7,783 matches
-
1972 lucrează în învățământul superior, la Facultatea de Hidrotehnică pe post de asistent (1972-1978), apoi ca șef de lucrări universitar (1978-1990), conferențiar (1990-1993) și profesor universitar (din 1993). În perioada 1990-2000 a ocupat o serie de funcții în cadrul Facultății de Hidrotehnică din cadrul Universității Tehnice „Gh. Asachi” din Iași (șef catedra Construcții Hidrotehnice și Inginerie Sanitară (1990-1992) și decan în perioada 1992-2000). În perioada 2000-2008 a ocupat funcția de prorector științific al Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași. A efectuat mai multe
Ion Giurma () [Corola-website/Science/321140_a_322469]
-
de asistent (1972-1978), apoi ca șef de lucrări universitar (1978-1990), conferențiar (1990-1993) și profesor universitar (din 1993). În perioada 1990-2000 a ocupat o serie de funcții în cadrul Facultății de Hidrotehnică din cadrul Universității Tehnice „Gh. Asachi” din Iași (șef catedra Construcții Hidrotehnice și Inginerie Sanitară (1990-1992) și decan în perioada 1992-2000). În perioada 2000-2008 a ocupat funcția de prorector științific al Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași. A efectuat mai multe stagii de perfecționare și schimburi de experiență Burse de specializare Tempus
Ion Giurma () [Corola-website/Science/321140_a_322469]
-
CNCSIS, în cadrul Universității Tehnice „Gh. Asachi” din Iași.In cadrul aceleiași Universității a mai ocupat funcțiile de Coordonator local al programelor Europene TEMPUS (1997-2000) si Coordonator local al programului ERASMUS SOCRATES (2001-2006) În prezent, este prof. dr. la Facultatea de Hidrotehnica, Geodezie și Ingineria Mediului (HGIM) din cadrul Universității Tehnice „Gh. Asachi” din Iași. A predat sau preda cursurile de Hidrologie și de Gestiunea resurselor de apa (1991-2010); la studiile de masterat a predat sau preda disciplinele Hidrologie speciala (2000-2010), Gestiunea inundațiilor
Ion Giurma () [Corola-website/Science/321140_a_322469]
-
de Științe Agricole și Silvice din România, secțiunea “Protecția mediului și gospodărirea apelor”. De asemenea este membru în cadrul Comitetului Regional de Evaluare Strategica si Corelare Nord-Est, Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, membru în Comisia Naționala pentru Siguranța Barajelor si Lucrărilor Hidrotehnice (CONSIB) de pe lângă Ministerul Mediului si Pădurilor. În domeniul tehnic activează ca Expert Tehnic în domeniul Construcțiilor și Amenajărilor Hidrotehnice, Expert Tehnic în domeniul Construcțiilor pentru Îmbunătățiri Funciare, expert pentru evaluarea stării de siguranță a barajelor, digurilor si cuvetelor lacurilor de
Ion Giurma () [Corola-website/Science/321140_a_322469]
-
Regional de Evaluare Strategica si Corelare Nord-Est, Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, membru în Comisia Naționala pentru Siguranța Barajelor si Lucrărilor Hidrotehnice (CONSIB) de pe lângă Ministerul Mediului si Pădurilor. În domeniul tehnic activează ca Expert Tehnic în domeniul Construcțiilor și Amenajărilor Hidrotehnice, Expert Tehnic în domeniul Construcțiilor pentru Îmbunătățiri Funciare, expert pentru evaluarea stării de siguranță a barajelor, digurilor si cuvetelor lacurilor de acumulare categoriile A și B și ca expert pentru efectuarea bilanțurilor de mediu în domeniile "Construcții Hidrotehnice","Eliminarea deșeurilor
Ion Giurma () [Corola-website/Science/321140_a_322469]
-
și Amenajărilor Hidrotehnice, Expert Tehnic în domeniul Construcțiilor pentru Îmbunătățiri Funciare, expert pentru evaluarea stării de siguranță a barajelor, digurilor si cuvetelor lacurilor de acumulare categoriile A și B și ca expert pentru efectuarea bilanțurilor de mediu în domeniile "Construcții Hidrotehnice","Eliminarea deșeurilor și a ambalajelor", "Alte lucrări sau instalații". Este autorul a 10 cărți, 13 manuale universitare, autor și coautor a 92 articole și studii în reviste și volume cu referenți științifici. A prezentat peste 75 de lucrări la diferite
