10,921 matches
-
pentru determinarea pozitivă a unei interculturalități fiabile. Contextul actual impune acest mod de gândire, acest stil de viață, iar eforturile care se fac pentru a studia și aplica interculturalitatea dovedesc din plin acest lucru. Rămâne de analizat în ce măsură în structurile intime ale culturilor naționale se poate integra și poate exista acest concept și în ce măsură supra-identitatea europeană îl afectează. 2.7. Demersuri instituționale pentru o cultură europeană În acest context al înțelegerii unor fenomene ale vieții sociale și culturale, Europa trebuie să
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
să integreze pe lângă premisa mai sus menționată și premisa opusă, ceva mai modestă, care presupune că omul, ființă supremă sau nu în univers, este o ființă limitată, și în același timp dinamică. Ea poate avea ca rezultat un univers mai intim, mai autentic, mai sănătos, și un grad surprinzător de împlinire a persoanei umane. Omul a fost imaginat ca ființă care muncește și gândește pentru a-și defini dorințele și pentru a-și construi universul imaginar și simbolic, ca rezultat al
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
care a aplicat acesta, ar putea considera decizia angajării sau respingerii ca fiind bazată pe principii discriminatorii. Astfel de întrebări au ca subiect familia, vârsta copiilor, starea civilă (căsătorit, celibatar, divorțat), intenția de căsătorie sau de a avea copii, aspecte intime/personale sau care privesc starea de sănătate, naționalitatea, politica sau credințele religioase. Exemple de întrebări care trebuie evitate: * Sunteți căsătorit(ă)? * Câți copii aveți? Ce vârste au? Cum aveți grijă de aceștia? * Unde lucrează soțul/soția? * Locuiți cu părinții/rude
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
sexi cu femei/ bărbați. Forme psiho-emoționale în care poate să apară hărțuirea sexuală: * amenințări, constrângeri, abuz de autoritate prin condiționarea obținerii unor beneficii în plan profesional (sau școlar) de acceptarea comportamentelor de hărțuire; * oferirea de cadouri cu tentă sexuală (lenjerie intimă, obiecte sexuale); * obligarea angajaților să poarte îmbrăcăminte sumară la locul de muncă; * insistențe privind acceptarea unei invitații sau a începerii unei relații, urmărirea persoanei; * sabotarea muncii unei persoane; * umilirea publică a persoanei; * excluderea persoanei de la anumite activități, din echipe de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
o toamnă, să fi avut vreo zece- unsprezece ani, a trebuit să urce pe o căpiță de paie și să aranjeze firele răsfirate. Ar fi făcut-o bucuroasă, dacă bunica i-ar fi dat și un anumit obiect de lenjerie intimă, care ar fi ferit-o de eventualele priviri indiscrete ale celor din jur. Și poate nimeni nu s-ar fi supărat de refuzul ei, dacă mătușa Ftenia nu ar fi certat-o și nu ar fi pedepsit-o pentru neascultare
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
august 1939 de la Obersalzberg cu Führer-ul, a fost stabilită clar ordinea de atac împotriva dușmanilor Reich-ului: "Polonia (primul). Anglia (activ), Franța. Rusia nu trebuie să scoată castanele din foc... Neutrii: Norvegia, Suedia, Danemarca vor fi strict neutre datorită convingerilor lor intime... Elveția, Belgia, Olanda. Elveția va rămâne în mod cert neutră"703. Ordinul de atac a fost dat la 1 septembrie 1939; în aceeași zi, armatele germane invadau teritoriul polonez, marcând începutul celui de-al Doilea Război Mondial 704. În "Directiva
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
reuni cu România. Desigur, unioniștii au și ei păcatele lor, dar acestea nu schimbă datele problemei. Pretinsa elită alogenă, separatistă și românofobă, este terfelită chiar de propriii exponenți. Recent, Irina Vasilakii și-a creat un video-blog pe YouTube. Fosta colaboratoare intimă a lui Șevciuk a decis să prezinte dedesubturile puterii de la Tiraspol. „Războiul din Transnistria a avut drept cauză principală banii” - Apropo, din ce cauză elitele din stânga Nistrului au respins din start reformele democratice? E suficientă teza că acolo exista o
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
avea nevoie -fond de ten, care, din cauză că nu reprezintă o atracție deosebită, era amplasat chiar în partea de jos a suportului. Am avut o situație asemănătoare într-un magazin universal, când un bărbat supraponderal care încerca să-și găsească lenjerie intimă pe măsura lui într-un raft de dimensiuni mari și l-am văzut aplecându-se periculos de jos ca să ajungă la articolele cu pricina, aflate aproape de podea. În ambele cazuri, logic ar fi fost ca suporturile pe care se află
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
