9,551 matches
-
clarescere pulchrum"", iar pe cealaltă stemele Moldovei și Țării Românești cu un glob deasupra. Ambele embleme au deasupra lor coroane domnești. Pe mausoleu se află patru inscripții dintre care trei în limba greacă și una în limba română. În traducere, inscripțiile au următorul cuprins: Ulterior, într-o nișă din peretele sudic al pronaosului, s-au depus osemintele poetului Alecu Russo (1819-1859), autorul poemului în proză ""Cântarea României"". Scriitorul era îngropat în cimitirul din jurul bisericii, locul fiind marcat de o cruce din
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
bileturi de invitații”", slujba religioasă fiind oficiată de un arhimandrit și trei preoți. Deasupra osuarului a fost amplasată o placă de marmură neagră, nefixată în perete, în mijlocul căreia este sculptat un altorelief cu chipul scriitorului și s-a săpat următoarea inscripție cu litere aurite: ""ALECU RUSSO n. 17 martie 1819 + 4 februarie 1859. Ale cărui slăvite oseminte au fost mutate de lînga zidul de afara în sfînta biserică în semn de patriotică recunoștință. Evanghelia este cartea libertății. Hristos nu a zis
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
de bolți în cruce. Edificiul are o pardoseală din plăci de marmură cenușie. Cele două strane (arhierească și domnească) existente în biserică sunt frumos ornamentate. Pictura interioară a bisericii a fost realizată în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Inscripțiile de pe icoane sunt în limba greacă. Pictura este influențată de stilul renascentist, majoritatea figurilor fiind expresive, iar culorile îmbinate armonios. În cupola naosului este reprezentat Iisus Pantocrator, iar în pandantivii de la baza cupolei cei patru evangheliști. În cupola altarului este
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
Teoctist Arăpașu, s-a restaurat și turnul-clopotniță între anii 1984-1986, cu fonduri acordate de Mitropolia Moldovei și Sucevei. Pe peretele dinspre incintă al turnului clopotniță, în dreapta gangului de ieșire din curte, s-a amplasat o placă de piatră cu următoarea inscripție: "“Turnul-clopotniță și zidurile de incintă ale bisericii Bărboi ctitorie din prima jumătate a secolului al XVII-lea s-au restaurat între anii 1984-1986 cu fonduri acordate de Sfînta Mitropolie prin stăruința, osteneala și directa îndrumare a Înalt Prea Sfințitului Teoctist
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
directa îndrumare a mitropolitului Teoctist Arăpașu, s-a restaurat în întregime și casa parohială între anii 1982-1986, cu fonduri acordate de Mitropolia Moldovei și Sucevei. Pe unul dintre pereții acestei case s-a amplasat o placă de piatră cu următoarea inscripție: "“Aceasta casă-monument istoric s-a restaurat în întregime cu stăruința, osteneala și directa îndrumare a Înalt Prea Sfințitului Teoctist, arhiepiscop al Iașilor și mitropolit al Moldovei și Sucevei, între anii 1982-1986, cu fondurile acordate de Sfînta Mitropolie.”". Dedesubtul ei se
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
directa îndrumare a Înalt Prea Sfințitului Teoctist, arhiepiscop al Iașilor și mitropolit al Moldovei și Sucevei, între anii 1982-1986, cu fondurile acordate de Sfînta Mitropolie.”". Dedesubtul ei se află o placă de marmură albă, de dimensiuni mai mici, cu altă inscripție: "“Aici a funcționat primul “Institut pentru Învățătura Fetelor” din Moldova, înființat de ... Mihail Sturza-Voevod în noembrie 1834.”". Casa parohială reproduce modelul caselor tradiționale din mănăstirile Moldovei. Are parter și etaj și un plan simplu compus din încăperi dispuse simetric în jurul
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
în acest spațiu a fost amenajat lumânărarul. În curtea bisericii, în apropierea zidului vestic, se află un monument de piatră ridicat de Primăria orașului Iași în 1895 în amintirea Bisericii „Sf. Vineri”. Pe latura nordică a monumentului se află următoarea inscripție: "Ridicat de Primăria Iași în amintirea bisericei Sft. Vineri. 1895" După cum susține N.A. Bogdan, Biserica „Sf. Vineri” ar fi fost zidită de logofătul Nestor Ureche pe la sfârșitul secolului al XVI-lea. Ea s-a aflat în mijlocul pieței Halei, pe locul
