8,698 matches
-
și saschiu, în care amestecară și flori frumoase, și așezară moarta deasupra”, „.lăsară trupul neînsuflețit și nestricat să se legene în aer liber, la umbra frunzișului verde și în cântecul păsărilor pădurii”. Și în colecția Ion Pop-Reteganul este prezentă o ipostază prețioasă a expunerii aeriene a moartei: un sicriu de aur așezat într-un paltin. Iulius Lips a investigat astfel de practici funerare la civilizațiile primitive: „Închinarea la soare, caracteristică populațiilor patriarhale, duce la dezvoltarea obiceiului de a înmormânta morții în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
încheiată de mama vitregă a Naramzei (maternitatea malefică în plan contingent), care devine un monstru inițiator prin provocarea suferinței inițiatice. Un alt termen ritual caracteristic desăvârșirii este prezent în basmul Cu Florea, 3 ani fiind aici necesari transmutației fetei în ipostaza specifică a florii: „Apoi după ce petrșce vo tri ai d’e zîle, fata i-m pămînt. Crșșt’e-o flore d’in mormîntu fșt’ii, mîndră flore, da n-o șt’iut-o n’ime că ce fel d’e flore
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
magice, fertile. Omul de lemn în care intră fata popii a cu stem o camuflează integral, existența ei este dovedită uzând același registru specific spiritelor, pe care l-am văzut în basmul Florea. Ca și fecioara - floare, ea iese din ipostaza izolantă doar noaptea, pentru a se hrăni. Cea de-a doua circumscriere în dimensiunea arboricolă este o haină de lemn. Menirea ei este să acopere frumusețea și bogăția fetei izgonite, pentru inducerea stării rituale de anulare a identității umane. Un
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a-i fi soț. Capacitățile dobândite în această etapă vor induce o maternitate fabuloasă, dar nu în spirit consacrant, ci drept o nouă fază inițiatică. Tărâmul infernal în care fecioara își face ucenicia este populat de zmei sau, într-o ipostază mai apropiată de mundan, de tâlhari. Pasivitatea cu care ea se supune recluziunii are aceeași justificare ca anticiparea morții în basmele culese de Ovidiu Bârlea. Fata conștientizează traseul inițiatic și îl îndeplinește după datele rituale: „ - Ei, eu sunt fata împăratului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de vie221. Recurența acestui spațiu geologic în scenariul inițiatic adâncește simbolistica întoarcerii ob ovo: „Grota e considerată de către folclor drept matrice universală și se înrudește cu marile simboluri ale maturizării și intimității, ca oul, crisalida și mormântul”. Fecioara Maria, ca ipostază recentă a maestrului inițiator (într-un basm din antologia Pop-Reteganul o zână scoate fiica frumoasă din planul uman), adaugă recluziunii și tabuul vorbirii. Fata neofit va avea voie să grăiască numai după încheierea suferinței inițiatice, ca semn al penitenței totale
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
care a protejat-o de lumină are rol ritual postliminar, de agregare la lumea socială infuzată cu fertilitate prin revenirea fetei sălbatice (i.e. care a aflat tainele lumii neaccesibile). Hainele fine, prețioase sunt proprii fetei de împărat din basme, ca ipostază socială supremă. Mătasea apare din nou, ca element al statutului superior, în componența ibrișinului. Atunci când recluziunea include moartea aflată de comunitate, fata inițiată refuză întoarcerea în planul social, din cauza statutului ei superior: „Dacă mă-ntorc îndărăt lampărățîia noastră, atuncea rîde
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
astfel un echivalent textil al aurului asociat frecvent inițiaților. Atât metalul, cât și firul fin au puteri apotropaice, dar dacă aurul dezvoltă mai ales conotații pasive, de creare a fundalului solar, mătase devine un factor activ în domolirea stihiilor. O ipostază a mrejei ce capturează monștrii o constituie, într-un basm din Vălcău de Jos, Sălaj, straița primită ca ajutor năzdrăvan: ea leagă diavolii și moartea însăși. Scenariul inițiatic conține aceeași practică de consacrare prin care agresorul asociat materiei primare este
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
înceată-ți undele/ Ca să nu-mi atingi calinu, nici malinu” (BumbuieștiVâlcea). Copacii sacri constituie stâlpii pentru leagănul de mătase și în același timp un axis mundi dublu ce susține lumea în echilibru. Erodarea acestor piloni vegetali trezește imaginea arhaică a ipostazei malefice rozând la stâlpul de susținere a lumii, ceea ce transformă rugămintea fecioarei către fluviu într-un act eroic, de înfruntare a principiului distructiv însuși. Specificitatea cântecului este dată de momentul ontologic și contextul lui mitic. Într-o colindă din Dragoslavele
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
