exposure spune o poveste (nouă) alcătuită din opt zile selectate din ani diferiți. Criteriul de selecție a fost aici intensitatea maximă aproape paroxistică. Zilele expuse la Praga, pe care Ioana a ales să le facă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
să mă confrunt cu acest gen literar și pentru că aveam o frumoasă poveste de povestit (care își trăgea sursele din universul fabulos al unei lumi din care Bucovina a făcut parte, acea lume de margine de imperiu unde frontiera dintre ficțiune și realitate este mai fragilă decât în alte zone geografice). „Romanul se naște în același timp cu spiritul de revoltă și traduce, pe plan estetic, aceeași ambiție“, scrie Camus în Omul revoltat. Trecerea lui Matei Vișniec de la poezie la roman
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
de la 19, urmau performance-uri. „Tu faci ceva sau doar...?“ Toți artiștii implicați până acum au folosit și răsfolosit (deși e departe de a se fi epuizat) contextul de casă, de acasă, amestecul halucinant (până la abia sesizabil) de public/privat, realitate/ficțiune. „I see art everywhere“ scrie pe tricourile lui Edi Gabia, coregraf, care în ultima sa piesă de la CNDB încearcă să aducă pe scenă decupaje de realitate, care de la un moment dat să o ia razna (un gest normal să devină
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
acumulat pentru seara următoare (de duminică). Așteptam să-mi fie amenințată siguranța (și încrederea că nimic special nu se va întâmpla), așteptam emoții puternice și, în egală măsură, o continuă joacă pe seama așteptărilor mele frustrate. Și, neprogramat, realitatea a bătut ficțiunea: vecine duhnind a băutură au chemat poliția acuzându-ne că suntem sectanți, au agresat-o fizic și verbal pe fiica proprietarei, amenințând-o cu lucruri greu de reprodus (că o vor tăia ar fi unul); poliția, prezentă, n-a avut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
nu produce o parodie scrâșnită și lipsită de farmec. El nu se face sclavul nici unei teze și nu ne obligă nici pe noi să-l urmărim legați cu lanțurile obligației morale. În locul constrângerii, Răzvan Rădulescu preferă seducția, iar în locul unei ficțiuni grele de responsabilități, el desfășoară o poveste captivantă, scrisă cu mijloacele unui prozator redutabil. Răzvan Rădulescu și-a dovedit puterea de a mesmeriza cititorul Nu trebuie să credem că povestea lui Rădulescu este captivantă de la sine, că autorul imaginează pur
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
cu numai șapte clase, născut în 1946 și niciodată intrat în sistem, fost docher în Constanța, gropar, paznic, muncitor necalificat la Casa Poporului, pe scurt marginalul perfect și de cele mai multe ori ignorat, Ion Bârlădeanu rescrie o lume în care oricum ficțiunea puterii îmbată pe toți. Și atunci de ce să nu ne facem filmele din cap în lumea aceasta, în care limitele nu le mai fixează nimeni? Pe de altă parte, nea Ion e un artist riguros: proporția e fundamentală pentru lucrările
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
cristalizat în minte în momentul când a fost declarată fatwa în privința lui Rushdie. Atunci mi-am spus că suntem pe cale de a ajunge într-un stadiu foarte grav dacă ne atingem de literatură, dacă nu mai știm ce înseamnă o ficțiune. În același timp, am fost vreo 60 de intelectuali de origine arabă care am publicat împreună o carte aici, în Franța, intitulată Pour Rushdie. Eu am amintit atunci că voci disonante în interiorul Islamului, atei care vedeau în profeți doar niște
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
adauge câte un nas roșu la fiecare reprezentație. Pe mine să mă scuzați, vă rog, dar îmi păstrez perplexitățile (și hainele de pe mine) în fața cerințelor, uneori cam stupide, ale artei contemporane. FILM Iulia BLAGA Podul de flori dintre documentar și ficțiune Nu cred că întrebarea „există public de documentar în România?“ mai are vreun sens. Dovadă recentă: sala plină de la avanpremiera celui mai recent documentar al lui Thomas Ciulei, Podul de flori. Filmul, prezentat în cadrul Festivalului Filmului European, era așteptat și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
a părut mult mai natural la avanpremiera filmului decât pe ecran. Aparatul de filmat devine și el un actor, dar e cel care le împiedică pe personaje să se comporte firesc, iar filmul e tot timpul undeva între documentar și ficțiune, fără să se fixeze într-un loc sigur. Personal, aș fi preferat ori ca acești oameni obișnuiți să fie lăsați în zeama lor, să învețe să ignore camera și filmul să tindă spre antropologic, ori ca ei să-și ia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
1971 (Neptun), 21 septembrie 1971, 4 februarie 1972 și 2 aprilie 1975. Cartea se citește ca o piesă de teatru în patru acte, care sțar putea intitula la fel de bine Partidă de șah cu Minotaurul: o carte mai tare decât orice ficțiune pe temă. Bate ușor Recurs la metodă... Pe de o parte avem eroul principal, Tov. Nicolae Ceaușescu, cel ce modelează conturul discuției după bunul plac, moderatorul afabil, glumeț, cu douățtrei citate aproximative în mânecă și... , spre surprinderea mea, deloc idiot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
bogătașii...“. Pe de altă parte, Borges amintește de „intima indiferență“ a lui Shakespeare din Hamlet. Cât de apropiat poate fi un autor de personajul căruia i-a dat viață? Nu știu decât din propria - și unica - experiență de autor de ficțiuni, și anume opera de coautorat a romanului Femeia în roșu. Pot depune mărturie că în cazul personajelor de care m-am ocupat s-a produs un straniu proces de identificare: puneam în ele, fără să-mi dau seama, lucruri care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]