KorAP: Find »[drukola/base=glumă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...310 311 312 ...404 >

10,090 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222

bifa suspecții de crimă pe cartonașele lor, pe când eu nu primisem. Ca de obicei, Graham a fost cel care a observat. — Stați puțin, a spus el. Michael n-are vină că nu are pix. Până și Joan a chicotit la gluma asta, iar Phoebe și-a îngăduit un zâmbet în chip de scuze, care, contaminat de râsetele celorlalți, s-a transformat în hohote. Mi-am adus un creion colorat de sub afișul din bucătărie, m-am așezat și am așteptat, demn, să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
zâmbi, curajoasă. — Bine măcar, spuse ea, că nu i s-a părut nimic în neregulă cu pieptul meu. — N-am crezut niciodată că e ceva în neregulă cu pieptul tău, am spus. Nu mă întreba de ce. Știu că oamenii fac glume proaste în momente de criză, dar nu chiar atât de proaste. Dar ea se strădui să râdă și poate că era într-un fel un fel de cotitură: o recunoaștere finală a atracției fizice de care mă ferisem în ultimele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
Alarmat de efectele secundare ale substanțelor chimice extrem de volatile voiau să încheie un contract pentru instalarea unei noi uzine de purificare a aerului. — Mă bucur să aud că te preocupă ocrotirea mediului, spuse Mark. Prietenului lui păru să-i placă gluma asta mai mult decât cea cu patriotismul. — Trebuie să le oferim tehnicienilor noștri cele mai bune condiții de muncă, spuse el. La urma urmelor, ei realizează cercetări importante în domeniul medicinei veterinare. Și parcă pentru a-și ilustra vorbele, îl

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
murise, dar nu avusese niciodată curajul pentru că știa că îl veneram - că, dintre ei doi, el fusese preferatul meu. Bineînțeles că am negat atunci asta, dar era adevărat. Îmi scria toate scrisorile alea când eram mic. Scrisori născocite, pline de glume prostești. Au fost primele scrisori pe care le-am primit. Mama n-ar fi făcut niciodată așa ceva. Da, era adevărat: era preferatul meu. Întotdeauna fusese. Pe urmă a început să-mi spună cum se cunoscuseră, cum erau în același club

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
Nu avem nici o obligație să-i plătim datoriile. — Ai dreptate, fără îndoială, spuse Thomas, ridicându-se în picioare și întinzând mâna după sticla de whisky. Dar nu despre asta e vorba. Problema este, presupun, că a vrut să facă o glumă al naibii de bună pe seama noastră: și a reușit destul de bine. — Cel puțin asta arată că moșul avea ceva umor, spuse Hilary. — Cu cât te plătea? se repezi Henry, întorcându-se brusc spre Phoebe. — Poftim? Tipul pretinde că n-avea nici un ban

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
râsului ei, nesigur pe el. — Da, desigur. Sper că nu încerci să tachinzi o bătrână doamnă, spuse ea înghiotindu-l jucăuș în coaste cu o andrea. — Cine, eu? Bineînțeles că nu. — Eu mă refeream, spuse ea cu ochii încă sclipind de gluma pe care o făcea, la domnul George Eliot. Cel care a scris Middlemarch și Moara de pe Floss. Tabitha își luă ghemul de lână și începu să tricoteze din nou, zâmbind tot timpul cu bunătate. Nu reuși decât să pună capăt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
trupul îi fusese îngrozitor mutilat. Securea care lipsea din armură, cu tăișul roșu și lipicios, fusese lăsată pe tăblia mesei de biliard; și ieșind hidos din cele două buzunare ale mesei, membrele retezate ale lui Mark. Pentru a completa macabra glumă, un mesaj fusese mâzgălit cu sânge pe perete. ADIO, ARME! Capitolul 5 O doamnă indusă în eroare — Acum important este, spuse Thomas, să rămânem calmi și civilizați. Se adunaseră din nou în sufragerie și ședeau printre resturile cinei. Fețele le

