8,941 matches
-
dar nu a fost crezut datorită atitudinii sale de până atunci. Speriat, a recunoscut că fusese pus în temă de Ionescu, astfel că acesta a fost torturat din nou: obligat să treacă prin rândurile de deținuți care îl loveau cu pumnii și picioarele unde se nimerea, când nu s-a mai putut ține pe picioare, gardianul Gabor a cerut să se repete scenele, ca să le vadă și el. În plus, a fost bătut și cu cureaua la tălpi. După bătăi a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
din comun. La începutul lui 1951 a fost bătut în camera 104 din Gherla, iar Cornel Popovici enumeră torturile la care l-a supus el: lovituri cu bâta la fund și la palmă, lovituri cu palma peste față și cu pumnul în piept. L-a ținut nedormit trei-patru zile și apoi în poziție chinuitoare pe marginea patului timp de două săptămâni. Popovici adaugă că, în urma acestor torturi, Keropeian 'a rămas foarte desfigurat și distrus'. Nu se cunosc motivele pentru care i-
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
bucăți de carne lipsă pe fese, rinichii îi erau afectați și ficatul zdrobit. A fost torturat și în altă cameră, unde Aurel Popa i-a spus că în prima zi numărase 980 de lovituri cu parul asupra lui Măgirescu, în afară de pumnii, palmele și călcatul în picioare. A fost forțat să își lovească și fratele, care era infirm, peste ciotul piciorului. Decăzut, a fost selecționat de Țurcanu să ia parte la 'școala de cadre' din camera 4-spital, unde primeau cărți, se țineau
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
camera 4-spital, schingiuirile din seara lui 26 februarie 1950 i-au fost fatale: Țurcanu a asmuțit 'comitetul' de agresori contra lui, nemulțumit de răspunsurile lui Niță legate de un incident în care era implicat un soldat sovietic: aplicându-i câțiva pumni, l-a aruncat într-un cerc de șase, șapte bătăuși, care l-au luat în primire cu pumnii și picioarele, aruncându-l de la unul la altul până când a căzut, amețit. L-au udat ca să îl trezească și l-au luat
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
agresori contra lui, nemulțumit de răspunsurile lui Niță legate de un incident în care era implicat un soldat sovietic: aplicându-i câțiva pumni, l-a aruncat într-un cerc de șase, șapte bătăuși, care l-au luat în primire cu pumnii și picioarele, aruncându-l de la unul la altul până când a căzut, amețit. L-au udat ca să îl trezească și l-au luat iar la întrebări, deși Niță pretindea că nu știe nimic. Au început să-l bată la tălpi, fără
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
udat ca să îl trezească și l-au luat iar la întrebări, deși Niță pretindea că nu știe nimic. Au început să-l bată la tălpi, fără să-l descalțe, după care l-au trecut iar prin 'manej', lovindu-l cu pumnii până și-a pierdut cunoștința. După ce l-au lăsat puțin să-și mai revină, timp în care Țurcanu se gândea la noi metode de tortură, Pușcașu i-a legat mâinile la spate, s-a urcat pe marginea priciului și l-
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
reciprocă între membrii grupului, lovirea ore în șir cu o curea peste față. După ce au trecut de toate etapele, au fost duși în camere mai mici, pentru a deveni agresori. Pus să bată pe cineva, a simulat loviturile: pornea tare pumnul, dar când se apropia, îl încetinea și dobora adversarul doar din împingere. A mai trecut și prin alte camere, iar la un moment dat s-au oprit bătăile și li s-au dat cărți de citit. Prin mai sau iunie
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
care era deja informator al administrației. Ca și ceilalți deținuți închiși la Suceava, a fost torturat în anchete: era bătut noaptea la tălpi, iar când i se învinețeau era pus să alerge, în timp ce anchetatorii îl loveau în continuare cu ciomegele, pumnii și picioarele după un sistem bine pus la punct, care alterna loviturile în burtă, ce determinau victima să se aplece în față, cu loviturile în spate, forțând-o să se îndrepte. A cedat în anchetă abia când și-a dat
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
la o stare de tulburare mintală. A cedat și el în cele din urmă și a fost lăsat să aștepte o zi întreagă hârtia în următoarea stare fizică: Mâinile mi se umflaseră atât de tare încât nu mai puteam strânge pumnul, culoarea palmelor era aproape neagră și înainta printre degete spre partea exterioară. Picioarele erau vinete și se umflau mereu. Vorbeam tot mai greu, fără să știu că maxilarul era luxat sau poate fracturat. Aveam dureri în piept, nu puteam respira
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
