10,542 matches
-
nu arareori - se aplecă deodată spre prinț, vorbind cu șoapte ciudate, misterioase și aproape speriate - un neobrăzat care nu face nici cât tocul... de la pantoful dumneavoastră, iubite prințe! O, nu spun: de la pantoful meu! Observați, mai ales, că n-am pomenit de pantoful meu; mă respect prea mult ca s-o spun așa, fără ocolișuri; dar numai dumneavoastră sunteți capabil să înțelegeți că, respingând în cazul de față și tocul meu, îmi exprim, poate, extrema mândrie a demnității. În afară de dumneavoastră, nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cum ne trebuie nouă?“. Ei bine, aceste riposte ale propriei inimi erau cele mai complicate pentru Lizaveta Prokofievna. Cine știe de ce, surorilor Aglaiei le plăcuse ideea cu prințul; nici măcar nu li se părea foarte bizară; pe scurt, amândouă se puteau pomeni chiar cu totul de partea lui. Dar amândouă se hotărâseră să tacă. În casa lor se observase odată pentru totdeauna că, pe cât mai tenace și mai insistent se înverșunau câteodată, pe marginea unei chestiuni comune și discutabile din familie, obiecțiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
De altfel, îmi reveneau acolo trei mii de desetine de pământ excelent!“ — Păi... Ivan Petrovici a fost rudă cu răposatul Nikolai Andreevici Pavlișcev... doar, mi se pare, căutai rude de-ale lui... rosti cu jumătate de voce generalul, care se pomenise deodată lângă prinț și remarcase extrema atenție cu care asculta acesta discuția. Până atunci îl întreținuse pe generalul care îi era șef, dar observase de mult rezerva excesivă a lui Lev Nikolaevici și începuse să se neliniștească; voia să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mai mare, Marfa Nikitișna, atât de severă, “încât odată chiar m-am certat cu ea pentru sistemul de educație, întrucât dacă-l ții numai în bătăi cu nuiaua pe un copil bolnav, asta-i... fiți și dumneavoastră de acord...“; mai pomeni că, dimpotrivă, verișoara mai tânără, Natalia Nikitișna, era foarte blândă cu bietul băiat... „Acum amândouă, dădu el lămuriri suplimentare, locuiesc în gubernia X. (nu știu numai dacă mai trăiesc), unde s-au ales de pe urma lui Pavlișcev cu o moșioară foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
îngrozit, de-abia apucă să sară în lături, și se prăbuși pe parchet. Bubuitul, țipetele, cioburile scumpe împrăștiate pe covor, sperietura, uimirea - o, e dificil și aproape inutil de descris ce era în sufletul prințului! Însă nu putem să nu pomenim o senzație ciudată, care îl uluise chiar în clipa aceea și care i se limpezise brusc din învălmășeala tuturor senzațiilor lui tulburi și ciudate: nu de jenă, nu de scandal, nu de spaimă, nu de surpriză era uimit prințul, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ea n-am fost ticălos, măcar față de ea n-am nici o vină; ea a fost cea care m-a făcut de ocară și m-a tras pe sfoară... De altfel, nici față de dumneavoastră nu sunt vinovat cu nimic; dacă am pomenit de „resturi“ și de altele în acest sens, vă comunic în schimb acum și ziua, și ora, și adresa întâlnirii, dezvăluindu-vă tot acest joc... de necaz, firește, nu din mărinimie. Rămâneți cu bine, sunt vorbăreț ca un bâlbâit sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Prințul era sigur că Nastasia Filippovna nu va aduce vorba despre scrisori; după privirile ei scânteietoare își dăduse seama ce preț au acum scrisorile pentru ea; dar și-ar fi dat o jumătate din viață ca nici Aglaia să nu pomenească acum de ele. Însă Aglaia dădu brusc dovadă de tărie și își regăsi deodată stăpânirea de sine. M-ați înțeles greșit, spuse ea, n-am venit... să ne certăm, deși nu vă iubesc... Am venit... să vorbim... ca de la om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
prilejul aceleiași istorii cu prințul, când amărăciunea a lovit-o pe Vera Lebedeva atât de tare, încât chiar s-a îmbolnăvit; însă nu știm în ce împrejurări s-au cunoscut și s-au împrietenit. De fapt, aceste scrisori le-am pomenit mai mult datorită faptului că unele dintre ele conțineau informații despre familia Epancin și, ceea ce-i mai important, despre Aglaia. În privința ei, într-o scrisoare destul de incoerentă expediată din Paris, Evgheni Pavlovici dădea de știre că, după ce se îndrăgostise fulgerător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
familia, așa că nici n-o mai văzuseră de câteva luni... Într-un cuvânt, ar fi fost multe de povestit, dar Lizaveta Prokofievna, fiicele ei și chiar prințul Ș. erau atât de afectați de această „teroare“, încât chiar se temeau să pomenească anumite lucruri în discuția cu Evgheni Pavlovici, cu toate că știau că lui și așa îi era foarte bine cunoscută istoria ultimelor pasiuni ale Aglaiei Ivanovna. Biata Lizaveta Prokofievna ar fi vrut tare mult să se întoarcă în Rusia și, după mărturia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
