8,640 matches
-
studiu . Răspunsul hematologic complet sau RCyM a fost obținut la pacienți manifestând o varietate de mutații BCR - ABL asociate cu rezistența la imatinib , cu excepția T315I . Ratele de RCyM la 2 ani au fost similare , indiferent dacă pacienții aveau inițial vreo mutație BCR- ABL , o mutație a ansei P sau nicio mutație ( 63 % , 61 % și respective 62 % ) . Rata răspunsului molecular major la 24 de luni a fost de 45 % ( 35 % pentru pacienții rezistenți la imatinib și 74 % pentru pacienții intoleranți la imatinib
Ro_980 () [Corola-website/Science/291739_a_293068]
-
sau RCyM a fost obținut la pacienți manifestând o varietate de mutații BCR - ABL asociate cu rezistența la imatinib , cu excepția T315I . Ratele de RCyM la 2 ani au fost similare , indiferent dacă pacienții aveau inițial vreo mutație BCR- ABL , o mutație a ansei P sau nicio mutație ( 63 % , 61 % și respective 62 % ) . Rata răspunsului molecular major la 24 de luni a fost de 45 % ( 35 % pentru pacienții rezistenți la imatinib și 74 % pentru pacienții intoleranți la imatinib ) . LMC fază accelerată : Un
Ro_980 () [Corola-website/Science/291739_a_293068]
-
pacienți manifestând o varietate de mutații BCR - ABL asociate cu rezistența la imatinib , cu excepția T315I . Ratele de RCyM la 2 ani au fost similare , indiferent dacă pacienții aveau inițial vreo mutație BCR- ABL , o mutație a ansei P sau nicio mutație ( 63 % , 61 % și respective 62 % ) . Rata răspunsului molecular major la 24 de luni a fost de 45 % ( 35 % pentru pacienții rezistenți la imatinib și 74 % pentru pacienții intoleranți la imatinib ) . LMC fază accelerată : Un studiu deschis , cu braț unic , multicentric
Ro_980 () [Corola-website/Science/291739_a_293068]
-
In vitro , dasatinib este activ în liniile de celule leucemice ce reprezintă variante ale afecțiunii sensibile și rezistente la imatinib . Aceste studii non- clinice arată că dasatinib poate depăși rezistența la imatinib ce rezultă din supra- expresia BCR- ABL , din mutațiile domeniului kinazei BCR- ABL , din activarea căilor alternative de semnalizare ce implică familia de kinaze SRC ( LYN , HCK ) , și din supra- expresia genei rezistente la medicație multiplă . În plus , dasatinib inhibă familia de kinaze SRC la concentrație subnanomolară . 53 In
Ro_980 () [Corola-website/Science/291739_a_293068]
-
72 % ) a primit > 600 mg imatinib . Pe lângă imatinib , 35 % dintre pacienți au primit anterior chimioterapie citotoxică , 65 % au primit anterior interferon și 10 % au primit anterior transplant de celule stem . Treizeci și opt la sută din pacienți au avut mutații inițiale cunoscute a conferi rezistență la imatinib . Durata mediană a tratamentului cu dasatinib a fost de 24 luni , cu 51 % pacienți tratați timp de > 24 luni până în prezent . Rezultatele de eficacitate sunt raportate în Tabelul 5 . RCyM a fost
Ro_980 () [Corola-website/Science/291739_a_293068]
-
94 % - 99 % ] ) , iar timp de 2 ani a fost de 90 % ( IÎ95 % : [ 86 % - 95 % ] ) . Cincizeci și cinci la sută dintre pacienții rezistenți la imatinib fără RCyM anterior la imatinib ( n= 288 ) au obținut RCyM cu dasatinib . Au existat 45 de mutații diferite BCR- ABL la 38 % dintre pacienții înrolați în acest studiu . Răspunsul hematologic complet sau RCyM a fost obținut la pacienți manifestând o varietate de mutații BCR - ABL asociate cu rezistența la imatinib , cu excepția T315I . Ratele de RCyM la 2
Ro_980 () [Corola-website/Science/291739_a_293068]
-