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459

ora prânzului. Mașinuța s-a scuturat sălbatic de două ori, după care a țâșnit drept În intersecție. Am simțit că-mi sare inima din piept. Ca din senin vehiculul s-a stabilizat și am Început să prind viteză. Viteză nu glumă. Mi-am coborât privirea ca să mă conving că eram doar În viteza a doua, dar am zărit spatele unui taxi la o apropiere atât de amenințătoare de parbrizul meu, Încât nu mi-a rămas altceva de făcut decât să calc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
făcea prea des: — Sunt foarte mândră de tine. — Mulțumesc, mamă. Să Înțeleg că ești suficient de mândră ca să-mi cumperi un apartament, mobilă și o garderobă nou-nouță? — Ei da, ce să spun, a răspuns ea și mi-a tras În glumă una peste cap cu o revistă În drum spre cuptorul cu microunde, spre care o pornise ca să mai Încălzească două cești de ceai. Nu spusese nu, dar nici nu se repezise să-mi dea un cec. Am petrecut restul serii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
ăsta e Mickey, a zis el, indicându-l printr-un gest pe primul paznic, care părea ofuscat că Eduardo se purta civilizat și Îi stricase lui tot cheful. Nu-l lua În seamă, a continuat el, Îi place să facă glume pe socoteala ta, atâta tot. Avea un accent corcit, ceva Între spaniol și new-yorkez. Mi-a Întins un registru. Completează datele astea aici și-ț dau card provizoriu de acces, să te poți duci la etaj. Și zi-le acolo

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
publicării unei cărți despre nuanțe de păr, dar trebuia să recunosc că rămăsesem surprinsă. Când Johnny Depp venise să-l salute pe James, descoperisem cu uluire nu numai că stăpânea perfect limba engleză, dar că știa chiar să spună și glume amuzante. Și am constatat cu enormă plăcere că Gisele, cea mai It din fotomodelele revistei It, e de-a dreptul scundă. Sigur, ar fi fost Încă mai plăcut să descopăr că e cocoșată, sau că are niște coșuri babane mascate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
aici, a zis el și m-a ajutat să apuc cum trebuie plasele pline ochi și cutiile grele. Să fii fată bună și Îți doriesc o zi frumoasă. I-am aruncat o privire recunoscătoare, m-am uitat amenințător, mai În glumă, mai În serios, la Eduardo - era felul meu de a-i spune: „Te omor dracului dacă Îți trece măcar prin cap să mă pui să-ți cânt În clipa asta“ - și m-am mai liniștit când a apăsat pe buton

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
răgușit, metalic: — Ce ți-am cerut eu cu numai cinci minute În urmă? La dracu’! Înghețata. Uitasem de Înghețată. — Există vreun motiv special pentru care Încă mai stai aici, În loc să-ți Îndeplinești obligațiile de serviciu? Așa știi tu să faci glume? Am făcut eu ceva, sau am spus ceva care să-ți dau vreun semn că n-aș fi vorbit serios? Am făcut ceva? Chiar am făcut ceva? Ochii ei albaștri erau cât pe ce să-i iasă din orbite și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
și cu prietenii lui și pentru că Îi ținea partea lui Lily, deși ea avea dreptate, și el la fel. E viața mea, În fond, nu? E cariera mea. Viitorul meu. Ce dracu’ ai vrea să fac? Să iau totul În glumă? — Andy, Îmi răstălmăcești cuvintele. Știi foarte bine că nu asta am vrut să spun. Dar eu țipam deja la el - nu m-am putut stăpâni. Întâi Lily, acum și Alex? Și amândoi după Miranda cea de toată ziua și de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
Întâi Lily, acum și Alex? Și amândoi după Miranda cea de toată ziua și de zi cu zi? Era prea de tot și Îmi venea să plâng, dar tot ce am putut face a fost să țip. — O Împuțită de glumă, nu? Ăsta e jobul meu pentru voi amândoi! O, Andy, lucrezi În domeniul modei, cât poate fi de greu? l-am maimuțărit eu și mă uram tot mai mult pe clipă ce trecea. Vai, mă scuzați dacă nu putem fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
dat seama prea târziu că urlam. Tata a intrat pe ușă târând după el un cărucior uriaș care părea gata‑gata să se prăbușească sub greutatea cutiilor puse alandala pe el. — Cine a fost arestată? a Întrebat el ca În glumă. Domnul Fisher a adus toate chestiile astea la etaj pentru noi. Îmi storceam creierii să găsesc o minciună, dar Alex a găsit una Înainte ca mie să‑mi vină În minte ceva cât de cât plauzibil: — O, tocmai Îi povesteam

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
În permanență de blonde sclifosite. Blonda sclifosită de vreo douăzeci și șase de ani care urma să‑i devină mireasă stătea tăcută de‑a dreapta lui și Îl privea În adorație. Ținea În mână un pahar de ceva și chicotea la glumele lui. Miranda stătea la brațul lui B‑DAD, arborând cel mai fals zâmbet imaginabil. Nici nu aveam nevoie să aud ce spune ca să‑mi dau seama că nu face decât să rostească un minim de cuvinte potrivite În momente potrivite

