8,564 matches
-
populară. Din anul 1985 este angajată a ansamblului de cântece și dansuri populare "Nuntașii Bihorului" din Oradea, cu care a efectuat nenumărate turnee în țară și străinătate, (Turcia, Franța, Portugalia, Spania, Italia, Germania, Republica Moldova, Ungaria) unde a reprezentat cu cinste folclorul românesc. Este colaborator al radio și televiziunii române, are înregistrări în radio, a realizat 3 CD-uri de folclor, din care unul cuprinde și câteva romanțe și cântece de petrecere, 2 casete cu colinde și un cd cu colinde tradiționale
Florica Ruja () [Corola-website/Science/312304_a_313633]
-
a efectuat nenumărate turnee în țară și străinătate, (Turcia, Franța, Portugalia, Spania, Italia, Germania, Republica Moldova, Ungaria) unde a reprezentat cu cinste folclorul românesc. Este colaborator al radio și televiziunii române, are înregistrări în radio, a realizat 3 CD-uri de folclor, din care unul cuprinde și câteva romanțe și cântece de petrecere, 2 casete cu colinde și un cd cu colinde tradiționale românești.
Florica Ruja () [Corola-website/Science/312304_a_313633]
-
ale genului pot fi marcate încă din secolul al XVIII-lea, cristalizarea unui stil interpretativ distinct pentru instrumentiștii mutați de la sat la oraș nu are loc mai devreme de finele secolului al XIX-lea. Se pune problema unei delimitări de folclorul muzical prin instrumentație, repertoriu, stil instrumental și vocal, forme alese ș.a.m.d. Mărturiile sonore de la începutul secolului XX sugerează formarea unui stil vocal și instrumental inspirate din sonoritățile importate în mediul urban, anume muzica ușoară (stilul vocal; în muzica
Muzică populară () [Corola-website/Science/312342_a_313671]
-
ș.a.m.d. Mărturiile sonore de la începutul secolului XX sugerează formarea unui stil vocal și instrumental inspirate din sonoritățile importate în mediul urban, anume muzica ușoară (stilul vocal; în muzica românească, cântărețul și naistul Fănică Luca surprinde trăsături atât ale folclorului, cât și din muzica ușoară la modă) și muzica de jazz. Acesta din urmă a fost decisiv pentru aducerea de noi instrumente (taragotul, adică saxofonul sopran și alte saxofoane, clarinetul, contrabasul ș.a.) și pentru stabilirea structurii secției ritmice (în mod
Muzică populară () [Corola-website/Science/312342_a_313671]
-
folosirea unei secții ritmice mult mai pronunțate și a unui tempo mai mișcat. De multe ori, versurile sunt creații contemporane, dar sunt și reluate piese de renume din muzica populară sau folclorică. Dat fiind că muzica etno se îndepărtează de folclor (cu atât mai mult decât „prima vârstă” a muzicii populare), asistăm la stilizarea imaginii folclorului muzical românesc din perspectiva culturii de masă (sprijinită și de preluările după piese vechi) - nu trebuie uitat că toate aceste genuri sunt create, întreținute și
Muzică populară () [Corola-website/Science/312342_a_313671]
-
ori, versurile sunt creații contemporane, dar sunt și reluate piese de renume din muzica populară sau folclorică. Dat fiind că muzica etno se îndepărtează de folclor (cu atât mai mult decât „prima vârstă” a muzicii populare), asistăm la stilizarea imaginii folclorului muzical românesc din perspectiva culturii de masă (sprijinită și de preluările după piese vechi) - nu trebuie uitat că toate aceste genuri sunt create, întreținute și dorite de către unul și același public numeros, lipsit de pretenții intelectuale.