anterior la imatinib ( n= 288 ) au obținut RCyM cu dasatinib . Au existat 45 de mutații diferite BCR- ABL la 38 % dintre pacienții înrolați în acest studiu . Răspunsul hematologic complet sau RCyM a fost obținut la pacienți manifestând o varietate de mutații BCR - ABL asociate cu rezistența la imatinib , cu excepția T315I . Ratele de RCyM la 2 ani au fost similare , indiferent dacă pacienții aveau inițial vreo mutație BCR- ABL , o mutație a ansei P sau nicio mutație ( 63 % , 61 % și respective 62
Ro_980 () [Corola-website/Science/291739_a_293068]
-
studiu . Răspunsul hematologic complet sau RCyM a fost obținut la pacienți manifestând o varietate de mutații BCR - ABL asociate cu rezistența la imatinib , cu excepția T315I . Ratele de RCyM la 2 ani au fost similare , indiferent dacă pacienții aveau inițial vreo mutație BCR- ABL , o mutație a ansei P sau nicio mutație ( 63 % , 61 % și respective 62 % ) . Rata răspunsului molecular major la 24 de luni a fost de 45 % ( 35 % pentru pacienții rezistenți la imatinib și 74 % pentru pacienții intoleranți la imatinib
Ro_980 () [Corola-website/Science/291739_a_293068]
-
sau RCyM a fost obținut la pacienți manifestând o varietate de mutații BCR - ABL asociate cu rezistența la imatinib , cu excepția T315I . Ratele de RCyM la 2 ani au fost similare , indiferent dacă pacienții aveau inițial vreo mutație BCR- ABL , o mutație a ansei P sau nicio mutație ( 63 % , 61 % și respective 62 % ) . Rata răspunsului molecular major la 24 de luni a fost de 45 % ( 35 % pentru pacienții rezistenți la imatinib și 74 % pentru pacienții intoleranți la imatinib ) . LMC fază accelerată : Un
Ro_980 () [Corola-website/Science/291739_a_293068]
-
pacienți manifestând o varietate de mutații BCR - ABL asociate cu rezistența la imatinib , cu excepția T315I . Ratele de RCyM la 2 ani au fost similare , indiferent dacă pacienții aveau inițial vreo mutație BCR- ABL , o mutație a ansei P sau nicio mutație ( 63 % , 61 % și respective 62 % ) . Rata răspunsului molecular major la 24 de luni a fost de 45 % ( 35 % pentru pacienții rezistenți la imatinib și 74 % pentru pacienții intoleranți la imatinib ) . LMC fază accelerată : Un studiu deschis , cu braț unic , multicentric
Ro_980 () [Corola-website/Science/291739_a_293068]
-
In vitro , dasatinib este activ în liniile de celule leucemice ce reprezintă variante ale afecțiunii sensibile și rezistente la imatinib . Aceste studii non- clinice arată că dasatinib poate depăși rezistența la imatinib ce rezultă din supra- expresia BCR- ABL , din mutațiile domeniului kinazei BCR- ABL , din activarea căilor alternative de semnalizare ce implică familia de kinaze SRC ( LYN , HCK ) , și din supra- expresia genei rezistente la medicație multiplă . În plus , dasatinib inhibă familia de kinaze SRC la concentrație subnanomolară . 73 In
Ro_980 () [Corola-website/Science/291739_a_293068]
-
72 % ) a primit > 600 mg imatinib . Pe lângă imatinib , 35 % dintre pacienți au primit anterior chimioterapie citotoxică , 65 % au primit anterior interferon și 10 % au primit anterior transplant de celule stem . Treizeci și opt la sută din pacienți au avut mutații inițiale cunoscute a conferi rezistență la imatinib . Durata mediană a tratamentului cu dasatinib a fost de 24 luni , cu 51 % pacienți tratați timp de > 24 luni până în prezent . Rezultatele de eficacitate sunt raportate în Tabelul 5 . RCyM a fost
Ro_980 () [Corola-website/Science/291739_a_293068]
-
