10,350 matches
-
care inteligența și personalitatea hagiografului să dispară sub puterea inspirației, care totuși suflă peste toate cuvintele lui. Biserica și creștinătatea întreagă atribuie fiecare carte canonică atât lui Dumnezeu cât și autorului instrumental, ceea ce înseamnă că atât factorul dumnezeiesc, care dă inspirația, cât și omul, care o primește, participă activ la această lucrare. Această participare activă implică facultățile superioare ale hagiografului în plinătatea lor și mai mult decât atât: în plinătatea lor ridicată la maximum prin lumina harului dumnezeiesc. În flacăra inspirației
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
inspirația, cât și omul, care o primește, participă activ la această lucrare. Această participare activă implică facultățile superioare ale hagiografului în plinătatea lor și mai mult decât atât: în plinătatea lor ridicată la maximum prin lumina harului dumnezeiesc. În flacăra inspirației, spiritul omenesc se dilată pentru a se asimila conținutului revelat, fiindcă acest conținut însuși e proporționat de Dumnezeu pe măsura desăvârșitei înțelegeri a omului duhovnicesc. Ideile revelate se informează în spiritul hagiografului care, primindu le, le cugetă în același timp
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Om prin natură, hagiograful e supranaturalizat prin har și în această sublimă ridicare, cuvintele alese pentru a înveșmânta ideile revelate aparțin unei îndoite preferințe teandrice: ele sunt deopotrivă proprietatea Duhului Sfânt și proprietatea omului. Participarea activă a inteligenței în actul inspirației, reliefată de Lusseau, reiese limpede din deosebirea pe care apostolul Pavel o face între darul glossolaliei și darul profeției (I. Cor. XIV). Atât glossolalia cât și profeția sunt harisme ale Duhului Sfânt; dar profeția e mai mare decât glossolalia, zice
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
activ mintea sau inteligența. De aceea Pavel sfătuiește ca cel ce primește darul glossolaliei să se roage pentru a i se lumina mintea ca să poată profeți, adică să poată comunica „revelația, cunoștința, proorocia sau doctrina” ce i se dăruiește prin inspirație. „Dacă vorbesc în limbi, zice apostolul, sufletul meu vorbește, dar inteligența mea rămâne fără roadă”. Prin urmare: „Mă voi ruga cu sufletul, dar mă voi ruga și cu inteligența”. Textul acesta e categoric în sensul ce ne preocupă. Și trebuie
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mă voi ruga și cu inteligența”. Textul acesta e categoric în sensul ce ne preocupă. Și trebuie să notăm că aici nu e vorba de o rugăciune obișnuită, ci de o rugăciune mistică în gradul cel mai înalt, de o inspirație, de o prezență supranaturală a lui Dumnezeu în suflet sau de o contemplație. Pavel, care a fost răpit până într al treilea cer, cunoaște mai bine ca oricine gradele manifestării lăuntrice a Duhului dumnezeiesc. După propria-i mărturisire, el grăiește
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
că extazul glossolaliei, neimplicând participarea inteligenței, e inferior profeției în care inteligența participă iluminată de har. în mistica creștină se pot deosebi două curente de contemplație: unul extatic, iar celălalt caracterizat printr-o intuiție intelectuală supranaturalizată sau spiritualizată de lumina inspirației dumnezeiești. Psihologul modern, adept al teoriei inconștientului creator, are în vedere numai fenomenele extatice a căror transă o identifică nu numai cu transa extazului artistic, dar chiar cu transele fenomenelor psihiatrice, după cum am văzut când am discutat această chestiune. Obsedați
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ești mai presus de ceruri,și să uit de toate lucrurile vizibile...”(Același, p. 203) Astfel conștiința prezenței divine, cunoașterea ci prin vederea nemijlocită a spiritului, care caracterizează doctrina ortodoxă despre contemplație, ne arată limpede care e adevăratul loc al inspirației în sufletul omenesc. Psihologismul modern năclăit în bezna inconștientului, cu iluzia că-l organizează științific, stă la antipodul doctrinei ortodoxe despre demnitatea omului ca ființă rațională. Dacă omul e în sens larg colaboratorul lui Dumnezeu în toate lucrurile bune ce
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
folosul tuturor, fie în domeniul religiei, fie în domeniul artei, doctrina ortodoxă nu ne îngăduie să admitem că locul de întâlnire al acestei colaborări ar putea fi inconștientul și iraționalul, ce se rânduiesc în zona animalității din noi. IZVOARE DE INSPIRAȚIE Inspirația artistică e momentul luminos și hotărâtor al viziunii sintetice în care viitoarea operă se descoperă anticipat în forma ei ideală. E fuziunea magnetică a clementelor constitutive, care zăceau până atunci disparate în sufletul artistului. Orice artist trăiește viața, o
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
