8,741 matches
-
dreptul lui, vardistul lua poziția de drepți și îi saluta cu toată pompa: „Să trăiți, coane Jorj, cum vă merge afacerea?“. Sau: „Să trăiți, dom’ deputat, cum merge la deputăție? Da’ tare mai dați, coane, la opoziție!“. Era plătit de inși, să-i salute astfel, să le impresioneze companiile. „Aveam tarif fix“, preciza el. „Un pol pentru coane, la prima tură, p-ormă cinci lei chipiu’ cu plecăciune. Doi poli escelența, suta pentru dom’ deputat și zece poli pentru dom’ ministru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
studente. Le avea pozele într-un album din care le arăta celor care rosteau o anume parolă, schimbată de la o săptămână la alta. Se consumase și un fel de dramă la tutungeria aceea, după care au și închis-o. Un ins s-a dus să ceară și el un pachet de „Virginia verzi“ (asta era parola) și printre pozele arătate a văzut-o și pe fata sa, studentă la matematică. A plătit, a cerut-o chiar pe aceea și s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
țâfnoasă și de lihnită ca și acum. Anii scurși n-au îmblânzit nimic, n-au cizelat nimic. De aici și ezitarea mea. Lunga mea așteptare până a publica ceva. M-am îndoit permanent dacă eu am caracter. Dacă sunt un ins moral. Dacă pot urma, cât de cât, o minimă conduită morală“. Lăsând la o parte orice convenție naratologică, mă întreb câți dintre scriitorii contemporani își mai pun, intim, această problemă „depășită“... Romanul lui Ioan Lăcustă lasă un gust amar: asiști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
personalului veniseră și plecaseră, iar eu m-am ghemuit în gang în acest timp, temându-mă că ar putea să mă recunoască și s-o anunțe pe Stacey sau pe domnul C că tipul ăla bătrân o aștepta afară. Un ins care pândea: bănuiesc că asta eram. Apoi s-a-ntâmplat cel mai rău lucru: următoarea persoană care a plecat de la magazin era însuși tinerelul cel ferchezuit. Când a deschis ușile duble, am observat silueta suplă a lui Chipstead, cu unduirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
dar s-a gândit ea. ― Ți-a turnat istorioara cu actele false? ― Țț! Pe mine mă caută Miliția aici... ― Și? ― Aici o să mă caute și în continuare. De unde să știe că tocmai eu, Dascălu, m-am cărat? Vede ăla trei inși, ne dă frumos onorul și basta! ― Care ăla? ― Care ăla! Aviatorul. ― Ai căpiat? O să vă toarne urgent. ― Hai că ești prost făcut grămadă! N-ai înțeles nimic. Aici e o treabă de șantaj. Îi ținem babacii în pistoale. Dincă se
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
ea suflul tinereții. Deci însușire emoționantă și nu act de senilitate. Azimioară își săltă umerii masivi: ― Părerea mea ― dacă-mi permiteți ― e că nu-i normală! Spune-i cuiva că face conversație singură sau cu motanul. Nu cunosc un singur ins care n-ar lua-o la goană. ― Sânt o mulțime de inși, râse Cristescu, care vorbesc singuri. Dubioși devin atunci când treaba asta se întîmplă pe stradă sau în tramvai. ― Oricum, ce a făcut în afacerea cu tablourile mi se pare
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
își săltă umerii masivi: ― Părerea mea ― dacă-mi permiteți ― e că nu-i normală! Spune-i cuiva că face conversație singură sau cu motanul. Nu cunosc un singur ins care n-ar lua-o la goană. ― Sânt o mulțime de inși, râse Cristescu, care vorbesc singuri. Dubioși devin atunci când treaba asta se întîmplă pe stradă sau în tramvai. ― Oricum, ce a făcut în afacerea cu tablourile mi se pare inadmisibil. Numai un creier bolnav poate elabora asemenea idei. ― Sau unul mai
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
îi strangula degetul. Pe mâna dreaptă purta un safir în montură bărbătească. Simți pe braț respirația șuierătoare a lui Șerbănică și strânse mai tare din dinți. O enerva. O enervau răsuflarea lui, figura senilă, existența lui fricoasă cu tabieturi de ins mărunt și egoist. " În fond ce am, ce-i cu mine? Lucrurile astea le știu de mult, de ce trebuie să mă gândesc la ele astăzi, acum, în noaptea asta? Mâine o s-o iau de la capăt, o să vină iar Ioniță de
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
gîtul: "Sînt nebuni? Ce să facă cu un avion?" Ioniță Dragu scoase o exclamație ușoară și închise gura repede. Dascălu se amuza copios rotindu-și ochii de la unul la celălalt. Alexandru, palid, cu figura încremenită, șopti: ― Nu înțeleg... ― Sîntem șapte inși în această încăpere. Ne veți scoate din țară. Tânărul sări în picioare. ― Absurd! Dascălu îndreptă arma spre el. ― Stai jos, tăticule! ― Absurd! repetă agitat Alexandru. Inginerul clătină din cap. ― Chestiunea se prezintă astfel, domnule Miga: În situația în care refuzați
