10,156 matches
-
turlelor mănăstirii Curtea de Argeș. Deasupra naosului se înalță turla principala. Pictură este realizată în stil neo-bizantin cu multe ornamente și decorații florale de către maestrul Costin Petrescu. Catapeteasma, desi făcută în 1839 de meșterul Chircol, isi recapătă acum strălucirea, fiind poleita și pictată din nou de Costin Petrescu. Cele cinci arcade sunt susținute de coloane dispuse câte patru pe fiecare parte. Pe prima arcada, cea de la sfanțul altar, se poate citi îndemnul “Sus să avem inimile”. Cele două candelabre, cu coroană regală la
Biserica Sfântul Silvestru din București () [Corola-website/Science/307804_a_309133]
-
marginea orașului fiindcă se interesează neîncetat de peisagistică. Caietul său de schițe din această epocă este plin de desene reprzentând copaci, plante, nori și cer. Dă lecții de desen pentru a câștiga banii necesari traiului. În această perioadă începe să picteze în culori, la început acuarele, mai târziu în ulei. În 1801, Friedrich descoperă insula Rügen din Marea Baltică. Este fermecat de câmpiile pitorești, de stâncile majestoase de pe țărmul mării și de pădurile de stejari, imagini pe care le fixează în nenumărate
Caspar David Friedrich () [Corola-website/Science/307814_a_309143]
-
în vârstă de 44 de ani, Friedrich se căsătorește, luând de soție o fată tânără de 19 ani, Karolina Bommer. Soții Friedrich vor avea trei copii: două fete și un băiat. Din punct de vedere artistic, anul 1818 - când artistul pictează 28 de tablouri - este cea mai prodigioasă perioadă din cariera sa. Curând apar însă și o serie de probleme. Când, în 1824, moare directorul catedrei de peisagistică a Academiei din Dresda, titular al catedrei va fi numit un alt artist
Caspar David Friedrich () [Corola-website/Science/307814_a_309143]
-
să lucreze și o parte a celor mai bune creații ale sale datează din perioada 1826-1835. În 1835, suferă un atac cerebral și este paralizat parțial. După un tratament care a durat toata vara, în octombrie începe din nou să picteze. Starea lui se deteriorează însă continuu. La 18 martie 1840, Jukovski notează în jurnalul său: "Am fost la Friedrich. Este o ruină tristă. Plânge ca un copil". Caspar David Friedrich moare la Dresda, la 7 mai 1840. Tabloul "Ceață matinală
Caspar David Friedrich () [Corola-website/Science/307814_a_309143]
-
se deteriorează însă continuu. La 18 martie 1840, Jukovski notează în jurnalul său: "Am fost la Friedrich. Este o ruină tristă. Plânge ca un copil". Caspar David Friedrich moare la Dresda, la 7 mai 1840. Tabloul "Ceață matinală în munți", pictat în 1808, este rodul a două componente: al amintirii unei plimbări și al fanteziei artistului, se bazează deci pe conviețuirea elementelor realiste și simbolice. Senzația emoționantă de lejeritate se datorează fineței evidente cu care pictorul stăpânește tehnica pensulației. "Ruinele unei
Caspar David Friedrich () [Corola-website/Science/307814_a_309143]
-
ale naturii, ci creații autentice în care artistul deține forța organizatoare fundamentală și este autor al propriului univers. După titlu se poate constata că tabloul "Fazele vieții" (cca. 1835) este un fel de testament al artistului. Slăbit de boală, Friedrich pictează un tablou visător, melancolic. Pictorul împărtășește reflecțiile despre moarte cu ajutorul jocului complicat a raporturilor de dependență între oamenii înfățișați.