Ion Giurma () [Corola-website/Science/321140_a_322469]
-
productivitate ridicată pentru executarea fundațiilor direct sub apă. <br/br>Chesoanele formează fundația pentru diferite construcții care se ridică în ape adânci, mai ales pe fundul mării, cum sunt: zidurile de cheiuri, malurile, spărgătoarele de valuri, farurile sau alte construcții hidrotehnice. <br/br>Chesoanele plutitoare se execută din beton armat, în formă de cutii compartimentate, care sunt aduse la locul de punere în operă prin plutire și apoi sunt scufundate în apă până la cota din proiect, prin lestare. <br/br>Înainte de
Cheson pentru fundații () [Corola-website/Science/317459_a_318788]
-
râului. Cand râul desparte două state se impun modificări de graniță, uneori cu mutarea tuturor construcțiilor și chiar a așezărilor din locul respectiv. Cazurile au fost frecvente în jurul lui Mississippi. Probleme asemănătoare se pun și pentru anumite construcții tehnice și hidrotehnice; de ex dacă se construiește un pod peste un râu cu meandre și dacă râul își îndreaptă ulterior cursul, tocmai la meandrul respectiv, atunci podul va rămâne pe uscat și deci inutilizabil. În asemenea cazuri, tendința de evoluție a meandrelor
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
ferate au găsit aici terasamente aproape gata făcute. În agricultură ele oferă condiții bune de conservare a solului și de arăt; terasele se usucă repede după ploi, dar păstrează apă în pânză de pietrișuri. Terasele sunt folosite și pentru construcții hidrotehnice, cum ar fi: fixarea capetelor de pod sau de baraje; instalarea unor conducte cu cădere liberă, pe podul terasei care să folosească pentru irigări sau pentru hidroenergie. În cazuri mai rare în terase se găsesc minerale utile, cu precădere cele
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
Sorin Dumitrescu (n. 25 iulie 1928, București) este un hidrolog român, care s-a remarcat pe plan internațional încheindu-și cariera ca subdirector general UNESCO pentru științe. Urmează cursurile "facultății de Hidrotehnică", pe care o absolvă în 1950 și este repartizat la Direcția Apelor din Ministerul Construcțiilor, lucrând în colectivul de hidrologie. Acest colectiv este transferat la Direcția generala hidrometerologică (DGH) creată în 1952. Este numit director al Sectorului hidrologie din DGH
Sorin Dumitrescu (hidrolog) () [Corola-website/Science/323698_a_325027]
-
Institutul hidrologic (GGI) din Sankt Petersburg. În 1955 și în anii următori, este numit director general, respectiv director general adjunct, al DGH. După înființarea Comitetului de Stat al Apelor, este numit în 1959 director al Institutului de studii și cercetări hidrotehnice (ISCH). Sub conducerea lui Sorin Dumitrescu, ISCH devine unul din marile centre de cercetări din România, realizările sale fiind apreciate și peste hotare. În 1969 își susține doctoratul în hidrologie cu o teză privind variația scurgerii cu aplicații la regimul
Sorin Dumitrescu (hidrolog) () [Corola-website/Science/323698_a_325027]
-
(n. 24 august 1938, Mihălășeni, Botoșani, d. 14 octombrie 1998, București) a fost un inginer constructor (1960 - 1993), inițiator și coautor al mai multor invenții și inovații în domeniul construcțiilor hidrotehnice. s-a născut în 1938 la Mihălășeni în județul Botoșani. Părinții săi au fost Mihai, profesor de matematică, veteran de război și Emilia, învățătoare. A fost căsătorit cu Magdalena-Carmen, născută Sârbu și a avut ca fiică - Carmen-Cristina. A urmat cursurile
Radu Scutelnicu () [Corola-website/Science/324300_a_325629]
-
