8,131 matches
-
puterea este a lui Hristos, Dumnezeul nostru, împreună cu Tatăl și cu Duhul Sfînt, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.” Lepădarea a treia. Domnului să ne rugăm. „Doamne Savaot, Dumnezeul lui Israel, Cel ce tămăduiești toată boala și toată neputința, caută spre robul Tău acesta (numele); cearcă-l, cercetează-l și depărtează de la dânsul toată lucrarea diavolului. Ceartă duhurile cele necurate și le depărtează, și curăță lucrul mâinilor Tale. Și lucrând, cu grabnica Ta lucrare, zdrobește degrab pe satana sub
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cere iertarea lor. Trăim în aceste momente suprema sensibilizare pentru păcătoșenia noastră în față măririi Celui ce ni se dăruiește. De aceea, chiar dacă am primit iertarea de păcate în Taina Pocăinței, primită înainte de împărtășanie, trăim, odată cu micimea noastră ontologică, și neputința de a fi cu totul curați, de a scăpa de firea noastră egoistă, prin starea de jertfă ce ne-o imprimă Hristos.” Taina Pocăinței a fost instituită de Mântuitorul Hristos, după învierea Sa, când a suflat asupra Sf. Apostoli și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
lui Dumnezeu, adică de ajutorul și de ocrotirea Sa. Nimeni, dintre oameni, bizuindu-se doar pe puterile sale, nu se poate socoti ocrotit. Dar prin bunăvoința și milosârdia lui Dumnezeu, tot omul poate dobândi apărare de primejdii. Voind să arate neputința omenească pe care o purta în Sine, Domnul a zis: „Părintele Meu, de este cu putință, treacă de la Mine paharul acesta”; iar apoi, dând pildă ucenicilor Săi, pentru ca nici ei să nu facă după voia lor, ci după voia
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cerere, rugăciunea capătă o altă înfățișare. Acum vin la rând cererile aflate într-o relație inevitabilă cu viața de acum. Ca ființe mărginite ce suntem, avem nevoie de hrană trupească, dar și de hrană sufletească. Noi, oamenii, cădem adesea, din neputință, și de aceea avem nevoie de mărturisirea păcatelor și de iertare; ca unii ce suntem înconjurați de ispite și defăimați de vicleanul vrăjmaș, avem nevoie de protecție și de apărare. în următoarele patru cereri ne rugăm pentru toate acestea, ele
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
El știa că se adresează unor oameni care viețuiesc în trup și că acesta se supune, neapărat, legilor firii, omul neputând avea nepătimirea îngerilor. Dar, deși ne poruncește să îndeplinim poruncile lui Dumnezeu așa cum le îndeplinesc îngerii, arată totuși înțelegere neputinței omenești celei după fire, ca și când ar zice: „Vă cer o viață aspră, pe măsura celei îngerești, dar, în același timp, nu vă impun o despătimire desăvârșită, fiindcă nu puteți să o aveți din pricina naturii voastre, care are neapărat nevoie de
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Cel Bun la inimă, Cel Binevoitor, Cel Atotmărinimos, Cel ce miluiește pe tot omul. Și cu alte calități care învederează dumnezeirea caută să fii, de bună voie, asemenea, și numai așa să capeți îndrăzneală la rugăciuni. După cum îi este cu neputință celui viclean să se prefacă în bun. De aceea, acela care, din pricina vreunor datorii pe care le are la el, îl ține sub puterea sa pe vreunul din semenii săi, purtându-se cu acesta hain, printr-o asemenea purtare
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
în timpul lucrului, în timpul unei întrevederi, putem să chemăm numele lui Iisus și să ne deschidem iubirii Lui.” Este mare valoarea și puterea rugăciunii lui Iisus. Ea ne dă cunoașterea sfințeniei și a puterii lui Dumnezeu și cunoașterea păcătoșeniei și neputinței noastre. Rugăciunea „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul” are două părți, care sunt două mărturisiri: mărturisirea de credință în dumnezeirea lui Hristos și mărturisirea păcatelor prin recunoașterea păcătoșeniei și cererea de iertare a păcatelor. Din
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
recunoașterea păcătoșeniei și cererea de iertare a păcatelor. Din aceste două mărturisiri izvorăște aproape firesc rugăciunea propriu-zisă. A treia parte a rugăciunii lui Iisus este cererea pentru mântuirea noastră rostind: „miluiește-mă”. Mărturisirea credinței în Hristos este legată de mărturisirea neputinței noastre de a fi mântuiți doar prin puterea noastră. Aceasta spune totul. Astfel, „Rugăciunea lui Iisus” exprimă și sintetizează, în câteva cuvinte toată învățătura Bisericii noastre ortodoxe. Prin rugăciunea lui Iisus noi atragem această îndoită cunoaștere a sfințeniei și puterii
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
prin puterea noastră. Aceasta spune totul. Astfel, „Rugăciunea lui Iisus” exprimă și sintetizează, în câteva cuvinte toată învățătura Bisericii noastre ortodoxe. Prin rugăciunea lui Iisus noi atragem această îndoită cunoaștere a sfințeniei și puterii lui Dumnezeu și a păcătoșeniei și neputinței noastre. Sf. Maxim Mărturisitorul arată că patima mândriei constă în a nu lua în considerare două lucruri: puterea dumnezeiască și neputința noastră. Și această nesocotință dă naștere unei „minți dezordonate”. Prin urmare, omul cel mândru este omul nesocotinței, în timp
