8,251 matches
-
plăti integral sau în mai multe rate deținătorului (împrumutătorului) la o dată viitoare specificată sau la date viitoare specificate. Uzual, asemenea valori mobiliare sunt purtătoare de dobândă (cupon) și/sau sunt vândute cu discount, iar valoarea nominală va fi plătită la maturitate. Valorile mobiliare de îndatorare includ obligațiuni (inclusiv cele convertibile), valori mobiliare de tip "stripped" și valori mobiliare de îndatorare pe termen scurt; 27. valori mobiliare de îndatorare pe termen scurt (Short-term paper) - valori mobiliare de îndatorare cu maturitate de un
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190148_a_191477]
-
plătită la maturitate. Valorile mobiliare de îndatorare includ obligațiuni (inclusiv cele convertibile), valori mobiliare de tip "stripped" și valori mobiliare de îndatorare pe termen scurt; 27. valori mobiliare de îndatorare pe termen scurt (Short-term paper) - valori mobiliare de îndatorare cu maturitate de un an sau mai mică de un an. Capitolul II Obligații de raportare Articolul 3 (1) Instituțiile de credit, instituțiile financiare nebancare, Trezoreria Statului și Poșta Română au obligația să transmită Băncii Naționale a României - Direcția reglementare și autorizare, anual, până cel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190148_a_191477]
-
Constituția din septembrie 1952, făcându-se bilanțul transformărilor economice de până atunci, predomină realizarea intereselor politice ale partidului comunist. De acum și până la prăbușirea sistemului, rolul conducător al Partidului a rămas explicit precizat în textul legii fundamentale. Următoarea Constituție, de „maturitate” a regimului, adoptată de Marea Adunare Națională în ședința din 21 august 1965, cu unanimitatea celor 446 deputați prezenți la ședință, definea, prin art. 3, Partidul Comunist Român drept „forța politică conducătoare a întregii societăți” . Totodată, prin art. 26, se
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
a) să fie membri sau candidați de partid (pentru școlile de ofițeri de miliție, trupe și Școala nr. 3 a M.A.I. pot fi selecționați și membri ai U.T.M.); b) să fie absolvenți ai școlii medii cu examen de maturitate; c) să fie de profesie muncitori calificați sau tehnicieni (pot fi selecționați într-o proporție redusă și învățători sau funcționari); d) să aibă originea socială muncitorească, țărani colectiviști (care până la intrarea lor în G.A.C. au fost țărani cu gospodărie
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
urmând „să-și spună părerea dacă merită să devină ofițeri de securitate”. Se aprecia că aplicarea acestui sistem de selecționare va contribui la „îmbunătățirea și ridicarea muncii organelor de securitate la nivelul cerințelor etapei pe care o parcurgem, la creșterea maturității politice, a combativității revoluționare și a spiritului de partid în întreaga lor activitate”. Potrivit unei hotărâri a Secretariatului C.C. al P.C.R. din luna mai 1974, necesarul de ofițeri de securitate trebuia acoperit în următorul mod: „a) În proporție de 60
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
aceasta nu poate fi decât condamnată, pentru că este o pagină foarte urâtă în istoria mișcării muncitorești din Uniunea Sovietică. Sunt, tovarăși, cazuri când sunt ofițeri care fac anumite abuzuri sau prostii. Interesant este că în loc să privim aceste probleme sub aspectul maturității lor, lipsa de a înțelege anumite interacțiuni sau tendința de a munci mai ușor, interpretăm aceste lucruri făcute de Securitate într-un anumit mod. Eu cred că nu este just acest lucru. Din discursul tovarășului Hrușciov am reținut teza aceasta
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
11,87 Peste 60 ani 77.118 6,22 89.209 6,47 După cum rezultă din datele de mai sus, compoziția după vârstă a membrilor și candidaților de partid este bună, asigurându-se în acest fel o îmbinare justă a maturității și experienței membrilor și candidaților mai în etate, cu inițiativa și elanul celor mai tineri. II.Primirea în partid și repartizarea forțelor partidului în principalele ramuri de producție și domenii de activitate În lumina sarcinilor trasate de Plenara C.C. al
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
fundamentală a Consiliului Securității Statului, a fiecărui ofițer de securitate. Securitatea, ca instrument al partidului și statului, chemată să desfășoare o activitate prin excelență politică, trebuie să acționeze conștient, în spiritul unei înalte responsabilități politice și sociale, cu discernământ și maturitate politică necesară pentru soluționarea concretă a fiecărui caz concret, fiind gata oricând să-și îndeplinească îndatorirea sfântă de a apăra cuceririle socialiste ale națiunii. Suntem încredințați că, punând la baza activității noastre politica partidului, legile țării, ne vom face pe
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