Caspar David Friedrich () [Corola-website/Science/307814_a_309143]
-
i-au torturat pe călugări. Fiul domnitorului, Ștefăniță Lupu, la rândul lui domn al Moldovei (1659-1661), s-a îngrijit pe cheltuiala sa de pictarea interioară a bisericii, apelând la aceeași meșteri zugravi (printre care și meșterul Ioan Matei) care au pictat și biserica Mănăstirii Golia. O inscripție în limba greacă aflată pe icoana hramului, lucrată în frescă, precizează că pictarea bisericii începuse în 1659: ""Rugăciunea prea iubitorului de Dumnezeu și robului său Nichifor, arhiereu, 1659”". În jurul anului 1660, Din acea perioadă
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
în limba greacă aflată pe icoana hramului, lucrată în frescă, precizează că pictarea bisericii începuse în 1659: ""Rugăciunea prea iubitorului de Dumnezeu și robului său Nichifor, arhiereu, 1659”". În jurul anului 1660, Din acea perioadă datează și pisania în limba greacă pictată pe peretele vestic al pronaosului, care a fost tradusă de episcopul Melchisedec Ștefănescu astfel: Pisania pictată în 1660 uită să-i pomenească pe vechii ctitori ai Bisericii Hlincea, ducându-i în eroare pe cititori cu privire la data construcției. Documentul din 26
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
1659: ""Rugăciunea prea iubitorului de Dumnezeu și robului său Nichifor, arhiereu, 1659”". În jurul anului 1660, Din acea perioadă datează și pisania în limba greacă pictată pe peretele vestic al pronaosului, care a fost tradusă de episcopul Melchisedec Ștefănescu astfel: Pisania pictată în 1660 uită să-i pomenească pe vechii ctitori ai Bisericii Hlincea, ducându-i în eroare pe cititori cu privire la data construcției. Documentul din 26 noiembrie 1662, menționat mai sus, precizează însă că mănăstirea Hlincea, situată ""aproape de târgul Iași, sub făget
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
personală la galeria "La Tartaruga". Spre diferență de maeștrii săi, Kounellis arată imdeiat o urgență comunicativă puternică, care îl conduce la refuzarea prospectivelor individualiste, estetizante și decadente și la exaltarea valorii publice, colective a limbajului artistic. În primele sale opere pictează semne tipografice pe fond deschis, făcând aluzie la inventarea unui nou ordin pentru un limbal sfărâmat, pulverizat. În 1967 primele expoziții apropiate, din punct de vedere ideologic, mișcării Arte Povera, în care folosirea produselor și materialelor de uz comun sugerează
Jannis Kounellis () [Corola-website/Science/307853_a_309182]
-
2003, a fost dezlegat de pedeapsă de către Consistoriul Eparhial Iași la 1 martie 2009 și a fost mutat canonic la Mănăstirea Vlădiceni. Biserica Mănăstirii Vlădiceni a intrat în atenția presei locale, după ce s-a constatat că în pronaos a fost pictat în mărime naturală într-o frescă, pe peretele rezervat de obicei domnitorilor ctitori de biserici, omul de afaceri ieșean Constantin Comănescu, împreună cu soția și cu cei doi copii. Aflată la capătul zonei industriale a Iașului, la poalele unui deal împădurit
Mănăstirea Vlădiceni () [Corola-website/Science/307854_a_309183]
-
la poalele unui deal împădurit, Mănăstirea Vlădiceni a fost construită cu aportul omului de afaceri ieșean Constantin Comănescu care cumpărase niște sere din apropiere. El a donat materiale de construcții și ""de aceea am socotit că trebuie să-i mulțumim pictându-l în mănăstire, împreună cu familia"", a declarat starețul Mănăstirii, protosinghelul Meletie Cucoară . După aflarea de către presă a existenței acestei fresce, omul de afaceri a declarat că nu a știut de pictură și a cerut ștergerea ei. În locul tabloului votiv au
Mănăstirea Vlădiceni () [Corola-website/Science/307854_a_309183]
-