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
absolut adorabil. — A fost bine, desigur. — Doar bine? Am vaga impresie că ai fi dorit să te duc În dormitor la etaj, nu‑i așa, Andy? Toate la timpul lor, dragă prietenă, toate la timpul lor. L‑am plesnit În glumă peste braț. — Nu te flata singur, Christian. Mulțumește părinților tăi din partea mea. Și, pentru prima dată, m‑am apropiat de el și l‑am sărutat pe obraz, Înainte ca el să poată face altceva. — Noapte bună. Ești o jucăușă! a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609

fi cunoscut-o pe Viv de zeci de ani: „A mers? Ai Însurat sute de oameni?“, la care Viv răspunsese: „I-am fi păcălit, dac-am fi făcut-o“, și la asta a rîs ca și cum ar fi fost una dintre glumele ei: „Da, așa-i...“ Avea o voce de om bogat, și totuși vorbea În argou: „ți-am belit planurile“, „te țăcănești“. Viv nu-și putea Închipui ce vedea Helen la ea de-o plăcea atît de mult. Dar, la urma

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
se hliziră. — Nimic, doamnă Alexander. Apoi fotograful probabil că le făcuse cu ochiul sau gesticulase În vreun fel, că izbucniră din nou În rîs. Doamna Alexander așteptă, dar Își dădu seama că nu i se va permite să participe la glumă. Neavînd ce face, Își Îndreptă atenția spre Duncan. — Ce mai faci, Duncan? Duncan Își șterse mîinile pe șorț și se ridică Încet În picioare. În fabrică era cunoscut ca unul dintre favoriții doamnei Alexander. Lumea comenta În auzul lui, spunînd

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
de Fraser, pe de o parte, și de doamna Alexander, Len și fete, pe de alta. Totuși, Fraser izbucnise În rîs și arăta de parcă simțea stranietatea situației la fel ca Duncan, dar părea capabil să o ia ca pe o glumă monumentală. — Ne-am cunoscut deja! Îi spuse el doamnei Alexander. Ne-am cunoscut bine - Îi surprinse privirea - cu mulți ani Înainte. Doamna Alexander părea dezorientată, se gîndi Duncan. Fraser nu remarcă. RÎnjea În continuare la Duncan. Îi Întinse o mînă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
atingerea - degetul mare palma, și degetul care se mișca voluptuos, de parcă ar fi fost goală. Dar nu era În apele ei. — Încetează, Îi spuse ea, și-i opri mîna. El gemu ca un om supus chinurilor și se luptă În glumă cu strînsarea ei. Îți place să mă ții pe jar! Pot opri mașina? Facem asta, știi tu ce, sau o iau pe-un drum lateral. Dar nu opri mașina. Acceleră. Străzile deveniră mai goale. Panourile publicitare apărură la marginea drumului

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
mizeria nu conta. Era important că sînt Împreună. Că-și Împing trupurile unul În celălalt, În pielea, mușchii și respirația celuilalt. Asta Însemna cu adevărat să simți că explodezi de dorul cuiva. Nu așa. Pe vremea aceea nu-și spuneau glume despre pături sau saltele din puf și alei ale Îndrăgostiților. În ultima secundă el Îi Închise palma, căuș pentru spermă. Apoi se lăsă pe spate, Îmbujorat, transpirînd și rîzÎnd. Ea mai stătu o clipă lipită de el Înainte să-și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
nou ca Șmercherul. Data viitoare o să-ți fac cinste cu un prînz. — Vrei să mă Îndopi. — Și de ce nu, mă rog? Ne-am face de cap o noapte, ne-am mai amesteca și noi În mulțime. Kay se cutremură În glumă. — Aș juca rolul scheletului la festinul ăla. Și În afară de asta - Își dădu capul pe spate ca o debutantă - sînt teribil de ocupată zilele astea. Ies tot timpul În oraș. — Te duci În locuri amuzante. — Mă duc la cinematograf, răspunse Kay

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
dorul cuplului Stanley Spencer! Pur și simplu m-am atașat de dărăpănătura aia. — Îmi dau seama, zise Mickey. O spuse pe un ton care suna a „Ei bine, asta mă supără“. Kay privi Într-o parte. PÎnă acum vorbise În glumă, jucînd un rol, Încercînd să ascundă faptul că, la fel ca Înainte, Îi reveneau vechile emoții, făcînd-o să se simtă jenată și temătoare. Pentru că, iată, Mickey, care cîștiga cam o liră pe săptămînă, era gata s-o Împartă cu ea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]