personal din aparatul central al Ministerului de Interne, dă o înaltă apreciere conținutului și semnificației proiectului de Program, proiectului de Directive și Tezelor C.C. pentru Congresul al XI-lea al Partidului Comunist Român. Delegații și invitații, dezbătând cu responsabilitate și maturitate politică aceste documente de o inestimabilă valoare teoretică și practică își exprimă deplina adeziune față de prevederile lor, față de întreaga politică marxist-leninistă a partidului. Conferința subliniază cu profundă satisfacție contribuția hotărâtoare adusă la elaborarea și fundamentarea liniei generale a politicii interne
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
cie ? i umilin? ele inerente ei. �n primii ani de liceu, Iorga a fost nevoit s? suplimenteze venitul familiei ? în�nd medita? îi cu colegii s? i de ? coal? mai boga? i. Odat? , a scris o compunere care dovedea at�ta maturitate �nc�ț profesorul respectiv a crezut c? pupilul lui Iorga o plagiase ? i l? a certat. Mama copilului nu a vrut s? cread? c? Iorga scrisese compunerea. Consider�ndu? l un ? arlatan, l? a dat afar? din casa ei. A existat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? au bucurat de sprijinul maselor p�n? �n 1918. Junimismul se opunea antisemitismului, consider�ndu? l un afront la adresa inteligen? ei umane 59. Concep? iile literare ale lui Maiorescu au fost exprimate �ntr? o manier? caracteristic?: ��ntruc�ț publicul a ajuns la maturitate �n privin? a gustului ? i a discern? m�ntului literar, nu mai este nevoie de reviste literare, că s? nu mai vorbim de critică literar?. � Conservatorismul lui Maiorescu avea poate �n vedere revistele literare ale lui V.�Belinski, care erau mult mai mult
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iorga s? a mutat cu noua lui șo? ie �ntr? un apartament modest din Bucure? ți, r? m�n�nd acolo p�n? �n 1907, c�nd s? a stabilit la V? lenii de Munte. Cea de a doua c? snicie se baza pe maturitate: cuplul f? cea totul �mpreun?. Mai mult, era bazat pe compatibilitate ? i pe �ncredere reciproc? , care poate fi dob�ndit? numai dup? lungi ani de convie? uire. Au avut ? apte copii: Mircea (1901? 1966), a fost inginer; Magdalena (1905�1994
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
franceze erau ocupate de muncitori, el depl�ngea excesele: �Ajunge! Destul! �116 Dac? r? zvr? tirea a putut fi potolit? �n Fran? a, �n Spania ea a dus la r? zboi civil. Iorga a manifestat �ntotdeauna ne�ncredere fă?? de temperamentul ? i maturitatea celor din extremitatea sudic? a continentului european. A fost de acord cu Salazar �n Portugalia ? i a salutat venirea la putere a generalului Metaxas �n Grecia. Atunci c�nd a fost proclamat? Republică Spaniol? , Iorga a lansat un avertisment: o republic? are
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
știe însă că, în diferite culturi, acest prag de vârstă este mai scăzut (14-16 ani, fiind considerată adultă persoana capabilă să întrețină relații de muncă) sau mai ridicat (21 de ani). Knowles consideră adultă persoana care a atins pragul de maturitate și este capabilă să-și asume responsabilități, considerându-se ea însăși adultă și pretinzând să fie tratată ca atare. Autorul continuă, spunând că nu putem vorbi despre o demarcație netă între copilărie și vârsta adultă, fiind vorba despre un proces
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
autodefinindu-se ca persoane autonome, independente și responsabile Față de copil, care este dependent în mare măsură de ceilalți, adultul este independent, ia deciziile majore „pe cont propriu” și își asumă responsabilitatea consecințelor acestora. Knowles și colaboratorii săi (1998) arată că maturitatea este atinsă atunci când persoanele în cauză se percep (și se definesc) pe sine ca „ființe autodirecționate”, care-șiconstruiesc viața așa cum cred de cuviință, așa cum doresc, în mod liber și independent. În privința procesului învățării, adulții sunt cei care decid în mod liber
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru ilustrarea ei, Labouvie-Vief (apud Merriam, Caffarella, 1991) consideră că, la adulții maturi, gândirea este dominată de asumareaunor angajamente și a responsabilității îndeplinirii lor. Angajarea conștientă pe un anumit drum (ignorarea deliberată a altora) și a unor responsabilități constituie „marca maturității cognitive a unui adult” (Labouvie-Vief, apud Merriam, Caffarella, 1991, p. 188). Referitor la a doua idee, și anume dezvoltarea cognitivă a adulților maturi încontext social și cultural, Labouvie-Vief susține că nu atât înaintarea în vârstă, cât mai degrabă influențele sociale
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
tipurile de teste utilizate pentru măsurarea inteligenței; d) metodele de cercetare și „capcanele” lor. Ideea potrivit căreia inteligența cunoaște un anumit declin odată cu vârsta nu este adevărată în totalitate. Depinde de etapa de vârstă la care ne raportăm. În etapa maturității timpurii și în cea a maturității mijlocii, inteligența nu cunoaște declinul; dimpotrivă, ea se consolidează și se specializează, individul devenind capabil de expertiză într-un domeniu anume. În etapa maturității târzii (peste 60 de ani, după unii, peste 70 sau