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
mă interesează complicele, chiar dacă el există, deși pariez pe ce vrei că Melania a lucrat singură. Nu-i genul ei să se încurce cu colaboratori. Oricum, bătrâna e capul chiar dacă la afacerea asta ar fi participat încă o sută de inși. Cât despre telefonul acela... Nici măcar nu mi se pare semnificativ. Are o importanță pur formală. Înclin să cred că a fost o greșeală, o atingere, un mic accident de care bătrâna a știut să profite magistral luîndu-ne piuitul. Fleacuri! Ascultă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Nu trebuie omisă nici o pistă, declară banal locotenentul. ― Știu băiete, așa am învățat la școală, așa am făcut până acum, și așa o să facem. M-ai văzut afectat de moartea lui Doru Matei. Desigur, îmi pare rău de el ca ins, și nu ascund că aștept de aproape zece luni să se însănătoșească. N-am înghițit ușor nici renghiul Melaniei de anul trecut. Dar pentru cazul în speță, accidentul îmi încurcă și mai mult calculele. Crezi că m-ar fi consolat
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
într-o agrafă de argint aprindea o flacără verde. ― Ce verde! Cine-ți mai face azi așa ceva? ― Uită-l și pe ăsta! Lasă, dom'le, emoțiile artistice! îl repezi Grigore Popa. Inventarie grupul și râse din gît: Sîntem va să zică cinci inși. Noroc că Vâlcu lipsește. Asta înseamnă, aproximativ, 150 de mii de căciulă. Hm, n-ar fi rău... Panaitescu tresări. Repetă năuc, ducîndu-și mâna la frunte: ― O sută cincizeci de mii? Calculă repede, mecanic, cu ochii repeziți în tavan: Adică șapte sute
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
de mică și n-o găsesc. ― Ați fost căsătorit? ― Nu... După experiența dezastruoasă a tatei... Vă dați seama... Continuă să vorbească ridicând în slăvi o existență spartană, plină de jertfe și demonstrații de voință. " În fond, reflectă Cristescu, viața unui ins mărunt și egoist cu pofte anemice, ușor de înfrînt." Se îndreptă în scaun și căută ochii bătrânului. ― Există în carnețelul dumneavoastră o indicație: "14 septembrie curent, V. S. manevră murdară. Se va plăti!" Grigore Popa căscă gura. I se simțea
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Tineri în orice caz, preciză Matei. Chiar foarte tineri. ― Iată deci o delimitare esențială. Dintr-o singură mișcare am exclus din cauză un anumit număr de indivizi. Cei, să zicem, peste 30 de ani. Mergem mai departe! Ați observat doi inși. Iată încă un indiciu. Alții lucrează singuri sau câte trei-patru. În consecință, vom căuta în fișele noastre doi parteneri -tineri care se țin de găinării. Un borfaș serios nu sparge camere de hotel, nu-și riscă pielea pentru un aparat
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Tom însuși nu era conștient de asta. Odată ce va afla, însă, prostia cu taxiul avea să devină pe loc rufăria murdară a zilei de ieri. Lui Tom îi făcea plăcere să stea de vorbă cu Harry, pentru că Harry era un ins simpatic și deschis, un om a cărui conversație vioaie era atât de percutantă și de plină de contradicții extravagante, că nu știai niciodată ce urmează să îi iasă din gură. Când te uitai la el, nu era decât un homosexual
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
mâini la șold, apoi îl ridică, tot cu două mâini, și făcu, răcnind, o mișcare de spadasin spre un dușman nevăzut. Din nenorocire, țurțurele, obișnuit pesemne cu mai multă liniște la marginea de acoperiș pe care crescuse, nimeri prost: un ins cu uniformă militară și baston cu cioc de argint, un domn de statură mijlocie care tocmai ieșea pe ușa clădirii cu ceas. Era mâna dreaptă a Prefectului de Poliție, Șeful siguranței publice, Costache Boerescu, aflat mereu în viteză: cosea repede-repede
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
răgușită pentru un corist, să i le țină și lui. Pe Alexandru l-au găsit în prag, fumând, și l-au înconjurat imediat. Era cu capul gol și vântul îi răscolea părul moale și castaniu. Repertoriul corului format din cinci inși era fix: O, ce veste minuna-a-a-tă, Trei păstori și cântecul de încheiere, care-i plăcea lui Nicu cel mai mult din cauza cuvintelor, că melodia era destul de grea. Nicu vibra mai ales la „dar sunt bordeie fără foc“ și la ultimul