Muzică populară () [Corola-website/Science/312342_a_313671]
-
Cântecul și portul popular sunt pentru un mod de viață. Născută într-o familie de meșteri populari, a dus mai departe cu mândrie dragostea și respectul pentru folclorul românesc fără o clipă de răgaz. Interpretă a cântecului popular bănățean și jurnalist, și-a dedicat întreaga carieră promovării folclorului românesc pe întreg globul, acolo unde oamenii au dorit și au avut răgazul să îi asculte cîntecul și să îi
Valeria Arnautu () [Corola-website/Science/312380_a_313709]
-
mod de viață. Născută într-o familie de meșteri populari, a dus mai departe cu mândrie dragostea și respectul pentru folclorul românesc fără o clipă de răgaz. Interpretă a cântecului popular bănățean și jurnalist, și-a dedicat întreaga carieră promovării folclorului românesc pe întreg globul, acolo unde oamenii au dorit și au avut răgazul să îi asculte cîntecul și să îi admire portul. La vârsta de 16 ani realizează primele înregistrări la Radio România Timișoara acompaniată de orchestra ansamblului profesionist „Banatul
Valeria Arnautu () [Corola-website/Science/312380_a_313709]
-
justificată mentalitatea sa de a se folosi de curiozitatea regelui pentru ceea ce va urma noaptea următoare ca să câștige încă o zi în viață. Povestirile din colecție pot aparține culturilor indiene, perse, egiptene precum și anticele povestiri tradiționale arabe. Multe povestiri din folclorul indian și cel pers combină povestiri una intr-alta precum și sursele iudaice. Aceste povestiri erau probabil în circulație înainte să fie colectate și unificate într-o singură colecție. Această lucrare a fost formată mai departe de scribi, povestitori și literați
O mie și una de nopți () [Corola-website/Science/312800_a_314129]
-
fie colectate și unificate într-o singură colecție. Această lucrare a fost formată mai departe de scribi, povestitori și literați și a fost dezvoltată și transformată într-o colecție de trei distincte capitole de narație în secolul al XV-lea: Folclorul indian este reprezentat de anumite povestiri despre și cu animale ce reflectă influențele fabulelor din vechea limbă sanscrită. Influențele colecției de povestiri și legende indiene "Baital Pachisi" sunt notabile, de asemenea. Jataka e o colecție de 547 povestiri, ce conține
O mie și una de nopți () [Corola-website/Science/312800_a_314129]
-
de 547 povestiri, ce conține în cea mai mare parte povestiri cu morală sau scopuri etnice. "Povestea Boului și a Măgarului" și "Povestea Comerciantului și a soției sale" sunt regăsite în cadrul povestirilor din ambele colecții Jakata și Nopți arabe. Influențele folclorului din Bagdad este reprezentat de povestirile despre și cu califul abbasid; influența de Cairo este evidențiată de către "Cârpaciul Maruf." Povestiri cum ar fi "Columnele Iram-ului" (misteriosul Ad, orașul Iramului, descris în Coran ) e bazată pe legendele preislamice ale peninsulei Arabice
O mie și una de nopți () [Corola-website/Science/312800_a_314129]
-
(n. 10.06.1929 Brăila - m. 5.11.2011 București) a fost o interpretă de muzică populară românească din zona Dobrogei. Simbol al cântecului dobrogean, s-a născut la Brăila. Viitoarea interpretă a fost o vajnică culegătoare de folclor, preocupată de "a scotoci" prin zestrea de cânt autentic, păstrat de generațiile de rapsozi populari. Pentru activitatea de păstrare și promovare a folclorului autentic, în anul 1968 interpreta a fost decorată cu Ordinul Meritul Cultural". Melodiile ei sunt difuzate uneori
Ștefania Stere () [Corola-website/Science/310951_a_312280]
-