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
inteligenței; d) metodele de cercetare și „capcanele” lor. Ideea potrivit căreia inteligența cunoaște un anumit declin odată cu vârsta nu este adevărată în totalitate. Depinde de etapa de vârstă la care ne raportăm. În etapa maturității timpurii și în cea a maturității mijlocii, inteligența nu cunoaște declinul; dimpotrivă, ea se consolidează și se specializează, individul devenind capabil de expertiză într-un domeniu anume. În etapa maturității târzii (peste 60 de ani, după unii, peste 70 sau chiar 80, după alții), se constată
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de etapa de vârstă la care ne raportăm. În etapa maturității timpurii și în cea a maturității mijlocii, inteligența nu cunoaște declinul; dimpotrivă, ea se consolidează și se specializează, individul devenind capabil de expertiză într-un domeniu anume. În etapa maturității târzii (peste 60 de ani, după unii, peste 70 sau chiar 80, după alții), se constată într-adevăr un oarecare declin al funcțiilor intelectuale (memoria, percepția auditivă și vizuală etc.). Într-un studiu realizat de Field, Schaie și Leino în
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în vârstă, se poate constata un oarecare declin al abilităților intelectuale ale persoanei. În cazul în care inteligența este considerată ceva multidimensional (H. Gardner), cu o structură triarhică (Sternberg), plurifactorială (Guilford), atunci constatăm că, odată cu vârsta și, în special, la maturitatea târzie, unele dintre abilitățile noastre intră în declin, altele rămân stabile sau chiar se dezvoltă. Acceptând modelul bidimensional al inteligenței al lui Cattel (inteligență fluidă - inteligență cristalizată), putem constata că, pe măsura îmbătrânirii, inteligența fluidă descrește, în vreme ce inteligența cristalizată mai
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cognitive de bază implicate în procesarea informației); - pragmatica inteligenței (adaptarea „rațională” la diferite situații și contexte, bazându-ne pe cunoștințe și procedee mentale specifice). În prima treime a vieții individului se dezvoltă aspectele ce țin de mecanica inteligenței, în vreme ce la maturitate și în perioada vârstei a treia se dezvoltă pragmatica inteligenței. Al doilea model propus de Baltes și de colegii săi este modelul optimizării selective și al compensării abilităților intelectuale. Ideea ce stă la baza acestui model este aceea că, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
formula probleme semnificative, iar Orwoll și Perlmutter (1990) raportează înțelepciunea la dezvoltarea de ansamblu a personalității, definind-o ca pe un mod specific de integrare a cogniției cu afectivitatea. Majoritatea autorilor sunt de acord că înțelepciunea este o caracteristică a maturității persoanei, dar a fi (mai) bătrân nu este echivalent cu a fi (mai) înțelept. Hotărât lucru, vârsta nu este un factor decisiv în dobândirea înțelepciunii, cu toate că aceasta presupune o oarecare maturitate a gândirii. Cercetările efectuate asupra înțelepciunii s-au concentrat
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sunt de acord că înțelepciunea este o caracteristică a maturității persoanei, dar a fi (mai) bătrân nu este echivalent cu a fi (mai) înțelept. Hotărât lucru, vârsta nu este un factor decisiv în dobândirea înțelepciunii, cu toate că aceasta presupune o oarecare maturitate a gândirii. Cercetările efectuate asupra înțelepciunii s-au concentrat, în esență, asupra a două probleme majore: structura înțelepciunii și relația acesteia cu vârsta. Clayton (1982) a cercetat structurile ce stau la baza înțelepciunii cu scopul elaborării unei definiții empirice a
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sugestiv. Și pentru că umbrele reci ale vieții sunt mai opresive, iar viața este oricum prea scurtă, mulți adulți realizează că nu-și mai pot permite luxul lipsei de autenticitate. Important de menționat este faptul că, în limba japoneză, cuvântul sonen („maturitate”) sugerează indubitabil o perioadă de înflorire (apud Dacey și Travers, 2002, p. 381). Limitele cronologice ale maturității, în general, ca și ale substadiilor sale, sunt dificil de jalonat, pentru că există mai multe criterii și unghiuri de perspectivă. Așa cum menționează Dacey
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adulți realizează că nu-și mai pot permite luxul lipsei de autenticitate. Important de menționat este faptul că, în limba japoneză, cuvântul sonen („maturitate”) sugerează indubitabil o perioadă de înflorire (apud Dacey și Travers, 2002, p. 381). Limitele cronologice ale maturității, în general, ca și ale substadiilor sale, sunt dificil de jalonat, pentru că există mai multe criterii și unghiuri de perspectivă. Așa cum menționează Dacey și Travers, culturile preindustriale și cele non-occidentale nu acceptă o subsecvențializare a vârstei adulte, care cuprinde intervalul
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]