10,917 matches
-
pare rău că punga nu-mi permite să vizitez tot ce s-ar putea. Îmi aleg să vizitez bursa, vestita bursă, această uriașă caracatiță care prinde, înhață cu tentaculele ei atîtea averi ale lumii. Fermierii din diversele regiuni, crescătorii argentinieni, modeștii noștri țărani din Bărăgan, munca a milioane de trudnici ai pământului, e în bună parte cotată aci, într-o stradă a orașului Chicago. Statul, recte Ministerul de Agricultură de la Washington, urmărește și intervine pentru stânjenirea și pedepsirea speculei. Bursa din
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
bursă, anume bursa mare comercială, a sutelor de magazine, organizate unele mai frumos decât altele. În acel timp, autoservirea se extinde începând cu bufetele și magazinele alimentare. Ceea ce contribuie la extinderea autoservirii este scumpetea mâinii de lucru. Cel mai modest comerciant, împreună cu soția sa, după închidere, stă să cântărească și să-și aranjeze pachetele pentru a doua zi. Dar problema cea mai importantă o constituie atragerea clientului cu mașina. A părăsi mașina undeva, pe o altă stradă, înseamnă mare pierdere
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
cu foi cu tot și merge la 1⁄2 hectar. Ei se folosesc la cules de un cârlig așezat în palma dreaptă cu o curea. Apucă apoi cu mâna stângă știuletele și cu dreapta, cu cârligul, retează știuletele. Acest cârlig modest a revoluționat culesul și a fost inventat de un fermier din Iowa în 1892, pentru unchiul său căruia îi lipsea degetul cel mare. Se dă o deosebită atenție culesului, întrucât 40 milioane hectare, într-o țară lipsită de mână de
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
stil, cu tot ce trebuie vieții a 3 - 4000 studenți. Nu-i lipsește stadionul, bine întreținut, prevăzut cu tot ce e necesar manifertărilor sportive. Seara, lacul universității, în lumina reflectoarelor, e brăzdat de lebede grațioase. Pe strada mea locuiesc familii modeste. Majoritatea închiriază camere pentru studenți. Vecini cu mine, o pereche de studenți veniți din statul Indiana. El studiază medicina veterinară, ea agronomia. Micul lor automobil nu diferă de primele exemplare scoase de Ford. Roțile îi sunt ca cele de bicicletă
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
imenselor greutăți și primejdii pe care le întâmpina din partea indienilor, între 1773-1775 a făcut cunoscută măreția vestului și a contribuit la începerea colonizării sale. Duminică, de obicei din loc în loc, călătorul e izbit de pâlcul de mașini îngrămădite în jurul unei modeste construcții, care e biserica. Aici nu sunt biserici mari, costisitoare, ca în Europa. Biserica e separată de stat. Sunt nu mai puțin de 212 comunități - secte religioase. Fiecare e liber să-și aleagă comunitatea pe care o vrea. Cea mai
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
de a-și însuși rezultatele progresului din apus, și a contribuit de asemenea la progresul general. Într-o altă zi, două studente, surori, ne invită să le vizităm ferma părintească, la 15 km nord de Ames; au o fermă mică modest înzestrată. Părinții sunt bătrâni iar fetele rar le pot veni în ajutor la munca din fermă. Când am ajuns la fermă, bătrânul era ocupat cu tunsul celor 10 oi pe care le avea. Începem o discuție zootehnică. - Aveți și dvs.
