8,023 matches
-
otravă ce distili între petale,/Semilună care aur pui pă turle dă cristale,/ Vis al leneșii cadâne ce pe perini de atlaz/ Fundul greu strevede dulce pân șalvarii de Șiraz,/O, Levant, ostroave-n marea limpezită ca paharul,/ Sertăraș unde miroasă cimbrul și enibaharul/ Ce Dimov într-o poemă n-apucă a mai descri,/Zeci de tronuri hâde-n cari șade câte-un Hangerli,/O, Levant, Levant feroce ca și pruncul care bate/ Cuie într-o pisicuță adormită - cine poate/Neagra
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
printre care realizarea imaginilor vizuale, a echilibrului fizic, și altele. Vom descrie (Science et Avenir, 2010, nr. 766, pp. 54-55) ce se întâmplă când un stimul nou apare în câmpul existenței unui subiect. Stimulul este receptat senzorial (văzut 1, auzit, mirosit etc.). Organele senzoriale alertează talamusul, care joacă rolul de a tria informațiile primite și de a informa amigdala. Amigdala are sarcina de a detecta dacă e vorba de o amenințare, generând frică (dar și celelalte emoții) și a activa hipotalamusul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pentru noi un lux pe care ni-l permiteam doar odată la câteva luni bune. În iarna aceea grea m-am dus odată cu Costel la un evreu care avea o prăvălie. Vindea de toate: gaz, făină, cartofi, fasole și totul mirosea a gaz. Când am ajuns acasă, cartofii erau cam înghețați, făina de porumb mirosea a gaz, dar așa le-am consumat. C. I.: Când ați plecat de la ruda dumneavoastră, care au fost condițiile în care ați trăit? R. R.: Când
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
bune. În iarna aceea grea m-am dus odată cu Costel la un evreu care avea o prăvălie. Vindea de toate: gaz, făină, cartofi, fasole și totul mirosea a gaz. Când am ajuns acasă, cartofii erau cam înghețați, făina de porumb mirosea a gaz, dar așa le-am consumat. C. I.: Când ați plecat de la ruda dumneavoastră, care au fost condițiile în care ați trăit? R. R.: Când ne-am mutat la Ciupercă, nu prea mai aveam niciun mijloc de existență. Plăteam
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
că fumez. Odată am fost prinși că ne duceam în beci să fumăm. Mătușa asta a noastră a ieșit să măture în curte și pe răsuflătoarea aceea a beciului ieșea fumul de țigară ca pe horn. Mătușii i-o fi mirosit a țigări, a reușit să ridice clapa metalică de la beci, a intrat la noi cu coada aia de mătură și ne-a lovit de am ieșit toți în fugă și nu ne-a mai trebuit țigări. C. I.: Cum se
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
D.V.: Da, l-am "cunoscut" pe David Isidor pentru că el m-a arestat pe mine la Vaslui, împreună cu un alt ofițer de securitate din Iași. Pe mine m-a anchetat însă unul Pătru Gheorghe. Venea în fiecare dimineață proaspăt bărbierit, mirosind de la distanță a colonie proastă, se așeza pe scaun râgâind și mă întreba: "Ei, domnule, te-ai gândit să spui adevărul?" "Care adevăr, domnule anchetator?" " Adevărul despre crimele pe care le-ați săvârșit și le-ați plănuit voi". Cam în
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
spălat pe creieri de jocuri. Acasă începe bătaia cu produse, care se termină într-o baie de sânge: soția și copilul sunt târâți în muștar și pumni până când ai senzația că din propriile lor corpuri țâșnesc produse, până când pielea lor miroase sufocant ca un container plin ochi. Fără nici o milă - și aici e remarcabilă forța de a nu mima nici o secundă acest teatru fizic extrem -, corpurile devin guri de scurgere. Toată familia se urcă în mașină și se oprește mecanic în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
dată de Hipocrate, care pe lângă descriere, a făcut corelația dintre aspectul lichidului pleural și prognostic. Astfel: „când empiemul este drenat prin cauter sau cuțit și puroiul este filant și alb bolnavul va supraviețui, dar dacă este amestecat cu sânge și miroase urât, el va muri”. Definiție Pleurezia purulentă sau empiemul pleural constă în acumulare de puroi la nivelul cavității pleurale. Empiemul poate cuprinde tot spațiul pleural - pleurezie purulentă generalizată - sau ocupă o zonă limitată din acesta (empiemul pleural localizat) [19]. Pleurezia
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
pe cadavre În drum spre gară, loviturile, Înjosirea, jaful și ruperea actelor personale au fost remarcate de către alți supraviețuitori. Printre ei au fost și unii care au observat că polițiștii și soldații care-i Însoțeau spre gară erau beți și miroseau puternic a alcool: „Pe drum șspre garăț Întreaga populație de pe ambele trotuare, priveau arătând cu pumnii și unul șdintre româniț repezindu-se la mine ca să ridic mâinile... s’a repezit și mi-a luat ceasul. Ajungând În fața gării, un cordon