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
marele învățător, cel mai deștept și mai pregătit de pe planetă. În fața lui se afla un om simplu, ca toți ceilalți, care vorbea o limbă neaoș moldovenească, presărată cu multe regionalisme și expresii populare. Într-un cuvânt, un om obișnuit, un ins ce se pierdea în mulțime, cu convingeri și posibilități de exprimare comune multora dintre muritori. Nu se deosebea prin nimic de miile de trecători care circulau pe marele bulevard. Și ce ai de gând în continuare? Profesor la o școală
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
lepre”, ale lui Serghei, care chiar se credea succesorul lui Stalin, pentru că tăticu-său, lucător la securitate, împreună cu maică-sa, erau plecați la băi, iar el, sângur acasă, făcea ce voia. Sara, Esesistu', adică micuțu’, cu ai săi, vreo șase, șapte inși erau totuși eliberați, ca nu cumva să se sesizeze părinții lor, dar cu două condiții: să nu spună acasă nimic legat de tortură și să revină a doua zi cât mai repede de bună voie în pivnița lui Serghei, la
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
lumii să roșească din cauza nepriceperii tale?" Mă simțeam onorat de toate prenumele astea noi care fuseseră lipite cu drag de mine, dar, recunosc, atunci când mă strigau unii 31, 26, impedanță, număr natural, atomicul, impedanță electrică sau Z mă simțeam aidoma insului fără memorie prea bună și, uneori, nu răspundeam... Amuzându-mă temperat, am aflat mai târziu că bogata gură a târgului broda voluptuos pe ideea că Andra mi-ar fi dat papucii și la sugestia unui unchi de-al ei, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
papucii și la sugestia unui unchi de-al ei, nu doar din cauza sentimentelor noastre obosite și a prenumelui meu de poveste. Securist de profesie noblețe pe care nu i-o bănuisem niciodată, pentru că omul chiar părea o ființă normală cică insul i-ar fi zis că se zvârcoleau prin viața mea episoade stranii, care de care mai acuzatoare: fusesem un fel de dușman înrăit al lui Dej, dar păstrasem aceeași atitudine și față de Ceaușescu. Pe vremea lui Dej primisem cravata de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Este ca și cum ai reclama că ai făcut depresie din cauza unui răsărit superb de soare. Înțelegi? Cu sentimentele nu poți merge la chirurg, la ginecolog, la oculist, la vraci... Să zicem că le îndupleci și le prezinți la psihologul terapeut. Dar insul, un ochelarist plictisit, bănuiesc, se va uita la ele ca la niște ciudățenii picate din lună, va mima că încearcă lecuirea lor, însă în sine se va întreba: "Ce Dumnezeu mai vrea și asta cu sentimentele ei fleșcăite? Ale mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
dacă nu este posibil să merg la pârâu, să prind câțiva coriști brotaci pe care, în secret, să-i iau cu mine la oraș. Pentru asta aveam însă nevoie de ajutoare. În zadar am încercat să mă lipesc de niște inși de seama mea, pentru că aceștia îmi scoteau limba și îmi întorceau iute spatele. La început chiar am crezut că scosul limbii este o formulă specifică de salut în acest sat. Am și stat îndelung în fața oglinzii bunicii și am repetat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
a uitat zâmbind cu mutra altuia către celălalt, a scrâșnit un Dumnezeul mamei ei de treabă și duși au fost. Motiv bun pentru ca Liță să brodeze pe o temă care nu a prezentat mare interes: prin preajma blocului dau târcoale niște inși care iubesc mult păsările, dar sunt supărați din cauză că nu pot ajunge la ele, întrucât și pe-aici lumea iubește și ocrotește foarte mult zburătoarele. Cei doi au revenit însă, la ceas de noapte și, după spusele vecinelor, au plecat împreună cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
tavan, ci de pe pereții laterali. Ai văzut, ai văzut sala de fitness, mucosule? mă întrebau vecinii. Eu, care nu pricepeam nici în ruptul capului ce-i cu trăsnaia aceea de fitness, despre care mă iscodeau ei, îi priveam cu aerul insului depozitar de mari mistere, nu ziceam ba sau da, îi ocoleam ca și cum n-aveam timp de palavre cu oricine și mă dădeam dus. Nea Onuț admira discreția mea, îmi strecura din când în când bomboane în buzunar, eu făceam cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]