în care Țurcanu a aflat de poza pe care o avea Timaru, a început să îi insulte nevasta și copilul, i-a rupt fotografia și i-a îndesat bucățile în gură, obligându-l să le înghită, în timp ce îl lovea cu pumnii în maxilar, rupându-i câțiva dinți. După ce a înnebunit, a fost ținut o perioadă într-o cameră cu alți trei deținuți în stare proastă, însă după ce și-a revenit a fost din nou chinuit la camera 98, unde Livinschi și
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
grec. Ochii mari, exagerat de mari, albaștri, erau foarte expresivi. Când se încrunta, te înspăimânta. Bărbia specifică tipului voluntar. Râdea arareori și râsul lui era plăcut, atrăgător. Corpul bine proporționat părea corpul unui atlet de performanță. Când îți da un pumn sau o palmă, te dobora la pământ. Când se enerva era atât de crud, că distrugea totul în calea lui, ca un ucigaș feroce. Mai era apoi și de o inteligență ieșită din comun și cu o memorie formidabilă. Își
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
ore, culcatul pe burtă cu patru sau cinci oameni deasupra, obligarea deținuților să se dea cu capul de pereți ori să se lovească cap în cap, lovitul cu piciorul în ficat, strânsul mâinilor la ușă, scoaterea dinților prin lovituri cu pumnul ori piciorul, smulsul părului și al mustăților, arsul feselor cu țigara, linsul closetului, îndesarea capului în hârdăul cu urine și fecale până la sufocare, obligarea victimelor să își mănânce propriile fecale, să sărute și să lingă dosul celorlalți deținuți, să își
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
chiar dacă victima spune adevărul [ ], oricare dintre cuvintele sale va fi primit cu insulte și cu zbierete de contradicție. Bietul prizonier este înconjurat de oameni care-l privesc cu ură și dispreț, urlă și-l scuipă în față, amenințându-l cu pumnii. La sfârșitul zilei, este dus într-o celulă și lăsat acolo cu puțină hrană și promisiunea că a doua zi va fi și mai rău. În celulă este supravegheat de cel puțin un membru al brigăzii însărcinate cu încercarea lui
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
de a iubi neamul românesc. Patriotismul dom‑ nului Coposu ar reverbera aici, în casa lui Nicolae Iorga, ca într-o cutie de rezonanță. Scuzați-mi excesul evocator, dar măcar să avem un reper de comparație cu hahalerele care se bat cu pumnii în piept cât de patrioți sunt jefuind electoratul de speranțele puse de acesta în democrație. Domnul Coposu era un intelectual elevat și un scriitor politic prolific, cum îl arată dosarele de urmărire infor‑ mativă de la Securitate ; Securității nu i-a
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
în dezvoltarea sa și în modul de a o scrie” cu: 1. Endreptarul cel mai nalt în vorbire, scrierea și formarea limbei române”, 2. „Literele corespunzătoare firei limbei române și modul de a scrie cu ele” cu semnătura lui Arune Pumnul, profesoriu cesariu regiu de limba și literatura românească. Serialul semnat de Aron Pumnul continuă cu publicarea de „Fragmente din literatura românească” referitor la „Prefață”, apoi cu „Observațiuni” ale cititorilor la articolele publicate. Paginile gazetei au găzduit poezii ale numeroși autori
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cel mai nalt în vorbire, scrierea și formarea limbei române”, 2. „Literele corespunzătoare firei limbei române și modul de a scrie cu ele” cu semnătura lui Arune Pumnul, profesoriu cesariu regiu de limba și literatura românească. Serialul semnat de Aron Pumnul continuă cu publicarea de „Fragmente din literatura românească” referitor la „Prefață”, apoi cu „Observațiuni” ale cititorilor la articolele publicate. Paginile gazetei au găzduit poezii ale numeroși autori români precum: Lăcrămioarele, Strigoiul, Adio Moldovei - de Vasile Alecsandri, O fată tânără pe
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
românești în Bucovina, ziarul devine reprezentantul acestor români față de statul austriac. De aceea, număr de număr Bucovina oferă informații din Sibiu, Blaj, Alba Iulia, Oradea, Năsăud, Arad, fapt explicabil pentru că în redacția ziarului scriau doi ardeleni: Gh. Bariț și Aron Pumnul. Glasul Bucovinei devine și mai prezent după ce Gazeta Transilvaniei a lui Gh. Bariț este sistată de regimul maghiar. Deosebită atenție era dată și evenimentelor politice din Principatele Române Moldova și Muntenia. Bucovina răspunzând pribegilor moldoveni din Cernăuți înfierează „terorismul fără
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
limba română al gazetei Radei Supreme a Ucrainei „GOLOS UCRAINI”, adresa redacției de la Concordia fiind în orașul Cernăuți, Piața centrală nr.9. Fondatorii săptămânalului românesc sunt: Redacția ziarului Golos Ucraini, Alianța creștin democrată a Românilor din Ucraina, Asociația științifico-pedagogică „Aron Pumnul” - redactor șef Simion Gociu, redactor șef adjunct Ilie Gavanos, secretar responsabil de redacție Gheorghe Constantinovici, imprimare la Tipografia regională Cernăuți, str. Principală nr.200. În fotografie fostul Palat cultural al românilor din orașul Cernăuți Înscriindu-și în manșetă preceptul „Fericiți