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Prin rugăciunea lui Iisus noi atragem această îndoită cunoaștere a sfințeniei și puterii lui Dumnezeu și a păcătoșeniei și neputinței noastre. Sf. Maxim Mărturisitorul arată că patima mândriei constă în a nu lua în considerare două lucruri: puterea dumnezeiască și neputința noastră. Și această nesocotință dă naștere unei „minți dezordonate”. Prin urmare, omul cel mândru este omul nesocotinței, în timp ce omul smerit este omul îndoitei cunoașteri, care își recunoaște propria slăbiciune și puterea lui Hristos. Așadar, prin „Rugăciunea lui Iisus
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Care, pentru bunătate, toată făptura lumii și pe cea mai presus de lume dintru neființă ai adus-o și cu purtarea de grijă o și stăpânești; Care, după alte nespuse faceri de bine ale Tale față de neamul omenesc, pentru neputința trupească, ne-ai dăruit nouă pocăință până în clipa morții; nu ne lăsa pe noi, ticăloșii, să murim în faptele noastre cele rele, nici pe începătorul răutății și pizmuitorul și pierzătorul să-și râdă de noi. Că știi, îndurate, câtă
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
la stânga mai ușor de citit” (p. 97). Dezavantajul acestei metode este că, Întrucât rândurile nu sunt egale, se produce un efect inestetic al paginii, asemănător cu cel al textelor dactilografiate la vechile mașini de scris (care aveau, cel puțin, scuza „neputinței” lor tehnice). Iată un text tehnoredactat astfel: Astfel se stinse În al optulea lustru de viață cel mai mare poet pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca În albie, și peste
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
mutații (sociale, economice, financiare, tehnologice, informaționale, politice, culturale etc.), ființele umane simt nevoia siguranței vieții lor. Când lumea se schimbă rapid, când piața și banii devin marile priorități, când rivalitățile se înmulțesc, oamenii se simt expuși, amenințați, vulnerabili. Cu sentimentul neputinței, ei își dau seama că nu pot face față singuri pentru mult timp (și la nivel satisfăcător) acestor timpuri imprevizibile, iuți, presante, exigente, amenințătoare și amețitoare. Așa încât, cei mai mulți preferă să se asocieze, să se alăture, să găsească valențe și preocupări
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
cu putință pentru eticheta lui de OK", precizează E. Berne (2006, p. 115). Persoana cu această poziție fundamentală de viață caută înainte de orice, să fie iubită de ceilalți; ea se supune celorlalți și depinde de ei. Cultivă și exagerează sentimentul neputinței ei, suferința și faptul de a fi victimă. Persoana se simte vinovată, inferioară, demnă de dispreț, deprimată, stupidă, respinsă, sinucigașă. Nu se iubește pe sine și se mulțumește cu puțin: salvarea vine de la ceilalți. Persoana cu această opțiune fundamentală admiră
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și cu competență ele aduc vitalitate, deschidere, eficiență, sentimentul forței, ușurare, camaraderie, sentimentul dezvoltării, senzația succesului, lărgirea și aprofundarea relațiilor, somn fără griji (și câte și mai câte), totuși acestea relațiile conflictuale generează (în grade diferite): îngrijorare, amânare, mânie înăbușită, neputință, frustrare, dezamăgire, confuzie, scăderea productivității, apatie, resentiment, presiune sangvină, stres, oboseală, singurătate, agravarea bolii etc. (Cornelius, Faire, 1996). Pe scurt, în mod obișnuit și onest, ele pot fi acceptate și, cu atât mai puțin, cultivate în viața și în relațiile
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și capacități negative. În grupurile puternic competitive s-a constatat "o creștere a numărului comportamentelor agresive, ostile, a conflictelor și a atitudinilor de opoziție și de suspiciune" (idem ,p. 134). Competiția exagerată generează frustrare, anxietate, sentimente de nesiguranță și de neputință la copiii timizi, la cei mai puțin dotați. Aceștia sunt tentați să abandoneze, să se retragă, să evite astfel de momente. Totodată, relațiile competitive generează la elevi egoism, individualism accentuat, invidie, ipocrizie, tupeu, dispreț ș.a., care pot duce în cele
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
proteja împotriva intensității trăirilor, proiectându-le asupra altcuiva; este faptul de a atribui suferința altcuiva, prin acuzare" (ibidem). Violența este, de fapt, "rezultatul refulării furiei, al incapacității de a suporta o încărcătură afectivă puternică, al unei acumulări de sentimente de neputință, dar și de frică", subliniază I. Filliozat (2006a, p. 107, s.a.). Pe lângă înțelegerea cât mai nuanțată a conceptului de furie, specialiștii s-au ocupat și de evenimentele care o produc cel mai des. Cele mai invocate sunt: interferențele fizice, frustrarea