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
Iowa decât San Francisco. Acest stat dă echilibrul necesar vieții voastre sociale. Urbanismul macină energiile omenești. El azvârle la o parte multă lume nefericită. Japonia e mândră de industria sa, dar de la țară vin energii tinere, viguroase, care o ajută. Modesta mea părere e de a ține seama de acest proces social, uriaș prin consecințele ce le poate avea. Ocupați-vă serios de menținerea vieții rurale. Ați ajuns la un procent de 25% al populației rurale, procent peste care cred că
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
am descris că există în statul New York, dar uneori vin să-și ia corespondența în persoană. Încasarea sau expedierea de colete sau mandate necesită prezența lor. După o bună distanță intrăm într-o mică localitate în care e o foarte modestă școală primară. Ce ne surprinde e curtea școlii înconjurată cu sârmă ghimpată, plină cu cai de călărie. Copiii sunt în recreație. Învățătorul ne primește și ne arată mica lui instituție. Are în total 40 de elevi, din toate clasele. Școala
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
Dakota de sud. Un grup de lucrători muncește la amenajarea terenului pentru o viitoare șosea. Acești lucrători fac parte din corpul civil de șomeri ce primesc o subvenție de la stat, atâta timp cât nu sunt chemați la diferite munci. Au cazărmi simple, modeste, în care pot ședea atâta timp cât sunt în lipsă de muncă. La ora 7 seara intrăm în Rapid City; e cel mai important oraș pe care îl întâlnim în Dakota de sud. Are o populație de 10.400 locuitori
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
văzând mașina cu număr de New York, vor fi ispitiți să ne considere milionari, așa că în plină noapte ne întoarcem la Rapid City. Coborâm imensa serpentină și avem ocazia să admirăm risipa de lumină ce se revarsă asupra unei localități destul de modeste, azvârlită în far-west. Noaptea, pe la ora 2, suntem treziți de telefon. Poliția ține să se convingă că mașina cu număr de New York e a noastră. Probabil se întâmplase ceva ce ajunsese în cercetarea poliției. A doua zi - 6 mai - pornim
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
oi de rase englezești, pentru carne. De pe dealul pe care pasc oile, coboară un cetățean. E atât de rară întâlnirea cu un fermier pe aici, încât opresc și-l aștept. E îmbrăcat în salopetă obișnuită și cu o înfățișare destul de modestă. E proprietarul turmelor. Are câteva mii de oi și câteva sute de vaci, răspândite pe câmpiile din fața noastră. Vitelor nu le dă nicio îngrijire. Se îngrijește de fânul pentru iarnă. Târla lui nu e o fermă ci un ranch, așa cum
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
călare conduce în pas grăbit echipajul unei semănători, compus din patru cai voinici. La capătul locului, fermierul, tatăl, aproviziona semănătoarea. În urma semănătorii niciun control. La Dickinson e ultimul punct nord-vestic al expediției noastre. De aci ne îndreptăm pe o șosea modestă spre est. Fermele se întețesc. Unele din ele au adevărate firme mari, frumoase, cu numele fermei și al proprietarului. Altele, pe acoperiș, și-au scris numele cu litere mari. Ne oprim și discutăm cu un fermier ce ară cu un
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
zi în Minneapolis. Vizităm cu această ocazie marea cooperativă de lapte și brânzeturi, centrala O’Lake. Ea adună laptele de pe o rază mare de la fermele din regiune. Birourile cooperativei sunt simple, iar administrația redusă la maxim. Clădirile ei sunt destul de modeste și nu pot reda activitatea pe care o depun. Alături de perfecta tehnică și igienă ce o aplică, se acordă atenție deosebită calității și standardizării. Un grup de 4-5 cunoscători degustători verifică fiecare bloc de unt ce vine din sala
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
la 1860 nu avea decât 2.800 de locuitori. Șoseaua ne duce acum paralel cu fluviul. Regiunea e de un pitoresc deosebit. Culturi intensive, grădinărie, pomicultură, sunt semnele unei regiuni cu populație mai densă și teren mai scump. Întâlnim un modest fermier, cu teren puțin, care vrea totuși să sporească randamentul muncii sale la semănatul porumbului. A nivelat terenul, l-a grăpat cu o grapă cu doi colți la 80 cm și longitudinal și transversal, și acum, la întretăierea liniilor, dă
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
a fost ocupat la început de 9 triburi indiene. În 1840 statul avea o populație totală de abia 30.000 locuitori; în 1860 - 776.000, în 1880 - 1,3 milioane, iar acum 3,3 milioane. Indienii ocupă acum un loc modest cu 12.000 locuitori, iar negrii 10.000. Grosul populației îl formează scandinavii și germanii. Din La Crosse, facem un ocol spre a vizita colonia elvețiană din New- Glarus. În 1840 au sosit primii elvețieni, odată cu norvegienii, germanii și olandezii
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
ochii. Sunt în general liniștiți și respectuoși. Populația albă îi evită pe cât posibil. În tramvai au vagonul lor. În cabinetele medicale au săli aparte. Dar nu am auzit de conflicte între negri și albi. La ștranduri sunt separați. Au căsuțe modeste, multe cu o cameră cu antreu, verandă înconjurată cu sârmă contra insectelor, în care mulți stau în chaiselonguri. Mulți, foarte mulți, au automobile cumpărate ieftin. Mulți folosesc cauciucuri de ocazie și ulei folosit deja. Adaptare bugetară. Parte din negri sunt