parte din energia sa în domeniul invențiilor a fost motivată de dorința sa de a ajuta la efortul sioniștilor de clădire a căminului național evreiesc în Palestina Emigrând în Palestina, Simcha Blass a devenit cel mai cunoscut inginer în domeniul hidrotehnicii din regiune. El a planificat primul apeduct modern din Valea Iordanului. A devenit inginerul șef și unul din fondatorii, în anul 1937, împreună cu Levi Eshkol și Pinhas Sapir,ai companiei evreiești palestiniene de ape „Mekorot”, devenită după 1948 compania națională
Simcha Blass () [Corola-website/Science/326629_a_327958]
-
fost un inginer hidrotehnician român care a făcut parte din echipa de pionerat, pentru România, în această disciplină. A colaborat la realizarea Planului Național de Amenajare a Apelor din România prin proiectarea schemelor de amenajare complexă a mai multor sisteme hidrotehnice, precum și a lucrărilor hidrotehnice aferente în calitate de șef de proiect complex sau consilier Născut la 18 septembrie 1924 dintr-o familie de cărturari, ambii părinți fiind institutori la Scoala Floreasca din București, s-a înscris în 1935 la Liceul Spiru Haret
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
român care a făcut parte din echipa de pionerat, pentru România, în această disciplină. A colaborat la realizarea Planului Național de Amenajare a Apelor din România prin proiectarea schemelor de amenajare complexă a mai multor sisteme hidrotehnice, precum și a lucrărilor hidrotehnice aferente în calitate de șef de proiect complex sau consilier Născut la 18 septembrie 1924 dintr-o familie de cărturari, ambii părinți fiind institutori la Scoala Floreasca din București, s-a înscris în 1935 la Liceul Spiru Haret, pe care l-a
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
s-a înscris în 1935 la Liceul Spiru Haret, pe care l-a absolvit în 1943. A urmat în continuare cursurile Facultății de Construcții din cadrul Școlii Politehnice din București pe care a absolvit-o în 1948 specializându-se în domeniul hidrotehnicii, domeniu spre care a fost îndreptat de profesorii Dorin Pavel și Cristea Mateescu. După absolvirea Politehnicii, s-a angajat la antrepriza Aurel Ioanovici, lucrând ca inginer pe șantierul microhidrocentralei de la Zărnești, avându-l ca șef și îndrumător pe Radu Prișcu
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
reușit să atragă un grup de tineri ingineri, aparținând aceleiași generații, entuziaști și bine pregătiți, care, sub îndrumarea profesorilor Dorin Pavel și Cristea Mateescu au a constituit nucleul tehnic prin care a elaborat primele proiecte pentru centralele hidroelectrice și lucrările hidrotehnice aferente. Inginerului Aristide Teodorescu a primit însărcinarea de șef de proiect pentru barajul și hidrocentrala Gureni de pe Râul Mare prima lucrare ce trebuia promovată pentru amenajarea hidroenergetica a barajului Râul Mare. De asemenea, a fost direct implicat în elaborarea primului
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
proiect al lucrării, Aristide Teodorescu a îndeplinit și sarcina de inginer îndrumător a execuției, coordonând grupul de proiectanți de pe șantier. În perioada 1957 - 1960, recomandat de bună pregătire profesională și de experiența acumulată anterior în proiectarea și execuția de lucrări hidrotehnice, a activat în cadrul Comitetului de Stat al Apelor, instituție nou creată pentru administrarea și gospodărirea resurselor de apă din România. În calitate de șef de serviciu și ulterior de director tehnic al Direcției Generale a Apelor și-a adus o contribuție deosebită
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
de elaborare. Mărturisea că planurile de ameajare complexă a apelor au constituit domeniul preferat al activității lui. După anul 1960 până la pensionare a activat ca inginer șef de proiect complex și consilier în cadrul Institutului pentru Planuri de Amenajare și Construcții Hidrotehnice (IPACH), transformat ulterior în Institutul de Cercetări și Proiectări pentru Gospodărirea Apelor (ICPGA) revenind astfel la activități direct productive. În cadrul ICPGA - București, și-a adus o contribuție deosebită la elaborarea a numeroase lucrări, din care trebuie menționate: Sistemul de gospodărire