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
puțin un domeniu și la înțelegerea faptului că această inferioritate nu poate fi modificată în viitorul apropiat", scriu Fr. Lelord și Ch. André (2003, p. 71). În momentele sale critice, dominat de această incomodă emoție, pe invidios îl încearcă chinul neputinței (de care vorbește Francesco Albertoni). Odată constatat dezavantajul personal, sunt declanșate stări sufletești precum: furie, tristețe, ciudă, resentiment, chiar ură. Nimic nu împiedică mai mult bucuria și fericirea oamenilor ca invidia, remarca R. Descartes încă din secolul al XVII-lea
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pe care nu le poate obține (sau nu le poate face), avea sau egala (Scheler, 1998). Resentimentul îi lasă pe cei pe care îi stăpânește cu un sentiment general de ciudă pe viață. Cei care suferă de el, simțindu-și neputința, nu cred că se poate face mare lucru, dacă totuși se (mai) poate face ceva, în legătură cu sursa resentimentului lor. Cei care suferă de resentiment precizează J. Epstein (2008) "ajung aproape să se bucure de ocaziile de a critica ce li
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de multe ori se creează impresia că gelosul se ocupă mai mult de cea de-a treia persoană decât de însuși partenerul" (2008, p. 69). În marea majoritate a cazurilor, el are un comportament asemănător celor al toxicomanilor: bulversare, echivoc, neputința de a se desprinde etc. (idem). De obicei, prietenoși, cumsecade și plini de bune intenții, geloșii își îngustează viața, preocupările, pierd din claritatea și din coerența gândurilor, a atitudinilor, a reacțiilor, iar "acest suiș și coborâș al curbelor sentimentelor lor
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
gelozii este ceea ce S. Freud numea lezarea/ofensa narcisică: gelosului îi sunt lezate iubirea de sine, admirația de sine, importanța și valoarea pe care crede că le are în ochii celuilalt. În aceste circumstanțe, tendința de izgonire, de răzbunare, de neputință de a uita este adesea neînduplecată și ireversibilă (Baumgart, 2008). Fără a se concentra în mod special pe acest tulburător și chinuitor sentiment, S. Freud vorbește în opera sa despre trei stadii/niveluri ale geloziei (2002, pp. 187-188): • gelozia normală
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
anumite situații ne fac rău și este bine să învățăm cât depinde de noi să la evităm pe viitor (cel puțin, cele care pot fi evitate)69. b. tristețea ne face să ne retragem și să reflectăm asupra propriilor greșeli, neputinți, iluzii. Ea ne poate ajuta să accedem la o mai bună cunoaștere de sine și a cauzelor eșecurilor noastre. Este posibil chiar ca această retragere să ne ajute să ne recuperăm pe noi înșine și să reconsiderăm situația. c. tristețea
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
G.A.) ne conectează cu lumea, dar de o manieră dureroasă, făcându-ne hiperempatici și hipersensibili, foarte receptivi la nenorocirea celorlalți. Dar dincolo de aceasta, atunci când ne apropiem de tristețile depresive, ceea ce ne pândește este retracția: mai întâi, un sentiment de neputință, apoi de indiferență, apoi de deznădejde" (p. 218). Tristețea nu înseamnă depresie. Ea nu este totuna cu aceasta, căci dacă tristețea este, în ceea ce o privește, o emoție normală, ce face parte din repertoriul emoțional al oricărei persoane sănătoase, depresia
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
recunoscutul psihoterapeut francez a ajuns la concluzia potrivit căreia "cel mai mare factor de risc depresiv în societatea noastră contemporană, nu vine de la pierderi și de la doliu, ci de la stările sufletești legate de sentimentul de decădere, de înjosire și de neputință în fața situațiilor percepute ca fiind blocate și fără rezolvare" (pp. 222-223). Potrivit celebrului psihiatru, pe măsură ce planeta se occidentalizează "se bănuiește că ar exista o legătură între depresie și lumea "modernă": cu cât concurența este mai dură, cu atât mai slabă
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pesimismului și culpabilității (simptome care ne împing spre repunerea în discuție ca oameni și ca ființe utile/ valoroase) (André, 2009). Depresia este o tristețe de tip special: durabilă, tenace, intensă, însoțită de devalorizarea propriei persoane, asociată adesea cu alte emoții (neputință, nostalgie, rușine de sine, anxietate, descurajare etc.). Ea "ne poartă către gaura neagră a eșecului, a inutilității, a slăbiciunii. Ne simțim inerți. Totul este inutil și gol. Ne simțim înfrânți și dorim să renunțăm la tot. Timpul și țelurile scriu
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]