Simbol al cântecului dobrogean, s-a născut la Brăila. Viitoarea interpretă a fost o vajnică culegătoare de folclor, preocupată de "a scotoci" prin zestrea de cânt autentic, păstrat de generațiile de rapsozi populari. Pentru activitatea de păstrare și promovare a folclorului autentic, în anul 1968 interpreta a fost decorată cu Ordinul Meritul Cultural". Melodiile ei sunt difuzate uneori la postul Radio Antena Satelor. Au mai apărut interviuri și emisiuni cu Ștefania Stere la OTV și la TVRM. Are un repertoriu alcătuit
Ștefania Stere () [Corola-website/Science/310951_a_312280]
-
1968 interpreta a fost decorată cu Ordinul Meritul Cultural". Melodiile ei sunt difuzate uneori la postul Radio Antena Satelor. Au mai apărut interviuri și emisiuni cu Ștefania Stere la OTV și la TVRM. Are un repertoriu alcătuit din bijuterii ale folclorului românesc, cum sunt:
Ștefania Stere () [Corola-website/Science/310951_a_312280]
-
am îndrăgostit de tine"”. a absolvit Conservatorul din București (1947-1952) având profesori pe Ion Dumitrescu (teorie și solfegiu), Paul Constantinescu (armonie), Nicolae Buicliu (contrapunct), Tudor Ciortea (forme muzicale), Theodor Rogalski (orchestrație), Zeno Vancea (istoria muzicii), Tiberiu Alexandru și Emilia Comișel (folclor), după ce studiase Facultatea de Fizico-Chimice (1944-1947). Dragostea pentru muzică a apărut din copilărie, pentru că tatăl l-a învățat să cânte la balalaică, mandolină și chitară și apoi la acordeon. În timpul școlii și facultății a făcut parte din mai multe coruri
Vasile Veselovski () [Corola-website/Science/310946_a_312275]
-
deosebită a stilului, Vasile Veselovski s-a impus prin inventivitatea melodică, datorită căreia, multe dintre cântecele sale au devenit șlagăre. Stilul său este de asemenea caracterizat de căutări pline de succes pentru preluarea unor elemente de intonație si ritm din folclorul românesc, pe care le-a dezvoltat în mod creativ, aducând prospețime și o largă accesibilitate cântecelor sale. Dintre cei peste 30 de textieri, cea mai strânsă colaborare a avut-o cu Mihai Maximilian, de care l-a legat și o
Vasile Veselovski () [Corola-website/Science/310946_a_312275]
-
a ajuns «un mare interpret al României» și mai mult de-atât, a dus cântecele noastre «peste mări și țări» și odată cu ele puritatea și frumusețea țăranului român. În decursul celor câteva decenii de activitate artistică, a cules și promovat folclor muzical din județele: Cluj, Bihor, Maramureș, Bistrița-Năsăud și Banat. A cântat împreună cu nume celebre, titani ai acelor vremi: Maria Tănase, Ioana Radu, Ion Luican, Rodica Bujor, Maria Lătărețu, Lucreția Ciobanu, Ion Cristoreanu și mulți alți slujitori ai scenei. La Cluj
Dumitru Sopon () [Corola-website/Science/309489_a_310818]
-
limba rusă. Cea mai recentă lansare este albumul „Generația în Blugi”, lansat pe 10 aprilie 2014. este o trupă de rock alternativ, care combină rock-ul melodic, punk, hardcore, blues, post-punk, cu influențe psihedelice, doom și inserțiuni sau idei de folclor autohton românesc, punând accentul pe o trompetă. Pentru prima dată trupa a apărut pe scena Casei de Cultură din Chișinau, pe 18 mai 1996, alături de o altă formație, în componență fiind Bogdan Dascăl - voce, Dan Popov - chitară, Nicu Țărnă - chitară
Gândul Mâței () [Corola-website/Science/309515_a_310844]
-
București și pe români, în general . Prin această lucrare, Sulzer este unul dintre principalii precursori ai lui Rösler cu privire la teoria formării poporului român la sud de Dunăre (Teoria lui Rösler). Lucrarea conține de asemenea informații etnografice prețioase, precum și privitoare la folclor și muzica românească din cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Cele zece melodii populare românești culese de Sulzer se numără printre primele notații de acest fel consemnate de autori occidentali. Cartea lui Sulzer care a cunoscut
