7,974 matches
-
întrevedere, oaspeții au fost invitați de președintele Nicolae Ceaușescu la masă la o vilă din Snagov. Acolo, înainte de masă l-am întâlnit pe domnul Ștefan Andrei, care participase la discuția menționată, căruia am încercat să îi explic rațiunile pentru care oaspetele coreean reacționase în maniera menționată mai sus. Nu m-a lăsat să spun decât câteva cuvinte și m-a întrerupt spunându-mi: Da' tu ce crezi că eu n-am înțeles tactica lui ?, păi ce crezi tu că putea el
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
fâț] de animale era inclus printre acțiunile care urmau s] fie judecate în viața de apoi. Desigur, unii erau sceptici în privința vieții de apoi promise. La petrecerile date de egipteni, atmosfera era întreținut], în parte, de un harpist care încuraja oaspeții s] se dedea pl]cerii, deoarece nu aveau nici o sigurant] c] sârguința pe p]mânt le va aduce fericirea veșnic]” (Wilson, 1958, p. 467). Harpistul spunea c] mormintele piramidale ale divinilor faraoni și ale nobililor lor fuseser] profanate, si era
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
servesc șerbeturi ca-n vremea lui Conachi, cafele, țigări etc. într-un colț, un casetofon în surdină, între cei doi, un fotoliu liber, pentru cine? madam Chiriță se scuză, pardon?, iese și se întoarce cu dom Chiriță, îl plasează între oaspeți, aceștia, picior peste picior, dom Chiriță, cu picioarele adunate sub fotoliu, oricum, momentul e tensionat, gazda e într-al nouălea cer, poate oferi un număr atît de atractiv, să crape tîrgul, pardon? tot ea e mai bună, să nu creadă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de fapt, rezultatul unui dureros traumatism suferit de artistul trezit peste noapte într-o societate de împrumut. În ziua în care o suită... de la județ i-a călcat pragul bucătăriei-atelier, să-l decoreze pentru activitate, Craiu le-a spus importanților oaspeți: nu mai faceți fabrici, faceți ateliere pentru pictori! Și și-a aprins o țigară, uitînd-o pe cealaltă, aprinsă și ea, între alte două degete. 5 iulie Prostul se întîlnește cu Licheaua și-i povestește cum az'noapte i s-au
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cioc, cioc, apăsat și imperativ. Mă șterg pe mîini, îi dau pensonul lui Vitcu și mă duc la ușă: Solcanu. Îmi strînge mîna, îmi transmite salutări de la Raveica și s-așază pe pat, unde, fie vorba, îmi invit de obicei oaspeții. Își apropie barbișonul de husă și strîmbă moral din nas: parfum de damă, phuah! Vitcu-mi dă pensonul, mă scuz și mă-ntorc la șevalet. Toți trei discută despre Coposu. Îi las. O muscă de argint face volute bezmetice de la unul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mai trece vremea cu ei! Pe la nouă jumătate, cînd Hatmanu îmi dă amical peste dreapta cu pensonul: hoțule mic, Strigătul, ai? Munch, ai? bate cineva. Cine? Vonica. Un frison îmi linge șira spinării. Nu te teme, nu te teme, zice oaspetele și mă conduce înapoi la tablou. Salutări de la cineva? întreb încă tremurînd. A, da, de la... Ceilalți, de pe pat întreabă-ntr-o voce: de la? de la... lungește el suspansul. De la, de la Ili...? încearcă să ghicească ei la unison. Nu, o retează Vonica
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cine. Prin anii șaizeci, casa care ocrotise o lume frumoasă și demnă, după ce căzuse în mîinile rîndașilor veniți la putere, poate chiar ale slujnicei care servise la boiereasca masă, e preluată, scurt timp, de Uniunea Artiștilor Plastici, ca lăcaș de oaspeți. Aici, l-am găsit, într-o dimineață, pe Ciucurencu, înconjurat de pînzele întoarse cu fața la perete, rodul peregrinărilor prin pomăturile și viile din preajmă. Cu douăzeci de ani mai tîrziu, cînd eu însumi căutam, cu mapa subsuoară, copaci emblematici, m-am
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
-și primească, jovial, invitați speciali, ca-n vremurile bune, cînd se număra printre puținii locatari ai blindatului castel, devenit prezidențial, îi primește deci pe cîte-o terasă mai retrasă, în cîte-o încăpere mai de taină. Nu se ferește: îi iese înainte oaspetelui iubit, prototipul activistului cu ghiul, îl îmbrățișează cu toată burta, după care trece la taclale, tolănit în fotolii din recuzita palatului. Ceva, totuși, s-a modificat în figura istoricului-șef: s-a cănit. Și-a schimbat, cum ar veni, părul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în dreapta și-n stînga, făcea spectacol. Marin Moraru? E prea elegant în geaca lui din piele ou-de-rață, cu șapca hoață de-aceeași nuanță, ca să rîd. Nu rîd. Avantajele breslei. Ca să nu te jumulească hotelierii, poți beneficia de-o cămăruță de oaspeți chiar în incinta Uniunii. Un mic dezavantaj: coșmarul. Pe pereții cămăruței, trei picturi, una de-a dreptul realist-socialistă, monstruozități care nu pot fi anulate-n somn nici de Rohipnol. Secvență reconfortantă: expoziție de nud, la etajul 4 al Oficiului Național
