8,622 matches
-
ediții,a fost marcat de inaugurarea Pinacotecii unde, cei 12 participanți elevi,și-au finalizat documentația cu vernisarea lucrărilor realizate, vernisare care are loc în nou inaugurata Pinacoteca a Muzeului. Cu această ocazie, domnul înv. Mihai Petrescu și-a lansat, Monografia Muzeului din Dobriceni, lucrare ce este un adevărat ghid al istoriei satului. Ediția a III a a taberei,1+3 septembrie 2007, s-a desfășurat în două etape: documentarea la izvoarele Oltețului și vernisarea lucrărilor realizate,la Pinacotecă. În cadrul ediției
Comuna Iancu Jianu, Olt () [Corola-website/Science/301983_a_303312]
-
există și astăzi. În anul 1950 Ursoaia este atașată de comuna Icoana. Ursoaia este cel mai vechi sat atestat documentar; apare în documentele din 16 ianuarie 1655, când domnitorul Constantin Șerban dăruiește lui Pătrașcu Pârcălabul moșia Stanislaveștilor după cum reiese din monografia județului Olt. Denumirea satului Ursoaia nu reiese din documente scrise, dar se păstrează de la bătrâni mai multe versiuni: Satul Icoana este format din doua cătune: Icoana și Călugăreasa. Satul Floru si-a luat denumirea de la pârâul Florișoru pe valea căruia
Comuna Icoana, Olt () [Corola-website/Science/301984_a_303313]
-
diferite denumiri: vila (satul) Scil -1219, Szukerek-1273, Zilkerek -1440, Șintereag -1854, Corneni -1925. Aceste denumiri le-am găsit în diferite lucrări: Coriolan Suciu „Dicționar istoric al localităților din Transilvania”, „Documente privind Istoria României”, V.Drăganu „Toponimie și istorie”, I.Kadar „Monografia comitatului Solnoc-Dăbâca” și în Șematismele diecezei greco-catolice de Cluj-Gherla. Denumirea Corneni provine de la pădurea de corni din apropiere. Corneniul este bine cunoscut în zonă mai ales prin castelul care a fost complet renovat după anul 2000. Documentele pomenesc diferiți nobili
Corneni, Cluj () [Corola-website/Science/300324_a_301653]
-
de unde sarea se putea scoate ușor pe punți alunecoase și cu aparate simple de ridicat, după care o părăseau și începeau alta. Așa au extras romanii sarea peste tot în Ardeal, iar excavațiile părăsite au devenit lacuri. Volker Wollmann în monografia sa asupra mineritului subliniază prezența în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații romane. Castrul roman de la Gherla a apărat exploatările de sare de la Ocna Dej, Sic, Cojocna și Pata, castrul fiind poziționat între acestea
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
ortodoxă , apariția Mănăstirii ortodoxe "Sfânta Treime" într-o zonă pitorească din Soporu de Câmpie este un rezultat firesc al evoluției spirituale a locuitorilor din acest vechi perimetru istoric transilvănean ,respectiv au sprijinit - material și spiritual - apariția acestei mănăstiri. Scrie unica monografie folclorică a satului Soporul de Câmpie în anul 1969, în cadrul lucrării de licență intitulate „Soporul de Câmpie: monografie folclorică”, lucrare publicată în 2012 de Fundația culturală „Vacanțe muzicale” din Piatra Neamț, Editura Capriccio Piatra Neamț, ISBN -978-606-92873-47, o lucrare monumentală privind descrierea
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
al evoluției spirituale a locuitorilor din acest vechi perimetru istoric transilvănean ,respectiv au sprijinit - material și spiritual - apariția acestei mănăstiri. Scrie unica monografie folclorică a satului Soporul de Câmpie în anul 1969, în cadrul lucrării de licență intitulate „Soporul de Câmpie: monografie folclorică”, lucrare publicată în 2012 de Fundația culturală „Vacanțe muzicale” din Piatra Neamț, Editura Capriccio Piatra Neamț, ISBN -978-606-92873-47, o lucrare monumentală privind descrierea satului, tradițiile acestuia și particularitățile folclorice ale zonei, inclusiv imagini fotografice din anii 1950-1960;
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
ocazia unui sondaj din 1960 și 1962 s-a descoperit un nivel de locuire neolitic timpuriu cu microlite geometrice și un loc de prelucrare a acestora. Prima atestare documentara: 1843, Zagoni-Bodza; 1874 Zagonbarkany. Preotul Gheorghe Radu, fiu al satului, în monografia comunei natale, afirmă că de numele localității sunt legate mai multe ipoteze: în vechime locuitorii aveau așezate gospodăriile pe dealurile dimprejur (Dealul Almas), actualele lunci fiind acoperite de apă; oamenii se deplasau folosind bărcile și de la acestea ar fi venit
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
profesor universitar la Academia de Educație Fizică și Sport, București. Gheorghe Radu (născut în 1952) - preot, autorul lucrării monografice Istoricul vieții bisericești a românilor din ținutul Buzaielor transilvănene și împrejurimi, teza de licență în teologie, Sibiu, 1979 și a unei monografii a satului natal. Ovidiu Zarnescu (născut în 1933) - judecător la Curtea Supremă de Justiție, presedintele Biroului Electoral Central în anul 1992.