94 % - 99 % ] ) , iar timp de 2 ani a fost de 90 % ( IÎ95 % : [ 86 % - 95 % ] ) . Cincizeci și cinci la sută dintre pacienții rezistenți la imatinib fără RCyM anterior la imatinib ( n= 288 ) au obținut RCyM cu dasatinib . Au existat 45 de mutații diferite BCR- ABL la 38 % dintre pacienții înrolați în acest studiu . Răspunsul hematologic complet sau RCyM a fost obținut la pacienți manifestând o varietate de mutații BCR - ABL asociate cu rezistența la imatinib , cu excepția T315I . Ratele de RCyM la 2
Ro_980 () [Corola-website/Science/291739_a_293068]
-
anterior la imatinib ( n= 288 ) au obținut RCyM cu dasatinib . Au existat 45 de mutații diferite BCR- ABL la 38 % dintre pacienții înrolați în acest studiu . Răspunsul hematologic complet sau RCyM a fost obținut la pacienți manifestând o varietate de mutații BCR - ABL asociate cu rezistența la imatinib , cu excepția T315I . Ratele de RCyM la 2 ani au fost similare , indiferent dacă pacienții aveau inițial vreo mutație BCR- ABL , o mutație a ansei P sau nicio mutație ( 63 % , 61 % și respective 62
Ro_980 () [Corola-website/Science/291739_a_293068]
-
studiu . Răspunsul hematologic complet sau RCyM a fost obținut la pacienți manifestând o varietate de mutații BCR - ABL asociate cu rezistența la imatinib , cu excepția T315I . Ratele de RCyM la 2 ani au fost similare , indiferent dacă pacienții aveau inițial vreo mutație BCR- ABL , o mutație a ansei P sau nicio mutație ( 63 % , 61 % și respective 62 % ) . Rata răspunsului molecular major la 24 de luni a fost de 45 % ( 35 % pentru pacienții rezistenți la imatinib și 74 % pentru pacienții intoleranți la imatinib
Ro_980 () [Corola-website/Science/291739_a_293068]
-
sau RCyM a fost obținut la pacienți manifestând o varietate de mutații BCR - ABL asociate cu rezistența la imatinib , cu excepția T315I . Ratele de RCyM la 2 ani au fost similare , indiferent dacă pacienții aveau inițial vreo mutație BCR- ABL , o mutație a ansei P sau nicio mutație ( 63 % , 61 % și respective 62 % ) . Rata răspunsului molecular major la 24 de luni a fost de 45 % ( 35 % pentru pacienții rezistenți la imatinib și 74 % pentru pacienții intoleranți la imatinib ) . LMC fază accelerată : Un
Ro_980 () [Corola-website/Science/291739_a_293068]
-
pacienți manifestând o varietate de mutații BCR - ABL asociate cu rezistența la imatinib , cu excepția T315I . Ratele de RCyM la 2 ani au fost similare , indiferent dacă pacienții aveau inițial vreo mutație BCR- ABL , o mutație a ansei P sau nicio mutație ( 63 % , 61 % și respective 62 % ) . Rata răspunsului molecular major la 24 de luni a fost de 45 % ( 35 % pentru pacienții rezistenți la imatinib și 74 % pentru pacienții intoleranți la imatinib ) . LMC fază accelerată : Un studiu deschis , cu braț unic , multicentric
Ro_980 () [Corola-website/Science/291739_a_293068]
-
HIV- 1 și inhibarea replicării HIV- 1 la om . In vitro În timpul experimentelor de treceri seriate in vitro au fost selectate tulpini de HIV- 1 cu sensibilitate scăzută la amprenavir . Reducerea sensibilității virusului la amprenavir a fost asociată cu apariția mutațiilor virale I50V sau I84V sau V32I+I47V sau I54M . In vivo a ) Pacienți cărora nu li s- a administrat anterior IP sau TAR În dezvoltarea programelor de administrare a amprenavir/ fosamprenavir , cu și fără administrare concomitentă de ritonavir , au fost
Ro_1034 () [Corola-website/Science/291793_a_293122]
-
și fără administrare concomitentă de ritonavir , au fost evaluate diferite regimuri terapeutice . În cadrul acestor regimuri , analiza probelor când terapia a eșuat din punct de vedere virusologic a definit patru căi principale de rezistență : V32I+ 147V , 150V , 154L/ M și 184V . Mutații suplimentare observate care pot contribui la rezistență au fost : L10V/ F/ R , I13V , K20R/ T , L33F/ V , M36I , M46I/ L , I47V/ L Q58E , I62V , L63P , V77I , I85V și I93L . Când pacienții cărora nu li s- a administrat anterior TAR au