fi recitată în întregime de către Aglaia. 44. Annenkov, Pavel Vasilievici (1812-1887), critic și biograf, îngrijitorul primei ediții critice a operei lui Pușkin, apărute în șapte volume între anii 1855 și 1857. 45. Despre Gorski, v. n. 39. Danilov, alt ucigaș pomenit frecvent în roman, este un student de 19 ani care, în ianuarie 1866, a ucis un cămătar și pe servitoarea acestuia. Unele amănunte ale infracțiunii sunt asemănătoare cu cele din romanul Crimă și pedeapsă (a cărui publicare începuse), așa că, după cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Jean-Baptiste (1767-1830), general francez, participant la campania lui Napoleon. Fabulația personajului este evidentă: generalul nu avea cum să fie paj la vârsta de 45 de ani și nici n-a murit la Moscova. 68. Charras, Jean-Baptiste-Adolphe (1810-1865), istoric francez; cartea pomenită în text este Histoire de la campagne de 1815. Waterloo. Par le lieutenant Charras (1858). Dostoievski avea în bibliotecă acest volum (ed. IV, 1863). 69. Davout, Louis (1770-1823), mareșal și ministru de război al lui Napoleon. 70. Roustan (1780-1845), favorit al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
opune... Și ca să, îndemne și mai bine la rezistență pe străin etc. Mărturisim și noi că pentru străini am vorbit, dar nu pentru străinii din Apus, ci pentru pretinșii români și patrioți de meserie de la noi. De aceea am și pomenit de Palestina și Greco - bulgaria. Adeseori am enunțat în coloanele noastre un adevăr dureros, pe care l-am constatat din lipsa de pietate ce o au patrioții pentru trecut, adevărul că rasa determinantă a sorții acestei țări nu mai este
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
petiție către guvern ținută în termeni echivoci și capabili de-a li se da o dublă esplicare. Această suplică se colportează printre cetățeni, spunîndu-li-se că e în contra guvernului. Cetățenii liniștiți iscălesc, încrezîndu-se în vorbele colportorilor, și a doua zi se pomenesc că suplica se publică în organul roșu cu semnăturile cetățenilor, dar c-o introducere cu totul în alt senz decât acela pe care i-l dădeau ei. Și astfel oameni buni nevinovați sunt pecetluiți ca aderenți ai guvernului. Oamenii protestează
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
bulgar n-ar afla rezistență. Pentru eliberarea acestei țări balcanice au curs tot atât sânge românesc ca și rusesc. [8 iulie 1881 ["DE CÎND CU APLANAREA... De când cu aplanarea arzătoarelor cestiuni orientale, a Dulciniului și a Greciei, nu se mai pomenește de așa - numitul "concert european". Astăzi marile puteri nu mai au o problemă gravă care să le atragă atențiunea tuturor, să le intereseze deopotrivă, spre a căuta în comun acord dezlegarea ei; nu mai au în față un pericol iminent
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a împărtăși întru toate vederile corespondentului și fără a le patrona, am crezut că e o încercare de-a descrie în mod obiectiv evenimentele din urmă; deci am publicat - o fără comentarii, lăsând încolo răspunderea cuprinsului asupra autorului. Deodată ne pomenim cu "Observatorul " că ne insinuă cumcă noi am fi fabricat corespondența pe malurile Dâmboviței și că ne inspirăm dintr-un organ ardelean oarecare. Presupunerile acestea sunt gratuite. Ne-am abținut aproape totdeuna de-a rosti vro opinie asupra politicei consângenilor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
încît are nevoie de sticle de medicament. Curioasa necesitate de a înființa spitaluri în sate - ceea ce nu mai e nicăiri în lume - dovedește cum în mod artificial s-au dezvoltat o morbiditate în satele noastre care nu s-a mai pomenit nicicând, nici în timp de epidemii. Iată în adevăr unde am ajuns. Până și sănătatea fizică a poporului nostru, robit de uzură, stors de corupția administrativă, otrăvit de jidani, e compromisă atât de adânc încît trebuiesc spitaluri în sate. Noi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