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
zidită și avea o lungime de trei picioare și șase palme și o lățime de trei picioare și o palmă. Biserica a fost zugrăvită „în stilul vechi” în anul 1752 și nu într-un an din epoca brâncovenească, dovada fiind inscripția care se afla deasupra ușii la „"despățământul muierilor"”: După o sută de ani de la zidire, biserica se prezenta deja într-un avansat stadiu de degradare, ceea ce a dus la sistarea serviciului divin pe întreaga perioadă de derulare a reparațiilor, iar
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
a camerelor de tortură subterane și a aparatelor folosite pentru extragerea de mărturisiri, imagine rămase în imaginația publicului. Harrison a jucat și un alt rol în istoria Turnului, el sugerând ca Turnul Beauchamp să fie deschis publicului pentru a vedea inscripțiile deținuților din secolele al XVI-lea și al XVII-lea. Lucrând la această sugestie, Anthony Salvin a renovat turnul și a îndrumat un alt program de restaurare amplă la cererea prințului Albert. La conducerea lucrărilor, lui Salvin i-a urmat
Turnul Londrei () [Corola-website/Science/310681_a_312010]
-
de spitalizare. A fost depus în mormântul pe care cu grijă și l-a pregătit în zidul interior al Mânăstirii Radu Vodă din București, ctitorită de el. Pe crucea încastrată în zid, Patriarhul i-a cerut meșterului să sape următoarea inscripție: "M-am luptat lupta cea bună. Credința am păzit. Am ajuns la capătul drumului vieții. De acum încolo, mă așteaptă răsplata dreptății, pe care mi-o va da Domnul, Judecătorul Cel Drept în ziua aceea". Sub conducerea patriarhului Justinian a
Justinian Marina () [Corola-website/Science/310822_a_312151]
-
ordinul Fraților Minori Conventuali, unde mormântul ei se găsește și în prezent. Pe sarcofagul ei este înscrisă și caracterizarea “Theologorum magistra” (“Învățătoarea teologilor”). Această caracterizare nu a fost făcută în timpul vieții Fericitei Angelei ci cu mulți ani după moartea ei, inscripția fiind probabil mai târzie. În ianuarie 2003 numele bisericii a fost schimbat în "Santuario della Beata Angela da Foligno" (“Sanctuarul Fericitei Angela de Foligno”). Datele biografice despre Angela de Foligno nu se bazează exclusiv pe volumul de învățături. Există diferite
Angela de Foligno () [Corola-website/Science/310793_a_312122]
-
din aproape nici un studiu, lucrare său album mai important dedicată arhitecturii tradiționale din zonă și din țara noastră. Mesajele săpate în portalele de trecere dintr-o încăpere în altă datează construcția acestei biserici din anul 1773. Astfel se poate citi inscripția în chirilice de pește intrarea în tinda: "„Ani de la H[ri]s[tos] 1773”". Pisania de pește intrarea în naos a fost fragmentată de înălțarea golului ușii la 1854, însă se mai pot citi următoarele: "„1773 ... ..migană sama eu ... cu
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
de 24 de ani.”". Tradiția locală atribuie ridicarea bisericii meșterului Horea. Acesta a locuit în acea perioadă în apropierea satului, pe Valea Gherminu Ostenii, pe domeniul familiei Banffy, familie care avea în posesie și satul Cizer. Tradiția este susținută de inscripția: "„lucrat Ursu H(orea)”", incizata pe o grinda a boltei, un loc neobișnuit pentru o semnătură. Horea însuși menționează în testamentul sau că a fost dator cu 44 floreni lui "„Nicula Ion a Neamțului, meșterul care a făcut biserică din
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
