8,233 matches
-
de parohii Francisc Gaschler (1929-1937) și Adolf Botkowski (1937-1940). Preotul Botkowski a construit actuala casă parohială, aflată lângă biserică, până atunci preoții fiind nevoiți să locuiască într-o clădire provizorie aflată mai departe de lăcașul de cult. Comunitatea catolică din Parohia Vatra Dornei s-a menținut relativ constantă în perioada interbelică. Conform recensământului din 1930, în orașul Vatra Dornei locuiau 9.826 persoane, dintre care 6.162 români (62,71%), 1.747 evrei (17,77%), 1.548 germani (15,75%), 153
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
prin care locuitorilor germani ai României li se permitea să emigreze în Germania, majoritatea catolicilor de etnie germană au plecat din Vatra Dornei. Împreună cu credincioșii a plecat în decembrie 1940 și preotul paroh Botkowski, luând cu el întreaga arhivă a parohiei. În amintirea acestui moment dureros, înainte de plecare, s-a construit la intrarea în cimitirul catolic din Vatra Dornei un monument care dăinuie și astăzi. În anul 1941, pr. Bernhard Leibham, paroh de Câmpulung Moldovenesc, s-a pensionat și a plecat
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
în cimitirul catolic din Vatra Dornei un monument care dăinuie și astăzi. În anul 1941, pr. Bernhard Leibham, paroh de Câmpulung Moldovenesc, s-a pensionat și a plecat la Vatra Dornei. Ca urmare a emigrării credincioșilor germani, comunitățile catolice din parohiile bucovinene se reduc numeric, iar unele parohii nu se mai justifică. În ianuarie 1942, numărul credincioșilor catolici era de doar 250, dintre care 100 erau de origine poloneză, iar restul erau germani, ucraineni și români. Astfel, episcopul Mihai Robu este
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
monument care dăinuie și astăzi. În anul 1941, pr. Bernhard Leibham, paroh de Câmpulung Moldovenesc, s-a pensionat și a plecat la Vatra Dornei. Ca urmare a emigrării credincioșilor germani, comunitățile catolice din parohiile bucovinene se reduc numeric, iar unele parohii nu se mai justifică. În ianuarie 1942, numărul credincioșilor catolici era de doar 250, dintre care 100 erau de origine poloneză, iar restul erau germani, ucraineni și români. Astfel, episcopul Mihai Robu este nevoit să reorganizeze parohiile catolice din Bucovina
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
numeric, iar unele parohii nu se mai justifică. În ianuarie 1942, numărul credincioșilor catolici era de doar 250, dintre care 100 erau de origine poloneză, iar restul erau germani, ucraineni și români. Astfel, episcopul Mihai Robu este nevoit să reorganizeze parohiile catolice din Bucovina. Noua împărțire a parohiilor catolice este publicată în Monitorul Oficial nr. 231 din 2 octombrie 1943. Parohiile Gura Humorului, Vama și Vatra Dornei sunt desființate, iar Parohia Câmpulung are următoarele filiale: Capu Câmpului, Capu Codrului, Cârlibaba, Ciocănești
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
justifică. În ianuarie 1942, numărul credincioșilor catolici era de doar 250, dintre care 100 erau de origine poloneză, iar restul erau germani, ucraineni și români. Astfel, episcopul Mihai Robu este nevoit să reorganizeze parohiile catolice din Bucovina. Noua împărțire a parohiilor catolice este publicată în Monitorul Oficial nr. 231 din 2 octombrie 1943. Parohiile Gura Humorului, Vama și Vatra Dornei sunt desființate, iar Parohia Câmpulung are următoarele filiale: Capu Câmpului, Capu Codrului, Cârlibaba, Ciocănești, Frasin, Gura Humorului, Iacobeni, Păltinoasa, Poiana Stampei
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