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
Baia Mare amenajează resursele de apă ale râului Firiza în principal pentru satisfacerea cerințelor de apă potabilă și industrială din zona municipiului Baia Mare. În subsidiar, sistemul permite și producția de energie hidroelectrica. Sistemul Baia Mare, executat în perioada 1960-1964 cuprinde următoarele lucrări hidrotehnice: Barajul Strâmtori, situat la 10 km amonte de municipiul Baia Mare este un baraj de beton cu contraforți, având o înălțime de 51,5 m și o lungime la coronament de 260 m. Barajul proiectat de Aristide Teodorescu este primul baraj
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
mari tip pâlnie completat cu goliri de semiadâncime, etc. Aristide Teodorescu s-a bucurat în activitatea sa de sprijinul, colaborarea și chiar de prietenia unor cunoscute, renumite și distinse personalități, ce au marcat în mod deosebit realizările din domeniul construcțiilor hidrotehnice din România, printre care profesorii Dorin Pavel, Radu Prișcu și geologul academician Ion Băncilă. Aristide Teodorescu a fost un inginer hidrotehnician de excepție, cu activitate și realizări remarcabile, un om deosebit, apreciat cu stima și respect de toți colaboratorii și
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
teoriei elasticității Mircea Misicu a avut contribuții multiple, atât pe latura pur teoretică cât și aplicativa. A publicat un numar însemnat de lucrări asupra echilibrului mediilor continue cu deformări mari, despre condițiile de stabilitate dinamică, efectul sarcinilor dinamice asupra constructilor hidrotehnice, torsiunea barelor cu aplicații în aeronautică, dezvoltarea unor metode de calcul al vibrațiilor pentru sisteme cu număr mare de grade de libertate, aplicații ale teoriei elasticității plane în studiul plăcilor subțiri și groase, propagările undelor elastice în medii stratificate. Rezultatele
Mișicu Mircea () [Corola-website/Science/322064_a_323393]
-
sau „conductă”), reflectând astfel importanța pe care o aveau în antichitate problemele transportului apei pe conducte. Primul nume legat de domeniul hidraulicii datează încă de pe timpul Greciei antice, atunci când Arhimede se ocupa cu studiul hidrostaticii ("Principiul lui Arhimede"). Remarcabilele construcții hidrotehnice ale romanilor (apeducte, diguri de protecție împotriva inundațiilor, canalizări, băi publice) s-au bazat pe cunoștințe de hidraulică, având un caracter predominant experimental. Dar problemele hidraulicii s-au conturat mai concret abia în secolele XVI - XVII, odată cu dezvoltarea manufacturilor, în
Hidraulică () [Corola-website/Science/328009_a_329338]
-
Dr. Petru Bănărescu, care i-a devenit un bun prieten, cu care a scris în colaborare peste 40 de lucrări de specialitate, în 50 de ani. După absolvire, Teodor Nalbant a lucrat ca biolog la Institutul de Studii și Cercetări Hidrotehnice, apoi la Institutul de Cercetări Piscicole. Între 1970-1975, Teodor Nalbant a lucrat la Muzeul Grigore Antipa din București, unde a fost muzeograf principal. Apoi a lucrat la Institutul de Cercetări în Biologie, ca specialist în evoluționism. Teodor Nalbant, de-a
Teodor T. Nalbant () [Corola-website/Science/331045_a_332374]
-
plajă, înot, pescuit, plimbări de agrement cu barca) și să viziteze obiectivele de interes istoric și cultural aflate în vecinătate. Datorită habitatelor naturale (ce adăpostesc și conservă o gamă floristică și faunistică diversă) aflate în acest areal cât și amenajărilor hidrotehnice, Bazinul Fizesului (ce include și Lacurile Geaca) a fost instituit ca arie de protecție specială avifaunistică în anul 2007 prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei
Lacurile Geaca () [Corola-website/Science/335682_a_337011]