om de știință în domeniul shoppingului ca să-ți dai seama ce s-a întâmplat, deși, dacă ești femeie mai ales una supraponderală poate înțelegi mai bine. O femeie supraponderală nu prea are ce să aleagă când vine vorba de lenjerie intimă, pentru că toate produsele sunt cu elastice subțiri, incomode în talie și la încheietura piciorului. De la evenimentul pe care l-am povestit și care s-a întâmplat acum câțiva ani, lenjeria femeilor s-a mai schimbat, în sensul că a preluat
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
femeile nu ar purta lenjerie care arată ca lenjeria bărbătească, deși, în mod clar, tendința generală în moda feminină a fost de a împrumuta din moda bărbaților, care reprezenta un fel de ideal. Dacă vreun director de producție de lenjerie intimă ar fi stat în spatele standului lângă cercetătorul nostru, poate ar fi realizat că această femeie îl învăța ceva foarte important pentru produsul lui. Poate că revoluția în moda lenjeriei pentru femei ar fi început mult mai devreme. Sau, din nou
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
haine, care cădeau pe jos. Și cine trebuia să le ridice, să le scuture și să le așeze la loc? Timpul economisit prin aglomerarea standurilor era pierdut cu păstrarea articolelor în ordine. Ar fi trebuit să vedeți raionul de lenjerie intimă: ați cumpăra ceva de pe jos? Dar este posibil să folosești designul și promovarea pentru a reduce volumul de muncă. Un exemplu este Poșta Statelor Unite, care testează un număr de prototipuri pentru un oficiu poștal nou și (mult) îmbunătățit. Într-un
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
un suport cu broșuri. Când te afli în fața unui ofițer bancar, modul cum este organizat biroul acestuia spune foarte multe despre relația dintre tine și el. Stă de partea cealaltă a biroului, iar monitorul de calculator, care arată cele mai intime elemente ale situației tale financiare, este întors spre angajatul bancar, nu spre tine. Se uită la ceva cu o figură foarte gravă, și nu-i așa că ți-ai dori să știi despre ce este vorba? Am făcut cândva un studiu
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
originale, noi de a ni-i reprezenta pe cei dragi și legăturile care ne unesc cu ei. Dar, în alt sens, aceste impresii, tocmai pentru că sînt noi și conțin numeroase elemente străine de cursul anterior și de partea cea mai intimă a gîndurilor noastre actuale, sînt străine și față de grupurile de care sîntem legați cel mai strîns. Ele le exprimă pe acestea, dar, în același timp, nu le exprimă astfel decît cu condiția să nu fie prezente material, fiindcă toate obiectele
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
imediat în sine, introducînd în memoria sa puncte de reper și diviziuni pe care le aduce gata făcute din exterior. Pe acestea le vom lega de amintirile noastre, dar între amintiri și punctele de sprijin nu va exista nici un raport intim, nici o comuniune de substanță. De aceea noțiunile istorice și generale n-ar juca aici decît un rol foarte secundar: ele presupun existența prealabilă și autonomă a memoriei personale. Amintirile colective s-ar aplica peste cele individuale, per-mițîndu-ne o stăpînire mai
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
de la constrângerile sintaxei, aceasta se datorează faptului că folosirea lui este și cea a revendicării de către promotori a unui "adevăr psihologic" care trădează sintaxa discursului raportat tradițional. După cum scrie și É. Dujardin, în monologul interior, subiectul "își exprimă cele mai intime gânduri, cele mai apropiate de inconștient, înainte de orice organizare logică, adică în starea lor primordială, prin fraze reduse la o sintaxă minimă, lăsând impresia unei veniri de la sine [...]. Diferența nu constă în faptul că monologul tradițional ar exprima gânduri mai
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
cele mai apropiate de inconștient, înainte de orice organizare logică, adică în starea lor primordială, prin fraze reduse la o sintaxă minimă, lăsând impresia unei veniri de la sine [...]. Diferența nu constă în faptul că monologul tradițional ar exprima gânduri mai puțin intime față de monologul interior, ci faptul că le coordonează, demonstrând înlănțuirea lor logică"220. Cu toate acestea, nu trebuie să ne lăsăm păcăliți de revendicarea unui adevăr psihologic. Chiar dacă autorii pretind că regăsesc autenticitatea conștiinței în sine, textul lor se adresează
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
universală, București, 1966, p. 176. "Quelle singulière idée j'ai eue, vraiment, ce soir-là, de choisir pour reine Mlle Perle ! Je vais tous les ans faire les rois chez mon vieil ami Chantal. Mon père, dont il était le plus intime camarade, m'y conduisait quand j'étais enfant. J'ai continué ; et je continuerai sans doute tant que je vivrai, et tant qu'il y aura un Chantal en ce monde. Les Chantal, d'ailleurs, ont une existence singulière; ils
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