Franz Josef Sulzer () [Corola-website/Science/309566_a_310895]
-
s-a remarcat în Primul Război Mondial prin activitatea ostașilor trimiși pe frontul „Poloniei rusești”, ale Galiției, Albaniei, Italiei, Serbiei și chiar ale Franței. Din cauza puținelor descoperiri arheologice făcute în zona localității Racovița, cercetătorii au recurs la studierea toponimiei și folclorului local pentru a putea stabili vechimea așezării. Astfel, se menționează în literatura de specialitate că denumirea locală „La Cetățuică”, dat ipoteticei întărituri de pe vârful de deal aflat la cumpăna apelor „Valea Lupului” și „Valea Mârșa”, ar fi făcut parte dintre
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
de la Târgu-Jiu pentru scurt timp. La instalarea regimului socialist, Malagamba a fost apreciat pentru poziția sa de „antifascist”. Popularitatea artistului, dar și numele neobișnuit (de origine italiană) și rezonant au determinat, între altele, preluarea lui într-o poezioară scandată din folclorul copiilor (mai ales de la oraș): Un dans denumit tot „Malagamba” a fost localizat în satul Cizer (județul Sălaj). Nu se poate decât presupune o legătură cu dansul inventat la București despre care amintește compozitorul Temistocle Popa; singura mărturie este cea
Sergiu Malagamba () [Corola-website/Science/309576_a_310905]
-
Nightingale, actriței Sarah Bernhardt și kaiserului german Wilhelm. Astăzi acestea nu mai sunt inteligibile, din cauza uzurii cilindrilor pe care se află. În România cea mai importantă instituție care depozitează medii vechi de stocare (majoritatea unicat) este Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”, care ființează sub egida Academiei Române. Specialiștii în restaurare audio încearcă să salveze cât mai multe înregistrări prin transpunerea lor pe suporturi durabile, însă pentru un singur cilindru de 3 minute se poate întâmpla ca reconstituirea să dureze chiar
Începuturile înregistrărilor sonore () [Corola-website/Science/309558_a_310887]
-
de către Basarab Întemeietorul, pecetluindu-se în 1330 ființă Munteniei și implicit libertatea Loviștei. În această "țara" străbătuta cândva de faimoșii lotri, care au dat nume munților și râului Lotru, trăiesc oameni străvechi, strămilenari, care respectă portul străbun al dacilor, legendele, folclorul strămoșilor, azi, celebre. Aici, la poalele IEZERULUI, oamenii au nume cu rezonanță de cronică, atestate de sute de ani.
Țara Loviștei () [Corola-website/Science/309614_a_310943]
-
de Onoare Nataliei Gliga la sărbătorirea a 50 de ani de activitate artistică. În aceeași zi Consiuliul Municipal Reghin, Primăria Reghin, Comisia de Învățământ, Cultură, Culte a acordat Diploma de Onoare Nataliei Gliga se acordă pentru întreaga activitate în slujba folclorului și romanței. Pe data de 12 octombrie 2008 cu ocazia Balului Pensionarilor s-a acordat Premiul Special Nataliei Gliga.
Natalia Gliga () [Corola-website/Science/309625_a_310954]
-
societății în parvenire, pe care îi compară cu “saurieni”, a urmat în 1975 prima carte dedicată istoriei orale a țipțerilor din Bucovina, publicând între 1970-2008 în total 28 culegeri de legende și basme populare din zona Carpaților. Din pasiune pentru folclorul oral german și cel evreiesc din România, între 1968 și 1990 a întreprins o serie de călătorii de documentare, în cursul cărora a cules peste 2000 de texte, din care majoritatea au fost publicate ulterior în diverse volume proprii, unele
Claus Stephani () [Corola-website/Science/309733_a_311062]