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și colectivul de redacție. Se difuzează gratuit. Adresa redacției: Cernăuți, str. Kobîleanska nr.13. În cuprinsul nr.2, octombrie 2002, anul XI: „Declarație cu privire la situația învățământului în limba română din Ucraina” semnat de dr. doc. Aurel Constantinovici, președintele Asociației științific0pedagogice „Aron Pumnul” din Ucraina; Ștefan Broască, vicepreședinte al Societății pentru cultură română „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți, redactor șef al publicației independente a comunității române „Plai românesc” din regiunea Cernăuți, Dumitru Mintencu, președintele Ligii Tineretului Român „Junimea” din regiunea Cernăuți, Ion Voronca
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
un număr. Arta grafică Arta grafică, revistă pentru dezvoltarea culturii, artelor grafice moderne, a apărut cu numărul unu, anul unu de activitate, în martie 1920. Redacția și administrația în Cernăuți, strada Regele Ferdinand nr.25. * Anuarul Liceului Nr. 1 Aron Pumnul din Cernăuți pe anii școlari 1921-1922 și 19221923, cuprinzând și date mai însemnate din anii 19141921, realizat de dirigintele liceului Gheorghe Palamarescu la Societatea Tipografică Bucovineană, Cernăuți 1924. Liceul de băieți din Cernăuți s-a înființat în 1808, inaugurat cu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a urmat prof. Teodor Bujor.) În anul 1906 a fost înființat Liceul românesc, cu titlul de Liceul de stat nr.III. În toamna anului 1918 în sala Societății„Armonia” se hotăra ca Liceul românesc de odinioară să se numească „Aron Pumnul”. Anuarul pe anii școlari 1925-1926 și 1926-1927 a fost publicat de protopresviterul Petru Popescul, conducătorul liceului, ca și cel pe anul 1927-1928 iar anuarul pe anul 1928-1929 de Emanoil Ilint, directorul liceului. Cel pe anul școlar 1941-1942 a fost întocmit
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Avram Iancu (1848), desrădicarea boerescului sub împăratul Ferdinand I (1848), suirea pe tron a M.S. Împăratul Francisc Iosif I, 19 nov. - 2 decembrie (1848), proclamarea Bucovinei de țară autonomă și ridicarea ei la rangul de „Ducat” (1849), venirea lui Aron Pumnul, redeșteptătorul și luminătorul românilor în Bucovina (1849), înființarea gimnaziului gr. ort. din Suceava (1860), proclamarea unirii Principatelor Moldova și Muntenia sub numele „România” (1861), înființarea „Reuniunei rumâne de leptură (de la 1864, Societatea pentru Cultură și literatură română) în Cernăuți (1862
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
românilor în Bucovina (1849), înființarea gimnaziului gr. ort. din Suceava (1860), proclamarea unirii Principatelor Moldova și Muntenia sub numele „România” (1861), înființarea „Reuniunei rumâne de leptură (de la 1864, Societatea pentru Cultură și literatură română) în Cernăuți (1862), moartea neuitatului Aron Pumnul (1865), ridicarea căii ferate Lemberg-Cernăuți (1866), ridicarea Episcopiei Bucovinei la treapta de Mitropolie a Bucovinei și Dalmației (1873), înființarea la 1875 a Universității Francisco - Iosefine și cu dânsa a facultății teologice în Cernăuți (18641878), proclamarea neatârnării Principatelor Române (1877), proclamarea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Eugen Liteanu, semnează textul „Christ”, iar Traian Chelaru schița literară „Vasile Duminică” Versurile aparțin lui Dragoș Vitencu. Publicația pune la dispoziția cititorilor și câteva informații. Făgurel, revistă pentru copiii români din Ucraina, fondată în anul 1995 de către Prezidiul Asociației „Aron Pumnul” din Ucraina, împreună cu scriitorul și publicistul Simion Gociu, redactor șef al săptămânalului Concordia, supliment în limba română al gazetei Radei Supreme a Ucrainei „Colos Ucraini”. Revista este înregistrată la Ministerul Presei și Informației la Kiev, până la 6 noiembrie 1995, apăruseră
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în limba română al gazetei Radei Supreme a Ucrainei „Colos Ucraini”. Revista este înregistrată la Ministerul Presei și Informației la Kiev, până la 6 noiembrie 1995, apăruseră patru numere din Făgurel (vezi „La cinci ani de activitate”, a Asociației științifico-pedagogice „Aron Pumnul” din Ucraina de dr. docent Aurel Constantinovici, în Concordia/4 noiembrie 1995). Editori: Asociația Științifico-Pedagogică „Aron Pumnul”, Cernăuți, Editura Tipomur și revista Vatra, TârguMureș. Directorul revistei la primele două numere: Simion Gociu, redactor șef - Nicolae Băciuț, redactori: Cornel Moraru, Mariana
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]