tuturor, fie în domeniul religiei, fie în domeniul artei, doctrina ortodoxă nu ne îngăduie să admitem că locul de întâlnire al acestei colaborări ar putea fi inconștientul și iraționalul, ce se rânduiesc în zona animalității din noi. IZVOARE DE INSPIRAȚIE Inspirația artistică e momentul luminos și hotărâtor al viziunii sintetice în care viitoarea operă se descoperă anticipat în forma ei ideală. E fuziunea magnetică a clementelor constitutive, care zăceau până atunci disparate în sufletul artistului. Orice artist trăiește viața, o simte
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a plăsmuirii exterioare, e felul neîntrerupt de a trăi și de a interpreta experiența vieții. Oricât de variat, materialul depozitat în adâncul sufletului, din care se vor cristaliza operele, e selectat mulțumită acestui fel de a fi al artistului. Fulgerul inspirației conturează uneori forme cu totul negândite din acest material. Dar precum în văzduh, fulgerul nu apare decât dacă există norii, tot astfel inspirația nu se aprinde decât în nebuloasele inflamabile ale experiențelor sufletești și artistice totdeodată. Acest fond sufletesc constituie
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
din care se vor cristaliza operele, e selectat mulțumită acestui fel de a fi al artistului. Fulgerul inspirației conturează uneori forme cu totul negândite din acest material. Dar precum în văzduh, fulgerul nu apare decât dacă există norii, tot astfel inspirația nu se aprinde decât în nebuloasele inflamabile ale experiențelor sufletești și artistice totdeodată. Acest fond sufletesc constituie de fapt „izvoarele inspirației”. Ele sunt foarte variate și mulțimea capodoperelor sintetizate din aceste nebuloase sufletești, nu ne dau nici pe departe ideea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cu totul negândite din acest material. Dar precum în văzduh, fulgerul nu apare decât dacă există norii, tot astfel inspirația nu se aprinde decât în nebuloasele inflamabile ale experiențelor sufletești și artistice totdeodată. Acest fond sufletesc constituie de fapt „izvoarele inspirației”. Ele sunt foarte variate și mulțimea capodoperelor sintetizate din aceste nebuloase sufletești, nu ne dau nici pe departe ideea bogăției acestor izvoare. Hippolyte Taine, care în filosofia artei reprezintă concepția naturalistă, le subordonează la trei factori determinanți: rasa, mediul și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a lui Dumnezeu, mișcându-se în zona ontologică a libertății individuale. Rezumat al rasei, al mediului și al momentului, el personalizează aceste elemente în virtutea libertății proprii și a darului creator cu care e înzestrat. În această lumină, orizontul izvoarelor de inspirație se confundă cu orizontul libertății în care se mișcă personala capacitate a artistului. El își poate alege materialul din orice loc, din orice timp și chiar din viața unui neam străin de al său. Marele elogiu pe eare i-l
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
naturalistă, despre care am vorbit. Guyau, care e totuși un pozitivist, consideră determinismul mediului și al momentului drept o primejdie de trivializare a artei. În cartea sa L’art au point de vue sociologique, el recomandă îndeosebi patru izvoare de inspirație pentru a ocoli trivialul. Unul e deplasarea fanteziei din prezent în trecut. Trecutul, sub formă de amintire a lucrurilor trăite, e un bogat depozit din care se poate hrăni arta. Trecutul sub formă istorică, asupra căruia autorul nu insistă, e
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
din prezent în trecut. Trecutul, sub formă de amintire a lucrurilor trăite, e un bogat depozit din care se poate hrăni arta. Trecutul sub formă istorică, asupra căruia autorul nu insistă, e însă unul din cele mai prețioase izvoare de inspirație. Trecutul național e constituit din formele în care s-au încarnat viața și aspirațiile unui neam. Precum din amintirile proprii ne lămurim mai repede eul personal, din amintirile istorice se definesc virtuțile, defectele și caracterele fundamentale ale ființei neamului. Istoria
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
hibridă. Ea constituie un model de cum nu trebuie utilizat trecutul în artă. Și nimeni n-o urmează, cu toate că, în virtutea inerției comode, e dată ca exemplu în toate școlile din orice țară, unde se studiază literatura franceză. Al doilea izvor de inspirație, pe care îl recomandă Guyau pentru a scăpa de naturalismul trivial, „e deplasarea în spațiu și invenția mediului”, adică situarea unei acțiuni estetice într-un cadru exotic. Procedeul dă astfel o artă de pitoresc și e ilustrat de celebrul și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