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
se reverse În număr mare „derbedeii”, românii săraci din Împrejurimi. La fel ca locuitorii satului Jilava XE "Jilava" de lângă București, care s-au năpustit asupra cadavrelor la pogromul de la București din ianuarie 1941, și săracii din Păcurari XE "Păcurari" au mirosit sânge și valori. Transportul cadavrelor s-a făcut sub supravegherea comisarului de poliție Romila XE "Romila (comisar)" . „Cadavrele erau complet descompuse din cauza bătăii”, a declarat intendentul cimitirului. După cum am spus, până la Îngroparea lor, cadavrele au fost jefuite de orice obiect
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
cam de 30 de metri. În timp ce noi Îngropam, altă echipă de oameni săpa altă groapă. A doua zi nu mai știu nimica ce s’a Întâmplat pentru că n’am ieșit da fel din casă deoarece dădusem la spălat hainele care miroseau a mort”187. Gardienii care supravegheau Încărcarea cadavrelor În camioane și transportarea lor la cimitir s-au bucurat de privilegiul de a-i jefui. Este vorba de Ion Vătăjanu XE "Vătăjanu, Ioan" , Costache Crețu, Vasile Anastăsoaiei și Damian, și, desigur
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
trezit cu un nou necaz: „În gară erau două trenuri paralele, unul cu evreii deportați, spre Roman și altul german În direcția Pașcani XE "Pașcani" ”. Era groaznic, a recunoscut șeful Biroului de transporturi din Marele Cartier General: „Acest tren care mirosea Îngrozitor nici nu era primit În stațiuni, ci staționa totdeauna În câmp astfel Încât nici n’avea posibilitatea să avizeze autoritățile locale să ceară hrană și apă”37. „Trenul morții” staționase deja În cel puțin zece gări Înainte ca Gherasim XE
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
mașină de spălat (imperios necesară pentru împrospătarea lenjeriei intime cu balsamuri speciale). Mai în vârstă decât Degețica, De Segur o iniție în tainele necuviincioase ale dragostei. Și-acum hălăduiau amândouă în dorul lelii printre copacii înalți, scorburoși... Zmeii le-au mirosit prezența primii! Nu pot uita ședințele de la raion, lunare, de pe când eram medic la Dolhasca. Erau o capodoperă de situații adunate parcă anume să-mi creeze o stare de disconfort maxim. Trebuia să mă scol pe la cinci dimineața, să iau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
în fiecare dimineață. De ce e specială copilăria? Pentru că orice e posibil, orice sacrificiu e prea mic pentru dorințele tale. Pentru că în copilărie viața e plină de frumuseți și trebuie să o observi. Să observi albinele, fetele zâmbitoare, băieți curajoși...să mirosi roua și să simți vântul, pentru că dai contur viselor și le colorezi cu lacrimi de convingere. Aici sau acolo, azi sau mâine...sărut ploaia. Mă mângâie iarbă și mă adoră pământul..sunt cuvinte prea puține... prea fade, pentru a exprima
A doua oară unu by Iacob Diana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92956]
-
și față. Craniul adăpostește creierul mic și creierul mare, cu ajutorul căruia gândim. Fața ajută la exprimarea sentimentelor. Acestea sunt: bucuria, supărarea, veselia, tristețea. Fața adăpostește: ochii, nasul, gura și urechile. Ochii folosesc la vederea mediului înconjurător. Cu nasul pu tem mirosi. Mirosurile frumoase fac bine la organism, iar mirosurile urâte fac rău la organism. De aceea trebuie să ne ferim de mirosurile urâte. Gura folosește la mâncat, la vorbit și la simțul gustului. Ure chile folosesc la auzit. Trunchiul apără organele
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
nu mai spune unora ce ar trebui să spună. Recent, în legătură cu un eveniment cultural, un critic de teatru îl evoca solemn pe dramaturgul Cehov (enorm, într-adevăr!), ignorîndu-l cu desăvîrșire pe nuvelistul cu același nume, enorm și el. Elitele care miros urît În tabăra antielitistă, un nume nou: dl. Ciprian Șiulea, unul din laureații României literare pentru debut. în ADEV|ĂUL LITERAR ȘI ARTISTIC din 20 iulie, dl. Șiulea îi trage un perdaf strașnic dlui H. R. Patapievici pentru niscai contraziceri
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12616_a_13941]
-
crizantemele și narcisele. Curtea imperială se mira și se temea. Demnitarii și preoții priveau, deopotrivă de consternați, grădina. Maestrul Vang se fîțîia fără rost printre răzoare, frecîndu-se pe frunte. Din cînd în cînd, se apleca deasupra cîte unei flori, o mirosea și se minuna. împărăteasa simțea că, de acum înainte, ea nu mai are limite, că nu există nici o putere pe pămînt care i-ar putea ține în frîu dorințele. Apoi, încetul cu încetul, o cuprinse spaima. Nici pomeneală să fi