coloane din granit din Belgia cu capiteluri din marmură albă. Statuia este realizată din marmură de Cararra și o reprezintă pe Fecioara Maria ținând pruncul în brațe. Statuia, înaltă de 1,55 m, stă pe un soclu. În spatele capelei există inscripția: În traducerea lui Ilieșiu: După Primul Război Mondial o primă intervenție a fost ștergerea cuvântului „"magyarok"” din inscripția din spatele monumentului. Actual se preconizează refacerea inscripției în forma inițială. În noaptea de 11-12 ianuarie 2012 statuia a fost vandalizată, fiind dată
Monumentul Sfânta Maria din Piața Maria () [Corola-website/Science/308811_a_310140]
-
o reprezintă pe Fecioara Maria ținând pruncul în brațe. Statuia, înaltă de 1,55 m, stă pe un soclu. În spatele capelei există inscripția: În traducerea lui Ilieșiu: După Primul Război Mondial o primă intervenție a fost ștergerea cuvântului „"magyarok"” din inscripția din spatele monumentului. Actual se preconizează refacerea inscripției în forma inițială. În noaptea de 11-12 ianuarie 2012 statuia a fost vandalizată, fiind dată jos de pe soclu și deterioarată. Avea fața desfigurată, fiind sparte nasul și gura, precum și mâinile. La pruncul Iisus
Monumentul Sfânta Maria din Piața Maria () [Corola-website/Science/308811_a_310140]
-
în brațe. Statuia, înaltă de 1,55 m, stă pe un soclu. În spatele capelei există inscripția: În traducerea lui Ilieșiu: După Primul Război Mondial o primă intervenție a fost ștergerea cuvântului „"magyarok"” din inscripția din spatele monumentului. Actual se preconizează refacerea inscripției în forma inițială. În noaptea de 11-12 ianuarie 2012 statuia a fost vandalizată, fiind dată jos de pe soclu și deterioarată. Avea fața desfigurată, fiind sparte nasul și gura, precum și mâinile. La pruncul Iisus erau sparte fața, umărul și mâna. Mai
Monumentul Sfânta Maria din Piața Maria () [Corola-website/Science/308811_a_310140]
-
Ludovic de Anjou. În anul 1359 Târgul Moldovei a dat numele său întregului teritoriu al țării care s-a eliberat de sub dependența maghiară și a devenit stat feudal de sine stătător, sub Bogdan I Voievod (1359-1365). Sigiliul târgului a purtat inscripția latină: "„Sigiliul orașului Moldavia, capitala Țării Moldovenești“". Sub urmașii acestuia, în timpul lui Lațcu Vodă (1365-1373), capitala s-a mutat la Siret, iar în anul 1388, sub domnia lui Petru Mușat (1375-1391), a fost fixată în orașul Suceava. Lupta de la Baia
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
erau de religie ortodoxă, ea a înzestrat lăcașul cu odoare scumpe și moaște. Dintre ele, pe cât se pare, doar o icoană a ajuns până astăzi. Piatra funerară a Zamfirei, sfărâmată în mai multe bucăți, se găsește la Prislop. Ea conținea inscripții latine și chirilice. Doi egumeni, Ioan și Teofil, sunt pomeniți în documente. Nu se cunoaște absolut nimic despre rolul lor în administrarea mănăstirii. Probabil că în secolul al XVII-lea a fost întemeiază la Prislop școala de învățătură bisericească pentru
Mănăstirea Prislop () [Corola-website/Science/308823_a_310152]
-
mare fast centenarul Adunării de la 3/15 mai 1848 de la Blaj, în prezența lui Gheorghe Gheorghiu-Dej și a lui Petru Groza. Câmpia Libertății a fost decorată cu portrete ale lui Karl Marx, Friedrich Engels și Lenin, respectiv cu panouri purtând inscripția „Trăiască RPR!” În cadrul acestei manifestații mitropolitul ortodox Nicolae Bălan de la Sibiu a rostit un discurs de chemare a uniților la ortodoxie, fapt care avea să coincidă cu ofensiva explicită a guvernului împotriva Bisericii Române Unite. Episcopului Ioan Suciu nu i
Ioan Suciu (episcop) () [Corola-website/Science/308832_a_310161]
-
Moldovei, XIII, 1990, p. 13-47. 37.Considerații privind semnificația cuvântului cométai, în Thraco-Dacica, XII, 1991, p. 133-135 (în colaborare cu M. Vasilescu). 38.Tradiții geto-dacice ale luptei pentru independență poporului român, în Patrimoniu, nr.2/1991, Chișinău, p. 2-6. 39.Inscripția cu semne runice de la Herla (comunicări Slatina, jud. Suceava), în Analele Științifice ale Universității “Al.I.Cuza” Iași, Istorie, 37-38, 1991-1992, p. 81-86. 40.Caracterul obiectiv al unității culturilor preistorice dintre Carpați și Nistru, în Cugetul (Chișinău), 3-4, 1993, p.