Ro_1034 () [Corola-website/Science/291793_a_293122]
-
I47V/ L Q58E , I62V , L63P , V77I , I85V și I93L . Când pacienții cărora nu li s- a administrat anterior TAR au fost tratați cu dozele aprobate curent de fosamprenavir/ ritonavir , precum și în cazul administrării altor regimuri cu IP potențatoare , cu ritonavir , mutațiile descrise au fost rareori observate . Șaisprezece din 434 pacienți netratați anterior cu TAR , cărora li s- au administrat fosamprenavir 700 mg/ ritonavir 100 mg de două ori pe zi în ESS100732 au prezentat eșec terapeutic din punct de vedere virusologic
Ro_1034 () [Corola-website/Science/291793_a_293122]
-
li s- au administrat fosamprenavir 700 mg/ ritonavir 100 mg de două ori pe zi în ESS100732 au prezentat eșec terapeutic din punct de vedere virusologic până în săptămâna 48 , pentru 14 genotipuri izolate . Trei din 14 tulpini izolate au prezentat mutații rezistente la proteaze . O mutație rezistentă a fost observată la fiecare 3 tulpini izolate : K20K/ R , I54I/ L , respectiv I93I/ L . Analiza genotipică a tulpinilor izolate de la 13 din 14 pacienți copii și adolescenți , la care terapia a eșuat din
Ro_1034 () [Corola-website/Science/291793_a_293122]
-
700 mg/ ritonavir 100 mg de două ori pe zi în ESS100732 au prezentat eșec terapeutic din punct de vedere virusologic până în săptămâna 48 , pentru 14 genotipuri izolate . Trei din 14 tulpini izolate au prezentat mutații rezistente la proteaze . O mutație rezistentă a fost observată la fiecare 3 tulpini izolate : K20K/ R , I54I/ L , respectiv I93I/ L . Analiza genotipică a tulpinilor izolate de la 13 din 14 pacienți copii și adolescenți , la care terapia a eșuat din punct de vedere virusologic , dintre
Ro_1034 () [Corola-website/Science/291793_a_293122]
-
la care terapia a eșuat din punct de vedere virusologic , dintre 59 pacienți înrolați cărora nu li s- a administrat anterior IP , a demonstrat modele de rezistență similare cu cele observate la adulți . b ) Pacienți tratați anterior cu IP Următoarele mutații au apărut la pacienții la care terapia a eșuat din punct de vedere virusologic , în studiile la pacienți tratați anterior cu IP , PRO30017 ( 600 mg amprenavir / 100 mg ritonavir de două ori pe zi în sub- studiul A și B
Ro_1034 () [Corola-website/Science/291793_a_293122]
-
și B cu 80 , respectiv 37 pacienți ) : L10F/ I/ V , V11I , I13V , K20R , V32I , L33F , E34Q , M36I , M46I/ L , I47V , G48V , I50V , I54L/ M/ T/ V , Q58E , D60E , I62V , A71V , V77I , V82A/ I , I84V , I85V , L90M și I93L/ M . Următoarele mutații au apărut la pacienții la care terapia a eșuat din punct de vedere virusologic timp de 96 de săptămâni , în studiile la pacienți tratați anterior cu IP , APV30003 și extensia sa , APV30005 ( 700 mg fosamprenavir / 100 mg ritonavir de două
Ro_1034 () [Corola-website/Science/291793_a_293122]
-
și APV29005 , 67 pacienți tratați anterior cu IP au fost tratați cu fosamprenavir / ritonavir și din 22 cazuri în care terapia a eșuat din punct de vedere virusologic , pentru care s- au izolat genotipuri , nouă pacienți au fost găsiți cu mutații proteazice provocate de tratament . Profilele mutaționale au fost similare celor descrise la adulții tratați anterior cu IP și cu fosamprenavir / ritonavir . 15 Analizele bazate pe testarea rezistenței genotipice Sistemele de interpretare ale genotipului pot fi folosite pentru estimarea activității amprenavir
Ro_1034 () [Corola-website/Science/291793_a_293122]