în mănăstire, împreună cu familia"", a declarat starețul Mănăstirii, protosinghelul Meletie Cucoară . După aflarea de către presă a existenței acestei fresce, omul de afaceri a declarat că nu a știut de pictură și a cerut ștergerea ei. În locul tabloului votiv au fost pictați Sfinții Împărați Constantin și Elena. Paraclisul a fost construit în anul 1996 într-un timp record de numai trei luni, din cărămidă făcută în mănăstire. Are formă de navă și este compartimentat în altar și naos. Altarul este luminat de
Mănăstirea Vlădiceni () [Corola-website/Science/307854_a_309183]
-
lemn de stejar sculptat. Pridvorul deschis este spațios, susținut de patru stâlpi în față și de câte alți doi stâlpi în părțile laterale. Pardoseala bisericii și pridvorului este din marmură. Acoperișul, din tablă zincată, are streșinile foarte largi. Biserica este pictată în tehnica frescă. Pronaosul foarte spațios este luminat de două ferestre pe zidul din sud și alte două pe cel nordic. Și în pronaos sunt doi stâlpi masivi marginali, pe care se sprijină arcadele ce susțin cele două bolți circulare
Mănăstirea Vlădiceni () [Corola-website/Science/307854_a_309183]
-
cu un zid de piatră, având la intrare un turn-clopotniță cu un etaj, care are o deschidere largă. Biserica, construită în stilul bisericilor moldovenești din secolul al XV-lea este monumentală ca dimensiuni și are un pridvor deschis unde sunt pictați sfinții români canonizați de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1992. În incinta Mănăstirii se mai află și o fântână cu roată acoperită cu o cupolă de tablă. O altă ieșire din incinta Mănăstirii, are o boltă de
Mănăstirea Vlădiceni () [Corola-website/Science/307854_a_309183]
-
de a transmite greutatea turlei pe zidurile laterale prin arcuri transversale, întocmai ca la Mănăstirea Dragomirna. În schimb, lipsesc nervurile împodobite cu torsade, precum și arcaturile încrucișate ale bolții. O catapeteasmă mare desparte naosul de altar. Biserica Mănăstirii Bârnova nu este pictată. În pronaos, în partea dreaptă, lângă peretele de sud și în peretele de sud, se află două pietre de mormânt: a domnitorului Eustratie Dabija și a domniței Maria, fiica lui Dabija. Pe piatra de mormânt, frumos sculptată în marmură, a
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
După doi ani, Basire își trimite ucenicul să realizeze imagini după catedralele gotice din Londra. Experiențele sale la Catedrala Westminster l-au ajutat să își formeze stilul artistic și ideile. Catedrala în acel timp era decorată cu costume de armura, pictată cu efigii funerale și figuri de ceară divers colorate. În lungile după-amieze petrecute de Blake în catedrală schițând era întrerupt uneori de către băieții de la Școala Westminster, unul dinte ei chinuindu-l într-o după-amiază atât de mult încât i-a
William Blake () [Corola-website/Science/307949_a_309278]
-
cu foișor și coif prelung, se află deasupra pronaosului. În exterior sunt de remarcat: tocul ușii de la intrare, unde se regăsesc decorațiile porților maramureșene, și funia împletită, sculptată, care înconjoară biserica. În 1899, după mutare, biserica a fost renovată și pictată de Dionisie Iuga și fiica sa Aurelia, zugravi din Nicula. Pictura constă în mare parte din motive florale. Pictura iconostasului este mai veche decât cea murală. Pe spatele ușii de la intrare există o pictură reprezentând moartea cu coasa, alături de câteva
Biserica de lemn din Botiza () [Corola-website/Science/307969_a_309298]
-
în 1718. Spre deosebire de majoritatea bisericilor maramureșene, aflate pe coline, biserica Sf. Nicolae se află în mijlocul satului, în mijlocul cimitirului vechi. Pereții sunt construiți din bârne cioplite, fără decorațiuni, singura excepție fiind frânghia răsucită sculptată, care înconjoară biserica. Pereții interiori au fost pictați în 1754 la comanda ctitorului nobil Vasile Săpânțan. Biserica de lemn a fost declarată monument prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național. Pe lista din 2010 are codul LMI . Biserica de lemn cu hramul