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
și a reflecta: Totul nu e decât un vis, nu am să mă las prinsă în mrejele lui. Sunt de o sensibilitate bolnăvicioasă. Încerc să mă vindec ori de câte ori îmi dau seama. Dacă aș fi fost urâtă, sau de condiție socială modestă, sau pur și simplu dependentă, aș fi devenit o disperată celebră. Sufăr, când de fapt totul nu este pentru viața mea sentimentală decât un joc captivant și învăluit în amabilități"33. De altfel, într-un comentariu privitor la întâlnirea cu
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
La ce bun? Totul nu e decât un vis, nu am să mă las prinsă în mrejele lui. Sunt de o sensibilitate bolnăvicioasă. Încerc să mă vindec ori de câte ori îmi dau seama. Dacă aș fi fost urâtă, sau de condiție socială modestă, sau pur și simplu dependentă, aș fi devenit o disperată celebră. Sufăr, când de fapt totul nu este pentru viața mea sentimentală decât un joc captivant și învăluit în amabilități. Strănepotul reginei cu trandafirul se va fi gândit el la
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
fi izolați, fapt ce va pune sub semnul întrebării integrarea lor optimă în comunitate. Parkay și Stanford sintetizează cercetările lui Good și Brophy în acest domeniu, încercând să evidențieze modalitățile prin intermediul cărora profesorul îi defavorizează pe elevii cu realizări mai modeste: ▪ Acordă mai puțin timp elevilor cu realizări mai modeste: le acordă mai puțin timp să gândească un răspuns; le acordă mai puțină atenție și intră în relație cu ei mai rar; evită să utilizeze cu ei cele mai potrivite metode
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
integrarea lor optimă în comunitate. Parkay și Stanford sintetizează cercetările lui Good și Brophy în acest domeniu, încercând să evidențieze modalitățile prin intermediul cărora profesorul îi defavorizează pe elevii cu realizări mai modeste: ▪ Acordă mai puțin timp elevilor cu realizări mai modeste: le acordă mai puțin timp să gândească un răspuns; le acordă mai puțină atenție și intră în relație cu ei mai rar; evită să utilizeze cu ei cele mai potrivite metode de instruire, deoarece acestea necesită mai mult timp. Are
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
preferă să ofere chiar el răspunsul sau să numească pe unul dintre elevii buni, în loc să pună întrebări ajutătoare sau să reformuleze întrebările; le oferă aprecieri (feed-back-uri) neglijente și neconcludente; îi solicită mai rar să răspundă. Ignoră elevii cu realizări mai modeste: le repartizează locuri mai depărtate de traseul său obișnuit prin clasă; nu acceptă și nu utilizează ideile lor; interacționează cu ei mai degrabă în particular decât în public. Le acordă mai puțin interes: se poartă mai puțin prietenos cu ei
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
în public. Le acordă mai puțin interes: se poartă mai puțin prietenos cu ei (le zâmbește mai rar); stabilește mai rar contactul din priviri; le acordă mai puține indicii nonverbale de sprijin, atenție și înțelegere. Discriminează elevii cu realizări mai modeste: îi premiază mai rar pentru succesele obținute, îi critică mai des pentru eșecuri; solicită mai rar ceva de la ei; le gradează și le administrează în mod diferit testele și temele 108. Această atitudine diferențiată din partea profesorului poate determina din partea elevilor
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
în multe școli, aceste diferențe există și pot induce o multitudine de efecte negative, în cazul în care nu sunt abordate cu grijă. Iată câteva efecte negative de care trebuie să țină seama profesorii: Elevii proveniți dintr-un mediu socio-economic modest au tendința de a se subaprecia în raport cu elevii proveniți din pătura bogată. Valorile și standardele promovate în școli se apropie mai mult de cele proprii păturii bogate. Elevii cu posibilități economice modeste au tendința de a se plasa în rândul
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
seama profesorii: Elevii proveniți dintr-un mediu socio-economic modest au tendința de a se subaprecia în raport cu elevii proveniți din pătura bogată. Valorile și standardele promovate în școli se apropie mai mult de cele proprii păturii bogate. Elevii cu posibilități economice modeste au tendința de a se plasa în rândul celor cu un nivel mai scăzut al abilităților. Elevii proveniți din pătura bogată înțeleg mai repede și cultivă, oarecum firesc, propriul statut printre colegi. 5. Diferențele culturale. Acestea se referă mai puțin
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
a membrilor guvernului Gheorghe Tătărăscu. După cel de-al Doilea Război Mondial, în general cu aceiași profesori din perioada interbelică, Liceul devine o adevărată baricadă, rezistând șablonizării și ideologizării învățământului. În anul centenarului, 1960, activitățile au fost mai mult decât modeste, importantul eveniment fiind marcat de acordarea de ordine și medalii ale muncii pentru zece profesori ai Școlii Medii „Ștefan cel Mare”. Voi reamintii în mare treacăt că pe băncile acestei înalte școli au învățat personalități eminente, precum: folcloristul și membru
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]