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
Comoșteni este un sat în comuna Gângiova din județul Dolj, Oltenia, România. Este un sat vechi, consemnat în atlasele nemțești încă de pe la 1700. Există o monografie a acestui sat, semnată de Maria Stănculescu, păstrată la Academia Română. Pe vatra actuală au existat în vechime păduri, iar comunitatea inițială locuia pe malul stâng al Jiului. Apoi, treptat, au trecut apa și s-au stabilit pe actualul sălaș, pe
Comoșteni, Dolj () [Corola-website/Science/300394_a_301723]
-
Pentru 3,26% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,07%). Pentru 3,26% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Date istorice. (după Laugier H. Charles, Sănătatea în Dolj, Monografie sanitară, ediția 2, 2010) Nu se știe originea numelui. Unii locuitori zic că ar provenii de la „jigla” alții de la „Jiu”, în unire cu numele bărbătesc de Gherea. Comună este așezată pe actualul loc din 1837-38, căci până la această dată era
Comuna Gighera, Dolj () [Corola-website/Science/300399_a_301728]
-
Viteazul, conform unei legende, s-ar fi aflat cu oastea să pe aceste meleaguri în scopul atacării Cetății Babă Vida din Bulgaria și zădărnicirii invaziei hoardelor otomane peste fluviul Dunărea, ce luau pradă din bunurile localnicilor. După cum se relatează în monografia comunei Poiana Mare din județul Dolj despre localitatea Tunari, rezultă că un anume notar pe nume Bulat Stan, care a funcționat în localitate la începutul sec.XX până după cel de al doilea război mondial, ar fi deținut un hrisov
Tunarii Vechi, Dolj () [Corola-website/Science/300420_a_301749]
-
de Mitropolia Olteniei. Imagine: Școala, ca factor de cultură și educație pe scara civilizației, reprezintă prima treaptă în ridicarea spirituală a satelor Panaghia și Sălcuța și a contribuit în permanență la dezvoltarea socială și materială a locuitorilor acestor meleaguri. Conform monografiei întocmite în 1095 în editură "Bibliotecă Populară" a Administrației Domeniului Coroanei - Cărticica XLIII - se precizează că școala Panaghia s-a înființat în 1892. În 1928 sub conducerea ca primar a lui Marin Gavriloiu s-au construit: localul de școală primară
Panaghia, Dolj () [Corola-website/Science/300411_a_301740]
-
unei părți a Dutilor și a Isacilor sau spre actuala așezare Șasa. Există o reprezentare a așezărilor cu schimbările de poziție și denumire a acestora pe o întindere de 8-900 de ani sau mai mult. Această hartă este inclusă în "Monografia Budieni" (scrisă de inv. Antonie Predescu) și a fost realizată începând cu peste 100-120 de ani in urma, cu concursul mai multor vârstnici de atunci și reprezintă o sinteză a memoriei colective a comunității. Ea a fost reprodusa ulterior (prin
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
1000-1100 de locuitori din sud-vestul României are o geografie relativ banală dar o istorie interesantă, în care faptele reale se combină cu legende și povești bizare ce se transmit din generație în generație și pe care unii autori localnici de monografii ale satului au încercat să le augmenteze cu detalii reale sau miraculoase greu verificabile. Deși dobridorenii îi atribuie origini fabuloase (romane, hunice, gotice etc.) numele este slavon. Vine de la Dobraia Dolina (Добраиа Долина = „Vale Bună”, în chirilică), expresie folosită probabil
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
București, 2005. Sitech, Craiova, 2004. Ion C. Vlăduț, "Dobridor: Istorie și continuitate", Ed. Alma, Craiova, 2004; Gheorghe Bulgăr și Gheorghe Constantinescu Dobridor, "Dictionar de arhaisme și regionalisme", vol. I, Ed. Saeculum, 2005; Ion Negreț-Dobridor, "Catastrofa pedagogică", Ed. Afeliu, București, 1995. "Monografia satului Castranova", Ed. Sitech, Craiova, 2007; Gh. Popilian, Ceramica romană din Oltenia, Craiova, 1976; D. Tudor, "Oltenia romană", București, 1978 ș.a. citată, 33-130. Dunăre, pe care le moșteneau încă din vremea voievozilor Mircea cel Bătrân și Dan s-a dovedit
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
putem aminti, în ordine cronologică, pe următorii: Petre Stănescu, învățător la Covei între 1888-1905, apoi, în continuare, au mai predat la catedră Mihail Păsculescu, Victoria Păsculescu, Petre Nicolăescu, Ion Mitrică, Maria Nicolăescu, Ana V. Popa, autoare a unei încercări de monografie a satului în 1943, Vasile Popa Măceșanu, Traian Nichita, Stana Durle și alți câțiva, amintindu-i doar pe cei care au funcționat până în 1948. Majoritatea dintre ei erau din Covei. Învățătorii din sat au fost implicați activ în viața culturală
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
cu multe lucrări publicate în țară și în străinătate. L-aș adăuga și pe preotul Gabriel Cocora, al cărui tată, Pascu Cocora, era din Covei, preotul activând însă la Buzău, unde a publicat multe lucrări de istorie și muzicologie, precum și monografii. In calitate de sportiv este de adaugat Dinu Dumitru cunoscut si ca 'Mita', un fotbalist deosebit, foarte cunoscut in judetul Dolj.