trăgănat,/ Și cu glasul haiducesc,/ Și cu viersul femeiesc” (Voineasa - Vâlcea). Drumurile profan și sacru sunt foarte clar delimitate în acest fragment, boierii parcurg un itinerar în contingent și nu au simțurile necesare pentru muzica din lumea mitului. Doamna, ca ipostază a maestrului inițiat, marcată prin reverență, înțelege instantaneu atât sunetul, cât și imaginea neofitului. Descrierea cântecului revelează coordonatele armoniei sacre: îngânarea notelor implică o interiorizare profundă, emisia lor venind direct din sufletul fetei. Redarea tărăgănată a liniilor melodice este proprie
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
integrare în lumea revigorată, feciorii și fetele alese pentru a fi pețite au astfel acces la acest timp privilegiat. Într-o colindă culeasă de Sabin V. Drăgoi, apele înseși hotărăsc pornirea și oprirea potopului, precum și ivirea florilor aducătoare de fete. Ipostaza de fons et origo a mării primește în acest text excepțional o dimensiune dinamică, ce însumează totalitatea acțiunilor cosmocratoare. Vom cita extensiv colinda pentru imaginea deosebită a arborelui lumii ce face legătura htonian - acvatic - uranian și pentru adresarea directă a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
d-alege/ Hai mai mică, mai voinică,/ Hai mai mare, mai harnică/ Și la păr îi calapăru/ Și la brațe iarbă creață/ Și la țâță-i tămăiță/ Și la brâu e foionfiu” (Leșnic - Hunedoara). Marea este aici o mască pentru ipostaza masculină, prin simbo¬listica aratului și prin alegerea fetelor de măritat. Prezența lor este provocată de florile de culoare violetă, „mohorâtă”, adică aparținând cromaticii crepusculare, specific inițiatică, prin sugestia trecerii de la o etapă existențială la alta. Prima cultură după potop
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fac și din leagănul suspendat), pentru că forțele creatoare le sunt imanente. Orice altă intruziune în momentul zero al lumii este imposibilă, ca act de protejare a universului regenerat. Din grupul cu valoare de contrast pentru fata aleasă se distinge o ipostază feminină florală, fecioara care își transformă trupul în plantele ale căror taine ea le cunoaște. „Zâna” florilor constituie mireasa lumii renăscute, e fata care poartă în spirit calomfir, are brațe iscusite și erotism latent, delicat. Mâlul rămas în urma revărsării apelor
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
verde, păru dă aur, soarili-n piept, luna-n spate, doi luceferi în doi umeri, spicu grâului în vârfu capului" (Pătroaia-ValeDâmbovița). Abilitățile surorilor mai mari provoacă belșugul, dar nu viața, creațiile lor sunt inanimate, în timp ce pruncii promiși de mezină apar ca ipostaze divine mijlocite de fecioara cu puteri hierofante. Împăratul constituie un ideal marital ce solicită capacități superlative, supraumane în sens inițiatic. Surorile mai mari au parcurs o inițiere ce limitează abilitățile la o valorificare socială, pe când mezina, prin puterile ultimogeniturii născute
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
așeze împărăția departe de drama sterilității, ci să o consacre unei perioade glorioase îndelungate, prin puterile magice ale succesorilor regali. Soții surorilor mai mari vor fi în acord cu valoarea abilităților dobândite, ei fiind scriitori, dregători, scutieri și paharnici, ca ipostaze ale profanului, în opoziție cu dimensiunea spirituală sacră a mezinei și a împăratului. Cu totul impresionantă este lunga serie de caracteristici divine ale celor trei feți logofeți. Petru Caraman consideră această enumerație aglutinantă o caracteristică a variantelor românești pentru motivul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
prin mediul scabros, până la momentul inițial al creației, când haosul era redus la tăcere. Pătrunderea pe jumătate în infern, asemenea lui Mistricean în șarpe, sugerează natura duală a neofitului, mort pentru comunitate (în basm această stare e decodată malefic, în ipostaza strigoiului) și ca persoană infantilă, dar puternic animat de sensurile sacre, atât în decursul inițierii, cât și ulterior ei. Pântecul teluric cu vitalitate consumată este alteori suplimentat simbolic cu ritul îmbrăcării neofitului în piei de animale: „Pe biata împărăteasă a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
bivol, așa- ntreagă, cum a fost ea. Ș-a pus-o-n poartă. Și-n poart-a scris: «Cine trece pe drum, să dea cu pietre-n ea!» Dacă nu dă nimeni cu pietre-n ea, îi dă amendă. Îi dă!”. Ipostaza sacră a boului are o răspândire universală; ceea ce îl transformă aici într-un donator simbolic implicit este forța lui liniștită ce vine din „blândețe și detașare”, acest portret exteriorizând de fapt calitățile feminine demonstrate în timpul mutației ontologice. Legătura mistică a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
preluare „ereditară” a însușirilor inițiatice materne. Copiii de aur sau cu însemne astrale sunt capabili, în urma asasinării lor, să se transforme în meri, în busuioc, în miei și din nou în copii, marca sacralității lor, compoziția din aur însoțind fiecare ipostază. Glasul lor transcende speciile și formele animate sau nu (mărul de aur este tăiat și preschimbat în pat), dar poate fi auzit doar de personajul malefic inițiatic, autor al crimei rituale. Pentru ca împăratul tată să înțeleagă adevărul sacru, este nevoie