100 erau de origine poloneză, iar restul erau germani, ucraineni și români. Astfel, episcopul Mihai Robu este nevoit să reorganizeze parohiile catolice din Bucovina. Noua împărțire a parohiilor catolice este publicată în Monitorul Oficial nr. 231 din 2 octombrie 1943. Parohiile Gura Humorului, Vama și Vatra Dornei sunt desființate, iar Parohia Câmpulung are următoarele filiale: Capu Câmpului, Capu Codrului, Cârlibaba, Ciocănești, Frasin, Gura Humorului, Iacobeni, Păltinoasa, Poiana Stampei, Stulpicani, Valea Putnei, Vatra Dornei, Vatra Moldoviței și Voroneț. Comunitatea catolică din Vatra
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
și români. Astfel, episcopul Mihai Robu este nevoit să reorganizeze parohiile catolice din Bucovina. Noua împărțire a parohiilor catolice este publicată în Monitorul Oficial nr. 231 din 2 octombrie 1943. Parohiile Gura Humorului, Vama și Vatra Dornei sunt desființate, iar Parohia Câmpulung are următoarele filiale: Capu Câmpului, Capu Codrului, Cârlibaba, Ciocănești, Frasin, Gura Humorului, Iacobeni, Păltinoasa, Poiana Stampei, Stulpicani, Valea Putnei, Vatra Dornei, Vatra Moldoviței și Voroneț. Comunitatea catolică din Vatra Dornei intră în subordinea Parohiei Câmpulung. După război, preotul Gerhard
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
Vatra Dornei sunt desființate, iar Parohia Câmpulung are următoarele filiale: Capu Câmpului, Capu Codrului, Cârlibaba, Ciocănești, Frasin, Gura Humorului, Iacobeni, Păltinoasa, Poiana Stampei, Stulpicani, Valea Putnei, Vatra Dornei, Vatra Moldoviței și Voroneț. Comunitatea catolică din Vatra Dornei intră în subordinea Parohiei Câmpulung. După război, preotul Gerhard Jura s-a întors în 1945 la Câmpulung, el ocupându-se și de pastorația credincioșilor din Iacobeni și Vatra Dornei. S-a implicat mult în ajutorarea credincioșilor săraci, aducându-le alimente. Acesta parcurgea uneori pe
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
fost internat la o clinică din Cluj, dar a murit la 9 decembrie 1949 în împrejurări neclare. În anii următori, de pastorația credincioșilor dorneni s-au ocupat preoții parohi Leopold Nestmann (1949-1951), Leopold Hohenecker (1951-1959) și Eduard Kozanowski (1959-1969), fără ca Parohia Vatra Dornei să iasă de sub aadministrarea Parohiei Câmpulung Moldovenesc. Abia în anul 1967 Parohia Vatra Dornei a fost recunoscută de stat, devenind parohie de sine stătătoare. În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Vatra Dornei s-a micșorat în
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
dar a murit la 9 decembrie 1949 în împrejurări neclare. În anii următori, de pastorația credincioșilor dorneni s-au ocupat preoții parohi Leopold Nestmann (1949-1951), Leopold Hohenecker (1951-1959) și Eduard Kozanowski (1959-1969), fără ca Parohia Vatra Dornei să iasă de sub aadministrarea Parohiei Câmpulung Moldovenesc. Abia în anul 1967 Parohia Vatra Dornei a fost recunoscută de stat, devenind parohie de sine stătătoare. În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Vatra Dornei s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor emigrând în Germania
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
în împrejurări neclare. În anii următori, de pastorația credincioșilor dorneni s-au ocupat preoții parohi Leopold Nestmann (1949-1951), Leopold Hohenecker (1951-1959) și Eduard Kozanowski (1959-1969), fără ca Parohia Vatra Dornei să iasă de sub aadministrarea Parohiei Câmpulung Moldovenesc. Abia în anul 1967 Parohia Vatra Dornei a fost recunoscută de stat, devenind parohie de sine stătătoare. În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Vatra Dornei s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor emigrând în Germania. În deceniile care au urmat acestor evenimente
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