atât de înalta Curte de Casație cât și de adunarea corpului advocaților, va forma poate și de acum înainte un obiect de discuție pentru presă și Parlament, ba, precum ne-am deprins cu surprinderile în rău ale demagogiei, ne putem pomeni că se votează de cătră mamelucii d-lui C. A. Rosetti, fără nici un fel de considerație pentru opinia publică, care pîn' acum se rostește în mod constant în contra ei. Noi am espus demult în coloanele acestei foi o serie de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a statului. Fără o organizare analogă, în state întemeiate pe principiul egalității sociale nu mai e cu putință a se reveni la judecători aleși din breslaș pentru bresle și nici la o altă specie de electivitate a judecătorului. Nu mai pomenim că toată organizația veche presupune unitatea și nestrămutarea credințelor religioase, că comunitatea unei bresle forma, la noi cel puțin, o enorie; că legături cu totul de altă natură, religioase, de familie, de interese de breaslă uneau pe fiecare om de-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dar ei nici nu și-au bătut capul c-o asemenea considerație. Fundamentul politicei italiane au fost principiul naționalității, un principiu care, din timpul lui Napoleon III încoace, a devenit cel conducător pentru politica italiană, cea germană și cea rusească, nemaipomenind de micile state din Orient. Acum deodată Italia își schimbă calea: întrevederea dintre rege și împărat înseamnă în linia întîia renunțarea, pe mult timp, poate pentru totdeuna, la orașul Triesta, atât de important pentru navigațiunea pe Marea Adriatică și pentru negoțul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dare indirectă percepută de la consumatori. Cine au scumpit traiul în Romînia? Neapărat înmulțirea consumatorilor impreductivi, reprezentată mai cu seamă prin elementul izraelit. Tocmai înainte de 1848 - nu în urma lui - deci pe vremea boierilor, starea izraeliților era egală cu a celorlalți cetățeni, nemaipomenind că familiile vechi izraelite - familia Daniel bunăoară din Iași - era considerată ca familie boierească în rând cu oricare alta. Oameni nu tocmai bătrâni țin bine minte ce onorabili din toate punctele de vedere erau "puținii" membri ai comunităților izraelite. Prin
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
să distragă publicului prin articole polemice contra "Timpului". S-a îngroșat treaba de tot. Hai și ne-om lega iar de " Timpul ", doar nu s-o băga de seamă ce rușine am pățit", [î]și zic onorabilii și atunci ne pomenim cu câte patru cinci coloane polemice, în care ni se zice ba că-l amenințăm pe rege cu soarta lui Ludovic XVI, ba că d. Carp a declarat că, în cestiunea Dunării, dă tot Austriei, nu numai ceea ce ea cere
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fondațiune serioasă. ["ÎN DISCUȚIA LA CARE... "] 2264 În discuția la care-a dat loc proiectata înființare a Creditului Mobiliar am făcut se 'nțelege abstracții de la toate persoanele cari au luat inițiativa înființării. Sunt între ele bărbați din toate partidele. Am pomenit în treacăt culmea asociațiunii, pe prințul Dumitru Ghica, pe care îl regăsim în toate asociațiunile ce se creează în țară, indiferentă fiind natura; am pomenit la coadă numele redactorului. Dar încolo ne-am ținut strict de obiect. Din natura chiar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
toate persoanele cari au luat inițiativa înființării. Sunt între ele bărbați din toate partidele. Am pomenit în treacăt culmea asociațiunii, pe prințul Dumitru Ghica, pe care îl regăsim în toate asociațiunile ce se creează în țară, indiferentă fiind natura; am pomenit la coadă numele redactorului. Dar încolo ne-am ținut strict de obiect. Din natura chiar a operațiilor cu care se 'nsărcinează o asemenea haute banque pe acții am dedus că e prematură pentru țara noastră și de natură a da
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
natură a da naștere la o mulțime de creațiuni factice agiotate la bursă. Dar sunt amici ai noștri inițiatorii, dar sunt adversari politici: o creațiune economică cată a fi discutat dintr-un punct neutral de vedere, fără considerații politice. Ne pomenim acum cu "Romînul" că ne aduce un lung articol în contra vederilor noastre. Să ne permită ziarul guvernamental să spunem verde că nu ne luăm deloc osteneala de-a discuta cu el, mai cu seamă în cestiunea de față. Interesele bănești
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
recunoașterea acestei realități Eminescu pătrunde cu analiza sa necruțătoare și cu spiritul său polemic În realitățile crude ale timpului său. El afirmă răspicat că „În mod artificial s-a dezvoltat o morbiditate În satele noastre cum nu s-a mai pomenit nicicând, nici În vremea epidemiilor. Până și sănătatea fizică a poporului nostru robit de uzură, stors de corupția administrației, otrăvit de băuturi contrafăcute, e compromisă până Într-atât Încât trebuiesc spitale la sate” (Spitalele rurale - Timpul, 20 august, 1881). Reticența
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]