lipseam aproape niciodată, având invitație permanentă din partea profesorului Bologa. Aici se servea câte o gustare, prăjituri și, în același timp, se discuta literatură, artă, îndeosebi medicină, diverse cazuri mai deosebite constatate în clinicile universitare din luna respectivă. Era o atmosferă intimă, plăcută, respectuoasă, dar de un conținut științific înalt, diversificat de la care am putut învăța multe lucruri folositoare pentru viitoarea mea profesie de medic și de viață. După reușita examenului de admitere, pe atunci era natural că începea facultatea de medicină
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
în adevăratul sens al cuvântului. Steinhardt însuși pune cuvântul jurnal între ghilimele, ceea ce sugerează clar că nu e un jurnal propriu-zis, însemnările nefiind făcute în ordine cronologică. Lucrul acesta e sesizat și de E. Simion: "nu-i propiu-zis un jurnal intim, din moment ce însemnările au fost "reconstituite" din memorie și, în acest caz legea continuității nu mai funcționează, ci o confesiune apropiată, ca formă epică, de ceea ce în secolul al XIX-lea se numea memorial. Jurnalul fericirii se îndepărtează cu toate acestea
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
în adevăratul sens al cuvântului. Steinhardt însuși pune cuvântul jurnal între ghilimele, ceea ce sugerează clar că nu e un jurnal propriu-zis, însemnările nefiind făcute în ordine cronologică. Lucrul acesta e sesizat și de E. Simion: "nu-i propriu-zis un jurnal intim, din moment ce însemnările au fost "reconstituite" din memorie și, în acest caz legea continuității nu mai funcționează, ci o confesiune apropiată, ca formă epică, de ceea ce în secolul al XIX-lea se numea memorial. Jurnalul fericirii se îndepărtează cu toate acestea
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
și Margareta Gyurcsik, Editura Amarcord, Timișoara, 2001. Sângeorzan, Zaharia, Monahul de la Rohia Nicolae Steinhardt răspunde la 365 de întrebări, Editura Humanitas, București, 2004. Simion, Eugen, Scriitori români de azi, vol. IV, David.Litera, București Chișinău, 1998. Simion, Eugen, Ficțiunea jurnalului intim, vol. 1-3, Editura Univers Enciclopedic, București, 2001. Simion, Eugen, Genurile biograficului, vol. I-III, Fundația Națională pentru Știință și Artă, București, 2008. Simuț, Ion, Incursiuni în literatura actuală, Editura Cogito, Oradea, 1994. Tănase, Stelian, Anatomia mistificării, Editura Humanitas, București, 2003
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
-l strunească cu atât mai tare cu cât într-o zi trebuie să-i scape.“ (Iașii și locuitorii lui în 1840). Un echivalent epic al acestor propoziții ne oferă nuvela Amelia Stefanesco de Marie Boucher (Steaua Dunării, 1859), descriind moravurile intime ale boierimii prin ochiul cuiva care le cunoscuse în amănunțime. Raporturile de familie în lumea aristocratică se definesc prin uscăciune și convenționalism, de reale sentimente paterne sau filiale neputând aici fi vorba. Părinții îi supun pe copii la o „atârnare
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
în ambianța generală a timpului, când confruntările dintre părinți și fii, mai ales dacă atingeau domeniul politic, căpătau intensități nu o dată dramatice. V. Alecsandri vorbește îndreptățit despre „o luptă neîmpăcată și amară“, în cursul căreia „însăși sfințenia legăturilor celor mai intime era expusă înrâurirei unei stări de lucruri foarte delicată și ades foarte critică“ (Necolae Bălcescu în Moldova), iar D. Bolintineanu, oprindu-se și el asupra fenomenului, îl sintetizează într-o formulă memorabilă: „fiii divorsau de părinți“ (Cuza vodă și oamenii
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
și-au văzut tații purtând ișlic și anteriu, iar pentru unii dintre ei această imagine a rămas definitivă. Vremea părinților îi apare lui Alecsandri drept o „epocă interesantă“, de care, subliniază cu luciditate poetul, „ne ținem noi înșine prin legături intime“ (Constantin Negruzzi. Introducere la scrierile lui). O mărturie înrudită, mergând până la conștiința scindării, ne oferă mai vârstnicul C. Negruzzi: „în mine sânt doi oameni deosebiți, românul vechi și românul nou“ (Scrisoarea VIII). Și în autorul Pastelurilor, consideră G. Ibrăileanu, „s-
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
la îndemîna fiecăruia, fapt enunțat în artcolul 44 al Constituției. Aici se vorbește totodată de "drepturile cetății", de "indigenat" cantonal, de naționalitate confederală, fără ca vreu-na din aceste noțiuni să dețină prioritatea particulară.403 Sentimentul de apartenență primordială este o problemă intimă a fiecărui elvețian. Poate că acesta se confundă cu vreuna din subordonările determinate de norma constituțională, poate se circumscrie cadrului teritorial al unui canton sau se atașează aceluia, relativ transteritorial, al confederației întregi. Însă la fel de bine el poate să ignore
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]