dorneni s-au ocupat preoții parohi Leopold Nestmann (1949-1951), Leopold Hohenecker (1951-1959) și Eduard Kozanowski (1959-1969), fără ca Parohia Vatra Dornei să iasă de sub aadministrarea Parohiei Câmpulung Moldovenesc. Abia în anul 1967 Parohia Vatra Dornei a fost recunoscută de stat, devenind parohie de sine stătătoare. În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Vatra Dornei s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor emigrând în Germania. În deceniile care au urmat acestor evenimente, situația catolicilor din Vatra Dornei nu a înregistrat creșteri
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
mod continuu, majoritatea lor emigrând în Germania. În deceniile care au urmat acestor evenimente, situația catolicilor din Vatra Dornei nu a înregistrat creșteri semnificative, menținându-se în jurul cifrei de 250 de familii cu aproximativ 400 de credincioși. Astfel, în 1998, Parohia Vatra Dornei mai avea în îngrijire spirituală un număr de 246 familii cu 562 credincioși. Preotul paroh Iosif Sabău, OFMConv., a păstorit aici în perioada 1969-1991. El a reușit să introducă încălzirea centrală în biserică și a renovat exteriorul bisericii
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
exteriorul bisericii. La începutul secolului al XXI-lea, numărul membrilor comunității și-a continuat scăderea. Aceste comunități aveau mulți credincioși în trecut, dar au ajuns să fie astăzi reduse numeric ca urmare a emigrării credincioșilor de limbă germană. Situația enoriașilor parohiei a fost următoarea: Din lipsă de preot, Parohia Cârlibaba, aparținând de Arhiepiscopia de Alba Iulia, a intrat sub administrarea Parohiei Vatra Dornei. În perioada 5-7 august 2005 au fost organizate o serie de festivități ce au marcat centenarul bisericii "Schimbarea la Față
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
numărul membrilor comunității și-a continuat scăderea. Aceste comunități aveau mulți credincioși în trecut, dar au ajuns să fie astăzi reduse numeric ca urmare a emigrării credincioșilor de limbă germană. Situația enoriașilor parohiei a fost următoarea: Din lipsă de preot, Parohia Cârlibaba, aparținând de Arhiepiscopia de Alba Iulia, a intrat sub administrarea Parohiei Vatra Dornei. În perioada 5-7 august 2005 au fost organizate o serie de festivități ce au marcat centenarul bisericii "Schimbarea la Față a Domnului" din Vatra Dornei. Începând din 5
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
în trecut, dar au ajuns să fie astăzi reduse numeric ca urmare a emigrării credincioșilor de limbă germană. Situația enoriașilor parohiei a fost următoarea: Din lipsă de preot, Parohia Cârlibaba, aparținând de Arhiepiscopia de Alba Iulia, a intrat sub administrarea Parohiei Vatra Dornei. În perioada 5-7 august 2005 au fost organizate o serie de festivități ce au marcat centenarul bisericii "Schimbarea la Față a Domnului" din Vatra Dornei. Începând din 5 august au sosit grupuri de studenți de la Iași și Cluj-Napoca pentru a
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
și pr. Anton Egner câte o diplomă de excelență pentru contribuția avută la dezvoltarea spirituală și culturală a orașului Vatra Dornei. Ca urmare a retragerii din motive de sănătate a pr. Anton Egner, în vederea asigurării activităților pastorale și administrative din Parohia Vatra Dornei, episcopul Petru Gherghel l-a numit la 27 mai 2007 pe pr. Iosif Doboș în funcția de administrator parohial cu misiunea de paroh (cum munere parroci). El a fost instalat în noua misiune la 3 iunie. <ref name
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