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
seama ce-o să se întâmple dacă o să se afle despre asta? Primul lucru o să-l bage la închisoare! Chiar nu ți-e milă de el? Opt ani în închisoare! - Nu, Jenia, nu! Nimeni n-o să-l închidă. Dacă Mila o să miroasă ceva, o să-l gonească, asta da. O să-l jupoaie de bani, o să ia și cămașa de pe el. E groaznic de lacomă de bani. El câștigă mult. Dacă stă la pușcărie, n-o să-i poată plăti ei mâncarea. Nu, nici vorbă
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
o să pui hîrtie de muște pe tocul de sus al ușii. în timp ce muștele se vor aduna ciorchine pe fîșiile lipicioase, am să-mi pun capul în poala ta, iar tu o să-mi spui ce șușoteai cu Spoicăldări. Rochia ta o să miroasă a săpun de casă și mîinile îți vor fi aspre. Vei începe prin a mă certa c-am uitat. Totul va avea transparența unui pahar cu apă, dar atunci mă voi afla mai aproape de moarte" (Doina Ioanid: Cartea burților și
Douămiiștii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11385_a_12710]
-
zile, imprudența să public în ,Cotidianul" un articol în care îndrăzneam să spun că favoriții mei, Alianța D.A., încep să facă prostie după prostie. Titlul era, în felul în care înțeleg eu lucrurile, un avertisment dulce-amărui: , Sinuciderea de sine nu miroase-a bine". În esență, spuneam că într-un moment în care PSD-ul nu îndrăznește să iasă din găurile de șobolan pe unde s-a ascuns după prăbușirea de la alegeri, Alianța D. A., în loc să apese pe accelerator, pune, în mijlocul cursei, frânele
Masca cyberspațială by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11399_a_12724]
-
socială. Dacă n-ar fi fost consiliera lui Băsescu, ci o membră mai răsărită a PSD-ului, dna Udrea ar fi devenit personaj de articol în urma descoperirii că face afaceri cu apropiații lui Adrian Năstase. Fiindcă, spre deosebire de bani, afacerile au miros oriunde în lume și mai ales la noi. Dacă între familia Udrea-Cocoș și Bitner și Petrache s-ar fi aflat că există relații de prietenie, n-ar fi fost, după mine, mare lucru. Afacerile însă sînt cu totul altceva. Chiar
Trei întrebări pentru Băsescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11420_a_12745]
-
milițienilor infractori. Încît EVENIMENTUL ZILEI a titrat: “Parchetul, de partea torționarilor”. Ar fi fost de înghițit, poate, acest recurs, dacă Parchetul ar fi făcut măcar o aluzie la infracțiunea celor doi torționari de a se sustrage și arestării. Acest recurs miroase urît și pare a nu fi fost făcut de dragul legii, ci de dragul milițienilor Stănică și Creangă l În COTIDIANUL, Dinu Săraru îi dă lecții de etică lui Andrei Șerban, amintindu-și de vremea în care era director la Teatrul Mic
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13650_a_14975]
-
pe care le reprezintă, fie că ele acționează la sol sau la subsol. Nu știu care e rolul lui Păunescu în acest scenariu diabolic ( poate-l întreabă pe Raoul Sorban, oracolul specializat în teorii ale conspirației...), dar mira-m-aș să nu miroase el ceva prezență maghiară în tot ce nu e naționalism vomitiv, antisemitism visceral și xenofobie sufocantă. Orice s-ar spune despre regimul Emil Constantinescu, el n-a fost nici o clipă așa ceva. Dar, cine știe, cu viteza rescrierii istoriei în România
Niagara de sulf by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13678_a_15003]
-
aude pînă în Moarte:/ de acolo din cînd în cînd răspunde urletul/ sîngelui meu înzăpezit" ( Zodia capricornului). Ori: "iarna/ roșie care ascultă soldatul cu o sută de răni cum/ strigă în fiecare lumînare aprinsă: hei Dumnezeule/ lumina asta a pămînt miroase" ( Moartea furată). Ori: "...mă ascultă apa cum merg pe spinarea ei:/ fiecare pas îi tulbură înfățișarea așa cum toți/ ochii schimbînd ziua în noapte au devenit/ mlaștină..." ( Mlaștina). Lehamitea densă a unui Ion Caraion ( colecție de miezuri autodistructive) își prefiră ecoul
Un (post) expresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13711_a_15036]
-
în răspăr și moraliile refuzului sarcastic ori numai nostalgic se condiționează reciproc. Autorul pare a-și trata copilăria precum o taină inenarabilă: "în noaptea aceea începuse copilăria/ despre care nu voiam a povesti niciodată/ vocea groasă a fluviului dărîmase podul/ mirosind a bătrînețe și oameni/ lucrurile mă priveau cu blîndețe/ o eram singura dovadă a existenței mele/ singura pe care nu o puteam înlătura/ și în vremea aceasta lîngă mine/ crescuse multă multă nostalgie" (Martor). Viziunea e prematur coșmarescă, închegîndu-se din
Antiutopia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16626_a_17951]