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
perspectiva ei modificată ducând în basme la o concepție imaculată. Viitorul popular al verbelor predicative are o valoare optativă, ca efect al intenției rituale a pretendentului. Prin tăierea cosiței în urma provocării, tânărul declară inițierea încheiată. Ciuta constituie un intermediar între ipostaza inițiatică a feciorului pornit prin pădurea misterelor și fata ieșită recent din cufundarea izolantă în mit. Transformarea ei constituie indiciul că și-a desăvârșit traseul ritual și a fost asimilată de natura sălbatică a ființei, ca depozitar al tuturor forțelor
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
din ambele variante citate ale basmului fetei înmormântate să revină la forma umană doar noaptea, când mănâncă pe ascuns din bucatele împărătești, ca semn al reintegrării în lumea fenomenală. În colindele de fată mare, inițiata însăși declamă natura vegetalacvatică a ipostazei sale: „Eu nu-s fată, nici nevastă,/ Ci io-s floare de pe mare,/ Rozmarin, miroasă tare,/ De m-o bate vântu-n dos,/ Umplu țara de miros./ De m-o bate vântu-n față/ Umpli țara de dulceață” (Lipova - Arad). Mireasma resimțită
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
creanga pe care a fost construit. Rămasă în mod brutal fără liantul cu lumea cunoscută, pasărea apare marcată de pustiul inițiatic și de dorul ce însoțește, la nivel psihologic, ruptura de nivel. În colinda Voinic căutat prin munți IV (117), ipostaza avimorfă este provocată de fecioara însăși, semn că inițierea s-a produs deja: „«Fă-mă, doamne, ce mi-i face,/ Fă-mă, doamne-o negurea,/ Negurea-n toată lumea.»/ Cum cerea mi se făcea,/ Se făcea de-o păsărea;/ Sus, mai sus
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și vedem cum bate fata de trei ori din palme ș-o face Dumnezeu o păsărică mândră și frumoasă și-și ia zboru drept la nunta respectivă, acolo unde era și băiatu vânător” (Păuleasca - Argeș). Natura excepțională a fetei transcende ipostaza umană și conferă păsării un aspect revelatoriu. Capacitatea de a trece în planul faunei solare implică cunoașterea totală, zborul păsării către tărâmul de dincolo fiind sigur, de parcă ar fi deja parcurs. Bătaia din palme ca declanșator al metamorfozei dă fecioarei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mi-i grăia:/ «Stai, Andreiaș, nu mai da,/ C-am să-ți spun de-o ghicitoare,/ Ghicitoare, vorbă mare:/ C-acolo-i o fată mare/ Cu cosița pe spinare/ Și la față rumeoară/ Și e soața dumitale»” (Moldoveni - Ialomița). Decodarea ipostazei solare („păsărică gălbioară”) echivalează cu ieșirea din etapa liminară inițiatică, fiindcă traduce simbolurile sacre în registru social („soața”) și pregă¬tește reintegrarea în comunitate sub noua identitate. Mesajul fecioarei metamor¬fozate este caracterizată de porunca imperativă urmată de recompensa rituală
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Nu ți-o dăm roabă să-ți fie,/ Și ți-o dăm doamnă să-ți fie” (Bratovești - Vâlcea). Păsărica gălbioară este aici marcată explicit de apartenența solară, în timp ce astrul nopții apare dominat de fecioara din cetate. Lebăda reprezintă o altă ipostază solară a fetei, adusă, într-un basm din Găgești, Dâmbovița, de cea mai mare apă curgătoare (în geografia și percepția românească) între lumi: „Se duce acolo, la Dunăre, vede venind pă apă o lebădă frumoasă. Venea, venea, venea, venea pă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
zmuncit ș-a zburat ș-a rămas cu penili-n mânî. Penili erau auriti” (Izvoare - Soroca). Natura divină a păsării atrase de arborele rodirii este marcată prin același simbol metalifer, ce acționează în lumea basmului ca indicator pentru traseul inițiatic. Alte ipostaze zoomorfe ale fetei sunt provocate, în basm, de vrăji malefice, iar aparența de capră sau broască țestoasă trebuie răscumpărată de fecior în cursul inițierii, a cărei utilitate devine astfel dublă. Broasca țestoasă are un corespondent în balada Broasca Roasca I
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ardica./ Când soarele răsărea,/ Ele-n soare strălucea” (AlexandrovățSerbia). Domeniul ei specific, apele cu palate în adâncuri, după cum dezvăluie basmul Broasca țestoasă cea fermecată, din colecția Ispirescu, aduce puterile germinative ale genezei, prin infuzarea lumii cu energiile originare. Capra, ca ipostază punitivă a fetei, șade, pe de altă parte, într-un spațiu mineral, întreaga ei împărăție este transformată în piatră, ceea ce amintește de recluziunea fetei sălbăticite din balada Iovan Iorgovan I(6). Transformările zoomorfe demonstrează asimilarea forțelor genuine ale lumii și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]