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
Mihail și Gavril se află în partea de jos a satului Bălan, județul Sălaj. Aceasta este una dintre cele mai frumoase și mai valoroase biserici de lemn din Sălaj, atribuită meșterului de biserici itinerant Popa Toader. Ea este datată prin inscripție din 1695 și pictată, conform pisaniei, la cumpăna secolului 18 cu 19. Structura de lemn se păstrează în condiții bune, în timp ce pictura este aproape ștearsă. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: SJ-II-m-B-05016. În satul
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
biserica de lemn din Bălan Cricova și biserica de lemn din Mănăstirea Bălan. În vecinătatea bisericii de lemn din Cricova s-a sfințit în 1996 o biserică parohială de zid încăpătoare, care a preluat funcțiunile celorlalte biserici de lemn. Conform inscripției de de-asupra ușii de intrare biserica a fost consacrată în ""Leat" (anul) "1695 msț" (luna) "apri"(lie) "26 dn" (zile)""". Pictura murală interioară și exterioară este datată la sfârșitul secolului 18, începutul celui următor, de o pisanie scrisă în
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
luna) "apri"(lie) "26 dn" (zile)""". Pictura murală interioară și exterioară este datată la sfârșitul secolului 18, începutul celui următor, de o pisanie scrisă în zilele împăratului Franțisc, al protopopului Petru al Miluanului, și cu ""cheltuiala a tot satul"". O inscripție cursivă pe cununa streașinii dinspre miazăzi surprinde o reparație semnificativă: ""Acésta biserica sa reparatu prin maestri de lemnu Georgiu Jánkis, Vasalika Munindras si Indreiu Petrule la a. 1881"". Puține biserici de lemn din Sălaj prezintă, cu toată modestia caracteristică a
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
în memorie atunci când dorim să mergem pe urmele meșterului itinerant de la Bălan Josani. Pe acesta îl putem identifica cu "meșterul Popa Toader" care a semnat un portal aproape identic în Valcău de Jos, unde cercetătorul sălăjan Leontin Ghergariu a citit inscripția în chirilice: ""Meșteri de la temeiu acești sfinte beserici Popa Toader ..."" Pe urmele lui putem merge și mai departe, tocmai în județul Bihor, la biserica de lemn din Totoreni. Aici el scrie pe un portal de intrare asemănător: ""ziditu-s-au
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
cine au fostu meșteri acești sfi[n]te besiarec[i] Freanț Nicoaria din Agrig[i] și unulu din Chendre a Petri Brudului fec[i]oru Gligorie. Ai d[e] la Is[uș] Hr[istos] 1727"". Meșterii sunt cunoscuți și din inscripția de la biserica de lemn din Ban, pe care o ridicaseră un an mai devreme. Cele două biserici au fost probabil asemănătoare, la Ban păstrându-se modelul original până la demolarea ei, la miljocul secolului 20.
Biserica de lemn din Fildu de Sus () [Corola-website/Science/309780_a_311109]