Biserica de lemn din Bogdan Vodă () [Corola-website/Science/307970_a_309299]
-
naosului nu se mai păstrează decât capete de îngeri și stele. Pe bolta altarului este reprezentată Maica Domnului Platytera, ilustrând dogma întrupării, iar pe pereți două teme complementare, Buna Vestire (la est) și Încoronarea Fecioarei (la vest). În dreptul proscomidiei este pictat Isus-Viță-de-Vie, alături de Bunul Samarinean ca figură a lui Isus. Arhanghelul Mihail, călcând diavolul în picioare, reprezentat pe una din ușile diaconești, este considerat „păzitorul intrărilor și ieșirilor”; în imediata lui apropiere sunt reprezentați arhidiaconii Ștefan și Laurențiu. Din tradiționala teorie
Biserica de lemn din Bogdan Vodă () [Corola-website/Science/307970_a_309299]
-
și partea din exteriorul acesteia, s-a consolidat biserica, s-au reparat pereții crăpați din interiorul bisericii, s-a refăcut fațada în întregime, s-au restaurat și cafasul și amvonul, s-a introdus încălzire centrală prin pardoseală și s-a pictat biserica în stil neobizantin. Biserica a fost sfințită la 2 mai 2010 de către arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților. Astfel, lăcașul de cult a fost sfințit pentru prima dată după rânduiala Bisericii Ortodoxe. Biserica a fost zidită în stil
Biserica Sfinții Apostoli din Ițcani () [Corola-website/Science/308316_a_309645]
-
inteligentă, frumoasă și rafinată. Și-a petrecut copilăria la Ursuline în Poissy unde a primit o bună educație. La adolescență, mama ei i-a adus acasă tutori care au învățat-o să cânte la clavecin, să danseze, să cânte, să picteze și să recite piese întregi. Mai târziu ea a susținut că, la vârsta de nouă ani, a fost dusă de mama ei la o ghicitoare care i-a spus că într-o zi ea va domni peste inima unui rege
Madame de Pompadour () [Corola-website/Science/308315_a_309644]
-
forme plate și suprafețe cromatice. Creația lui este bogată, plină de expresivitate, abundentă în culori strălucitoare, este o sinteză a viziunii lirice asupra unei lumi dominate de mașini. Treptat, figurile omenești devin tot mai prezente și mai deslușite în tablourile pictate ("Oameni în oraș", 1918). În compoziția "Trois femmes" ("Trei femei", 1921), cunoscut și cu numele de "Le grand petit-déjeuner", figura umană capătă o poziție privilegiată. Contrastul - pilonul esteticii lui - este exprimat într-o mare varietate de opoziții. Formele ondulate ale
Fernand Léger () [Corola-website/Science/308312_a_309641]
-
liniile orizontale și verticale se repetă și în pozițiile personajelor. Pe 2 decembrie 1919, Fernand Léger se căsătorește cu Jeanne Lohy, o tânără cu care mai fusese împreună înainte de izbucnirea războiului. Locuiesc la Fontenay-aux-Roses lângă Paris, însă artistul continuă să picteze în atelierul său din Montparnasse. Léger este un creator multilateral, ilustrează cărțile lui Blaise Cendras și André Malraux, lucrează la filmul lui Abel Gance " La Roue", iar pentru Ralf de Maré și trupa sa ""Ballets suédois"" proiectează afișul, decorurile, costumele
Fernand Léger () [Corola-website/Science/308312_a_309641]
-
de restaurare, sub coordonarea arhitectului Virgil Polizu. Biserica monument istoric a fost consolidată și restaurată de către firma Restaco SRL Suceava, care a primit Trofeul Calității 1996 din partea Asociației Române a Antreprenorilor de Construcții (ARACO). Pereții interiori ai bisericii au fost pictați în anul 2003 de către Daniela și Ioan Moldoveanu, iar interiorul a fost reamenajat. De asemenea, și clopotnița de tip zvoniță a fost renovată. După finalizarea acestor lucrări, lăcașul de cult a fost resfințit la 26 septembrie 2010 de către arhiepiscopul Pimen
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani () [Corola-website/Science/308365_a_309694]