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu ochi mirați pe el: ce e, tov. T.G.? Speriat, sculptorul întreabă: se mai pot aduce lucrări? Generoși nevoie mare, jurații zic: fugi repede și ad-o! Sculptorul: nu, o am aici. Și scoate sculptura din buzunarul raglanului jerpelit. "Casa de oaspeți" din Bucium. Ce buncăr misterios, ascuns în verdeață luxuriantă! Să nu fi văzut proletarul de rînd, lumpenul, în ce cuibușor trag, pentru o noapte, două, cei doi căpcăuni? N-am avut onoarea să-l vizitez. Întîmplarea face să-i calc
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
M-aștept să fiu întîmpinat de vreun pistolar, ceva. Prostii. N-apare nimeni. Intru. Somptuoasul hol, c-o imensă masă pe care așteaptă gustările unui breakfast. Pentru cine? Văd un pliant: conclav național de stomatologie. Cum? Aici? În... "casa de oaspeți"? se crucește eul meu traumatizat. Aud: da! aici! și mă-ntorc. Nu e altul decît trăsnitul regizor canadian care montează la Național "nerușinata" piesă. Cu el am întîlnire cordială. Și cu frumoasa lui blondă. Proaspăt ieșit din puful așternuturilor nocturne
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
doresc succes! Și tot așa, pînă la pauză, încă vreo trei-patru prezentări din astea, adresate pictorului, probabil, îmi zic, în vederea unor eventuale portrete. De-abia la bufet realizez că oficiile... cu viitorul primar fuseseră făcute de același pișicher personaj. Antrenorul oaspeților e, de regulă, mai agitat, mai agresiv (cu elevii lui de pe gazon). Acum două săptămîni, unul din aceștia, un piticuț tuciuriu, se zbătea cumplit ca-ntr-o lesă (tot de el ținută). Încă puțin și arbitrul l-ar fi trimis
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care absurdul urmuzian se logodea cu deraierile dialogale din Cuibul de cuci al lui Ken Kesey. Se convertea, așadar, în artă a cuvîntului. Cînd, în dialogul nostru nu prea departe, nici el, de cel al Cucilor a mai venit mărturisirea oaspetelui meu că, de pe cînd era boboc (roșu), își pavoazează odaia cu reproduceri după pictura mea cu "Zburători", atunci inima-mi s-a muiat și mai tare, îndemnîndu-mă să pun imediat mîna pe... creion și să scriu, cu o plăcere absolut
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ficțiunile lui Cristian Irinescu se dedau unor destrăbălate turniruri de haiku-uri, halucinîndu-ne frumos. Dacă acestor neobișnuite haruri (din zona Jarry, Beckett, Urmuz, Ionescu) le mai adaug și fenomenalele trimiteri, în dese paranteze, la muzică, filozofie, film, la marea literatură, oaspetele singurei sale vizite în atelierul meu de pe Armeană este, și el, un lunecat excepțional. 7 decembrie Nu e singura dată cînd invidiez un personaj de talia lui Virgil Nemoianu, care de mult a ales Occidentul. Dar ca acum, cînd recentul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
un caracter aproape sacerdotal, ca și împăraților bizantini sau, de altfel, regilor "taumaturgi" din Occident. La anumite ceremonii ale ritualului eccleziastic, domnul figurează chiar ca oficiant, deși nu în primul rând, ci după mitropolit sau, când este cazul, după patriarhul oaspete. (Pippidi 57-58) Importantă pentru coerența programului politic al Țărilor Române este menținerea practicii și, implicit, a acestei mentalități fixate prin reluarea sa în text, imagine și în structurile imaginative ale identității colective (Țighiliu 127-72): chiar în condițiile suzeranității otomane și
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
satisfacerii stagiului militar, pentru studenții și elevii din cămine aflate în alte localități decât cele în care își au domiciliul. Nu fac parte din gospodărie și nu se înscriu în formular persoanele angajate pentru efectuarea de servicii în gospodărie și oaspeții care se află temporar (sub 7 luni) în gospodărie. La punctul 3 se precizează dacă membrii gospodăriei în vârstă de peste 15 ani au efectuat călătorii de cel putin o înnoptare în afara domiciliului, în trimestrul cercetat (se exclud înnoptările în cămine
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181590_a_182919]
-
un câmp cu iarbă arămie, o fetiță se uita pe cer și în jur. Ea vedea cum cocorii se duc, se duc și nu se mai zăresc. Rândunelele și-au părăsit cuiburile și împreună cu cocorii au fugit de zile rele. Oaspeții noștri dragi se îndreaptă spre țările calde. Iarba adie, plopii se pierd în zare, iar amurgul toamnei este violet. Sub o frunză argintie, un greier își cântă melodia. Furnicile se bucură de bogățiile din hambarele lor pline de hrană. Pomii