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
în partea de sud a județului Harghita, în Podișul Homoroadelor, pe valea Ghipeșului, la poalele sud-vestice a Munților Harghitei, pe drumul județean 131, Feliceni - Mărtiniș - Sânpaul. Exploatări de sare cunoscute din antichitate sunt și cele de la Mărtiniș. Volker Wollmann în monografia sa asupra mineritului subliniază prezența în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații romane. Zăcămintele de sare de la Mărtiniș și Sânpaul, județul Harghita, au în apropiere castrul roman de la Sânpaul (Harghita). În epoca romană modul
Mărtiniș, Harghita () [Corola-website/Science/300480_a_301809]
-
Iuhodul Mic" și "Ulmiște", pe un platou se văd ruinele unei cetăți medievale (Cetatea Rabsonne). Cercetările arheologice făcute pe platou au descoperit urmele unor locuințe de suprafață ce conțineau materiale dacice (sec.I î.e.n. - sec.I e.n.). Volker Wollmann în monografia să asupra mineritului subliniază prezenta în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații române. Castrul român Praetoria Augusta de la Inlăceni a apărat exploatările de sare de la Praid. Conform recensământului din 2002, Praid are o populație
Praid, Harghita () [Corola-website/Science/300483_a_301812]
-
zilele prea învățatului domn Gheorghe Bibescu și s-a dat biserici Ștefănești de Jos, „Sf Mihail și Gavril”, unde se pomenește și hramul „Sf Voievozi” ( interviu cu preotul satului Ștefăneștii de Jos octombrie 2007). De preceizat că în momentul realizări Monografiei Biserică din Ștefănești de jos era în renovare, un proiect susținut de primăria locală. Biserică din Ștefănești de jos aflată pe partea dreaptă a drumului dinspre București, aceeași parte cu primăria și Școala este biserică principala a comunei de ea
Comuna Ștefăneștii de Jos, Ilfov () [Corola-website/Science/300511_a_301840]
-
a refugiat în Franța. În 1941 a ajuns în SUA, unde inițial a scris pentru ziarul de limba germană "Aufbau" și a lucrat la editura "Schoken Books", ocupând în același timp poziții-cheie în diverse organizații evreiești. În 1951 a apărut monografia monumentală "Originile totalitarismului" ("The Origins of Totalitarianism"), în care analiza mecanismelor care au făcut posibilă instaurarea unor regimuri totalitare, fasciste sau comuniste, este completată de evidențierea structurilor care le asigura menținerea, precum și a consecințelor antiumane pe care le generează. În
Hannah Arendt () [Corola-website/Science/298638_a_299967]
-
s-au îndepărtat contraforții. Între 1938-1940 s-au efectuat reparații, dar din cauza cutremurului din noiembie 1940, efectul acestor reparații a fost de scurtă durată. Biserica a fost restaurată între 1993 și 1994 și pictată în 2004 de pictorul Grigore Popescu. "Monografia Municipiului Onești" - Verde Teodor, Verde Rozalia, iulie 2003
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Borzești () [Corola-website/Science/298654_a_299983]
-
unor materiale necunoscute. Încep săpăturile, prin activitatea de teren fiind dobândite noi informații despre tema cercetată. Noile date sunt prelucrate și înregistrate în liste de inventar. Obiectele sunt analizate și conservate. Materialul arheologic este publicat detaliat prin rapoarte preliminare până la monografia culturii sau sitului, cataloage vizate de specialiști și de public, precum și prin repertorii arheologice. Urmează analizarea, sistematizarea, determinarea acestor obiecte pentru recompunerea tabloului cultural, fiind realizate o clasificare tipologica, cu sesizarea evoluției formelor și un studiu al răspândirii în spațiu
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
Sava Popovici-Barcianu cel bătrân, care își scria sub nume "ot Rășinari", profesorul și rectorul ieșean Traian Bratu, învățatul protopop Emilian Cioran, sufletul harnicului grup local, fără concursul căruia în munca de teren Victor Păcală nu și-ar fi putut realiza monografia, economistul Aurel Brote, învățatul popa Bratu de la sfârșitul secolului al al XV-lea, înscris în registrele Sibiului ca translator, om care a trebuit să cunoască limbile germană, latină și slavonă pentru a-și putea îndeplini sarcinile, compozitorul și profesorul Petru
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
de unde sarea se putea scoate ușor pe punți alunecoase și cu aparate simple de ridicat, după care o părăseau și începeau alta. Așa au extras romanii sarea peste tot în Ardeal, iar excavațiile părăsite au devenit lacuri. Volker Wollmann în monografia sa asupra mineritului subliniază prezența în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații romane. Castrul roman de la Gherla a apărat exploatările de sare de la Ocna Dej, Sic, Cojocna și Pata, castrul fiind poziționat între acestea
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]