LC 8/2005">*** - ""Știri interne. Numire"", în "Lumina Creștinului", serie nouă, anul XVIII, nr. 7 (211), iulie 2007.</ref> În zilele de 5 și 6 aprilie 2008 episcopul Petru Gherghel de Iași s-a aflat într-o vizită pastorală în Parohia Vatra Dornei, a participat la liturghii și s-a întâlnit cu credincioșii parohiei. El a celebrat Liturghie pontificală în biserica parohială, precum și în biserica filială din Iacobeni. El a fost întâmpinat de mulți enoriași și salutat de pr. Iosif Doboș
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
nr. 7 (211), iulie 2007.</ref> În zilele de 5 și 6 aprilie 2008 episcopul Petru Gherghel de Iași s-a aflat într-o vizită pastorală în Parohia Vatra Dornei, a participat la liturghii și s-a întâlnit cu credincioșii parohiei. El a celebrat Liturghie pontificală în biserica parohială, precum și în biserica filială din Iacobeni. El a fost întâmpinat de mulți enoriași și salutat de pr. Iosif Doboș, paroh și decan onorific, și de primarul municipiului. Ca parohi de Vatra Dornei
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
succedat apoi preoții Ieronim Budulai (1 septembrie 2009 - 31 august 2012) - care a păstorit numai trei ani, ieșind apoi la pensie - și Ioan Lungu (din 1 septembrie 2012). În biserica parohială din Vatra Dornei sunt celebrate zilnic liturghii. În prezent, Parohia "Schimbarea la Față a lui Isus" din Vatra Dornei are 8 filiale, dintre care 3 cu biserică (Cârlibaba - cu Biserica "Sf. Ludovic" din 1900, Dorna Candrenilor - cu Biserica "Sf. Mihail" din 1898 și Iacobeni - cu Biserica "Sf. Ioan Nepomuk" din 1818-1836) și
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
1984-1993, dându-i-se forma actuală, după stilul moldovenesc. Altfel, edificiul a fost extins spre răsărit cu încă 10 metri și s-au adăugat două abside laterale și o turlă în partea centrală. În anul 1989, cu sprijinul enoriașilor acestei parohii, a fost ridicată o cruce de beton în apropiere de absida altarului. Pe fața vestică a crucii se află o placă de marmură pe care s-a săpat următoarea inscripție: ""Această Sf. cruce s-a ridicat în anul 1989 în fața
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
fața vestică a crucii se află o placă de marmură pe care s-a săpat următoarea inscripție: ""Această Sf. cruce s-a ridicat în anul 1989 în fața Sf. Altar al bisericii NAȘTEREA M. DOMNULUI, cu osteneala și sprijinul enoriașilor acestei Parohii, a membrilor Cons. Parohial și a Comitetului Parohial. Coordonatorul lucrărilor fiind cons. Savin Ungureanu, iar slujitori ai Sf. Altar preoții: M. Valică, I. Cormoș și paroh, pr. Iconom Stavrofor G. Cîrstean. ANUL MÎNTUIRII, 1989!"" Între anii 1995-1999, la inițiativa preoților
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
de religie greco-catolică, proveniți din Galiția sau din unele sate din nordul Bucovinei. Credincioșii greco-catolici ruteni și-au construit la Vatra Dornei, în anul 1908, o biserică de lemn cu hramul "Schimbarea la Față". Aceasta a avut statutul de biserică filială a Parohiei "Sf. Dumitru" din Câmpulung Moldovenesc, după cum se specifică în capitolul "Vicariatul General Special al Rutenilor" din ""Șematismul veneratului cler al Eparhiei greco-catolice române a Maramureșului"" pe anul 1936. Conform recensământului din 1930, în orașul Vatra Dornei locuiau 9.826 persoane
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
358 din 1 decembrie 1948, iar cultul greco-catolic rutean a fost desființat și el prin Decretul nr. 7738 din 26 mai 1952. Începând din anul 1952, Biserica Greco-Catolică Ruteană din România și-a încetat existența. După Revoluția din decembrie 1989, Parohia greco-catolică ucraineană "Sf. Dumitru" din Câmpulung Moldovenesc a fost reînființată la 19 februarie 1995. Prima slujbă religioasă din filiala Vatra Dornei s-a celebrat la 24 iunie 1999 de către preotul paroh Ilie Veneciuc. Ca urmare a faptului că bisericile greco-catolice
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]