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Într-o ordine anume, carnea ajungea la masă aproape În aceeași condiție În care era după ce animalul din care provenea fusese sacrificat. Păsări Întregi, printre care vrăbii, egrete și stârci, erau Îngrămădite unele peste altele În vase uriașe și servite oaspeților. Tocane care conțineau iepuri Întregi și alte animale mici erau amestecate cu zarzavaturi și flori și servite la grămadă 10. Creme și tarte cu fructe puteau să fie servite Înainte, Împreună sau după tocana sau vânatul de pasăre, după cum erau
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
solemnitate de către gazdă a făcut loc practicii mai civilizate În care servitorii tranșau carnea În bucătărie, departe de privirile mesenilor 13. Autorii tratatului The Habits of Good Society, publicat În 1857, condamnau barbaria de a tăia o halcă Întreagă În fața oaspeților 14. Cuțitul, care pentru mult timp a fost singura ustensilă folosită de meseni, era un memento al vânătorii și uciderii prăzii. Când chinezii i-au văzut pentru prima oară pe europeni mâncând cu cuțitul, au fost oripilați. „Europenii sunt niște
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mult o casa publică decât orice locuință particulară cu care suntem obișnuiți astăzi. În orice moment, casa putea fi plină de duzine de rude și servitori, fără să mai menționăm prieteni și cunoștințe. Camerele erau mari și nediferențiate. Rudele și oaspeții adeseori socializau, mâncau și dormeau În aceeași cameră. Bordeiele celor săraci erau cu puțin mai mult decât niște cocioabe mizerabile. Adeseori douăzeci sau mai mulți membrii ai unei familii se Înghesuiau Într-un bordei cu o singură cameră, care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Carpați în favoarea Austro-Ungariei. „Dacă azi norii se grămădesc în spre Apus, dinspre Basarabia se ivește o geană de lumină”, declara dr. Bacaloglu. Rugat să vorbească, N. Iorga preciza că, după strălucitele cuvântări ținute, nu-i rămâne decât să le spună oaspeților: „Ați venit la o mare durere a noastră și ne-ați adus o mare mângâiere”. Într-un sens mai larg, cuvintele lui N. Iorga subliniau semnificația istorică a unirii Basarabiei cu România, înfâptuită atunci când pericole grave (inclusiv pierderi teritoriale) planau
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Secretar al Sfatului Țării B. Epuri Unirea Basarabiei și a Bucovinei cu România..., p. 186-188 Un glas autorizat al Basarabiei. De vorbă cu d. Pantelimon Halippa Fruntașul basarabean, vicepreședinte al „Sfatului Țării”, d-nul Pantelimon Halippa, este de câteva zile oaspetele nostru. M-am prezentat d-lui Halippa solicitându-i o convorbire pentru cititorii ziarului „Mișcarea”, care au cunoștință de opera mare națională, pe care a desfășurat-o în folosul poporului moldovenesc din Basarabia. După o primire prietenoasă și deschisă, care
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
mântuirea omului adusă de Fiul Său, adică Iisus Hristos. Cel care a intrat la nuntă fără haină potrivită este omul lipsit de merite, care uită cea dintâi datorie a sa: să primescă învățătura dată de Dumnezeu pentru mântuire. Pe acest oaspete Dumnezeu se mânie și poruncește îngerilor săi să-l arunce în focul cel nestins, pentru că, deși avea la îndemână învățăturile cu care să-și „îmbrace” sufletul, el le-a nesocotit voind să câștige Împărăția cerurilor fără pregătire și fapte bune
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
În România, se mirau văzând cum femeile umblă libere prin ogradă, prin casă, vorbesc cu bărbații sau Îi servesc cu fața descoperită la masă. Una dintre primele principese sârbe Își servea, În secolul al XIX-lea, la masă soțul și oaspeții lui cu fața descoperită. Acest caracter deschis al unei case creștine, diferit de caracterul Închis al celei musulmane, se vede și la exteriorul caselor. Astfel, dacă privim balcoanele caselor de țară, boierești sau țărănești din România (foișorul, cerdacul) sau foișoarele
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
doilea rând, totul s-a desfășurat Într-un spațiu privat Închis, privilegiat, stabilind linii de demarcație față de lumea obișnuită, față de mediile populare fascinate de această opulentă desfășurare de forțe. În al treilea rând, au fost invitați un număr redus de oaspeți străini, o elită fabulos de bogată, inaccesibilă individului obișnuit, la care s-au alăturat doar câteva personaje din România, sugerându-se că ele ar putea, eventual, aparține - prin capitalul de putere și bogăție - acestei lumi. În al patrulea rând, Întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]