izvor e descrierea însuflețită a naturii, chiar dacă ea nu e exotică, ci numai autohtonă. însuflețirea naturii, proiectând în spectacolele ei stările noastre sufletești. Nu e nevoie să insistăm asupra acestui lucru prea cunoscut. Să trecem la al patrulea izvor de inspirație mult mai interesant pentru noi. Filosoful, care a scris Ireligia viitorului și Morala fără obligație și fără sancțiuni, recomandă călduros Biblia ca izvor de inspirație. Biblia, nu pentru înțelepciunea dumnezeiască pe care o conține, căci Guyau, profund creștin prin generozitatea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nevoie să insistăm asupra acestui lucru prea cunoscut. Să trecem la al patrulea izvor de inspirație mult mai interesant pentru noi. Filosoful, care a scris Ireligia viitorului și Morala fără obligație și fără sancțiuni, recomandă călduros Biblia ca izvor de inspirație. Biblia, nu pentru înțelepciunea dumnezeiască pe care o conține, căci Guyau, profund creștin prin generozitatea inimii, e anticreștin prin rațiune, ci Biblia ca formidabilă forță literară a geniului oriental. Ca pozitivist, el combate pe Chateaubriand, înflăcăratul apologet al Geniului creștinismului
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Dumnezeu e adevărul și binele care strălucește în lume ca frumusețe, nu e mai puțin real că revelația lui în Scriptură e înveșmântată într-o formă estetică fără pereche în literatura lumii. Această formă, ea însăși e plăsmuită în văpaia inspirației suprafirești prin colaborarea Duhului Sfânt cu scriitorii sacri. Și dacă filosofii cu fruntea nebotezată recunosc și recomandă imensa ei putere de fecundație asupra spiritului artistic al omenirii, cu atât mai mult se impune pătrunderea și propagarea frumuseții biblice de către misionarii
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
intrare în universalitate. Dar nu există nici un popor care să participe la universalitatea culturală decât pe calea de comunicație spirituală, comună tuturor neamurilor, care e Biblia. Semnificativ e faptul că Guyau nu recomandă artiștilor francezi printre mijloacele de înnoire a inspirației refugiul în antichitate și exploatarea mitologiei clasice. Într-adevăr, cultura franceză a tăcut în această privință un abuz de proporții monstruoase. Începând cu veacul XVI, de la Ronsard și până azi, izvoarele principale de inspirație ale acestei culturi le oferă antichitatea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
francezi printre mijloacele de înnoire a inspirației refugiul în antichitate și exploatarea mitologiei clasice. Într-adevăr, cultura franceză a tăcut în această privință un abuz de proporții monstruoase. Începând cu veacul XVI, de la Ronsard și până azi, izvoarele principale de inspirație ale acestei culturi le oferă antichitatea. În artă, francezii sunt un popor lipsit de inventivitate proprie, de fantezie creatoare. Literatura lor de o claritate fără adâncime, de o grație fără sublim și de o proporție devenită monotonă, e o rafinată
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
antică. În nici o altă țară creștină din Europa căci Franța a fost o țară profund creștină, umanismul Renașterii n-a ispitit pe o scară mai întinsă spiritul creator. Tradiția ei artistică, ajunsă ca un fel de dulce teroare, e constrângerea inspirației pe calapoadele Greciei vechi. În acest curios și unic fenomen de renunțare la sine și de imitație socotită ca un titlu de glorie, ideea de rasă latină nu joacă nici un rol, pentru că nu Roma slujește modelele artistice, ci Atena clasică
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
pentru că nu Roma slujește modelele artistice, ci Atena clasică, Alexandria sincretismului hibrid și Asia Mică a putrefacției eleniste. Firește, nu toată literatura franceză e la fel. în interesanta lucrare Le genie du paganisme, Charly Clerc studiază minuțios această manie a inspirației antice la scriitori contemporani: Ernest Renan, H. Taine, Louis Menard, Leconte de Lisle, Heredia, Anatole France, Pierre Mille, Jules Lemaître, Juliette Adam, Pierre Louys, Maurice Barres, Charles Maurras, Albert Samain, Emile Verhaeren, Henri de Regnier, Jean Moreas, Contesa de Noailles
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
art, mais lcur âme, â creer en soi une âme antique qu’on substitue peu â peu â Ia sienne, â se faire ancien par contemplation de l’ Antiquite”. Altă cauză e „disprețul față de creștinism” al acestor scriitori. Toată redeșteptarea inspirației antice, zice Clerc, e pricinuită de un declin al credinței creștine. Imaginara „seninătate greacă” e opusă ca un miraj ideii de sacrificiu creștin. Într-adevăr, cu foarte puține excepții, scriitori citați mai sus exaltă sub diferite forme antichitatea cu sentimente
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mască fastuoasă a descompunerii morale și a debilității sufletului modern. Reînvierea insistentă a fazei de decrepitudine din amurgul lumii vechi e, în realitate, unul din aspectele diabolice ale nihilismului modern, de care am vorbit altădată. Arta cu asemenea izvoare de inspirație lasă impresia unui suflet care, nemaiputând crede bărbătește în viitor, agonizează în voluptatea putrefacției, pe ruinele unui lupanar antic. Există și o altă literatură și artă franceză, aceea a sănătoasei renașteri creștine și naționale, reprezentată de un Francis Jammes și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]