8,807 matches
-
reușit cu ajutorul lui Dumnezeu și al Sfintei Cruci să construiască actuala clopotniță. În anul 1993 se începe de către preotul Corduș construcția casei de praznice (praznicarul) și se termină în anul 1995 de către preotul Nicolae Axintioi, urmașul preotului Corduș care a slujit din anul 1994 până în toamna anului 1999, când este transferat la biserica din satul Nemțișori, com. Vânători de Neamț. La sfârșitul anului 1999 vine preotul Ovidiu Dediu care slujește la biserica noastră până în anul 2004 când vine actualul preot Maftei
Groși, Neamț () [Corola-website/Science/301639_a_302968]
-
anul 1995 de către preotul Nicolae Axintioi, urmașul preotului Corduș care a slujit din anul 1994 până în toamna anului 1999, când este transferat la biserica din satul Nemțișori, com. Vânători de Neamț. La sfârșitul anului 1999 vine preotul Ovidiu Dediu care slujește la biserica noastră până în anul 2004 când vine actualul preot Maftei Ovidiu. În anul 2004 sub conducerea preotului Dediu cetățeanul Dron. Ghe. Vasile din Târgu Neamț, fiu al satului Groși, fiul cântărețului bisericesc Ghe. Dron începe refacerea în totalitate a
Groși, Neamț () [Corola-website/Science/301639_a_302968]
-
1842-1871). Ultimii doi slujitori ai altarului bisericii luterane au fost Mild Andreas (1872-1881), care va pleca la Șmig, și Hadydl Johann (1884-1915), în perioada 1881-1884, parohia fiind vacantă . După 1915 nu mai există parohie de sine-stătătoare, în biserica de aici slujind preoți din comuna vecină, Cund. Unul dintre aceștia este preotul Friedric Thumes, care activat în perioada interbelică. Informații certe despre numărul credincioșilor luterani din Giacăș există începând cu anul 1850. La recensământul realizat la mijlocul secolului al XIX-lea de administrația
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
Teodor Moldovan (1946-1948). Cu cel din urmă s-a încheiat seria preoților greco-catolici din Giacăș. După 1948, când cultul greco-catolic a fost interzis, parohia a rămas vacantă. Comunitatea nu a mai avut o vreme preot propriu, în biserica din Giacăș slujind o dată la trei duminici preotul Almei. Preotul profesor Alexandru Moisiu a slujit ca preot ortodox în Giacăș, în anii 1951-1960. În timpul păstoririi sale a fost înălțată, pe Dealul Îngerilor, o crucea maiestuoasă. Comuniștii au demontat-o. La o săptămână, două
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
greco-catolici din Giacăș. După 1948, când cultul greco-catolic a fost interzis, parohia a rămas vacantă. Comunitatea nu a mai avut o vreme preot propriu, în biserica din Giacăș slujind o dată la trei duminici preotul Almei. Preotul profesor Alexandru Moisiu a slujit ca preot ortodox în Giacăș, în anii 1951-1960. În timpul păstoririi sale a fost înălțată, pe Dealul Îngerilor, o crucea maiestuoasă. Comuniștii au demontat-o. La o săptămână, două, povestește Vergina Galea 1, a venit vreme grea și a dus căsile
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
casa parohială actuală, renovată în repetate rânduri. Preotului Rohan i-au urmat Ioan Mărginean (1974-1983), care a renovat gardul împrejmuitor al bisericii, Nicolae Bergea, de lângă Sibiu, pentru aproape un an, Gheorghe Leontin Stroie (1984-1993) , din 1994 Nicolae Lucian Cișmaș a slujit in biserica ortodoxa pana in anul 2014. El a adus o mare contributie bisericii prin proiecte de reconditionare si amenajare si a pus planurile unui proiect pentru pictarea bisericii . Din anul 2014 pana in prezent (2015) preotul Nicolae Bian slujeste
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
sat. Inițiativa aparține părintelui Ioan Ursu, care a scris despre istoria gelenilor. Dar, mulți s-ar întreba, de unde le vine numele acestor moți. În toamna anului 1925, sătenii din Odașa, căci așa se numea satul la origini, invită să slujească și să rămână aici ca paroh pe părintele Onisim Rus, din Dingăul Mare, județul Cluj. În urma insistențelor locuitorilor, se stabilește în acest sat. În perioada în care a locuit în sat, preotul a discutat cu cele aproximativ 110 familii, arătând
Gelu, Satu Mare () [Corola-website/Science/301763_a_303092]
-
fără de urbarium și fără de contractus și aiesta obicei so ereduit vro douăzeci de ani, mai-nainte vreme slujba mai puținel” ("frumos", "vorbirea este de recunoscut..."). Robota - Giurtelec: Iobagii și jelerii lui Wesselényi Farkas,Gyulai Iosif, Bethlen Grigore și Bornemisza Iosif slujeau trei zile pe săptămână, iar cei care depindeau de Radák Ștefan, Baranyai Iosif, Ștefan și Rhédei Mihai plăteau taxe. „La vreme de arături am slujit trei zile, dare am prins două și trei gazde cu șase boi” [oamenii nu erau
Giurtelecu Hododului, Satu Mare () [Corola-website/Science/301764_a_303093]
-
Robota - Giurtelec: Iobagii și jelerii lui Wesselényi Farkas,Gyulai Iosif, Bethlen Grigore și Bornemisza Iosif slujeau trei zile pe săptămână, iar cei care depindeau de Radák Ștefan, Baranyai Iosif, Ștefan și Rhédei Mihai plăteau taxe. „La vreme de arături am slujit trei zile, dare am prins două și trei gazde cu șase boi” [oamenii nu erau prea mulțumiți de obligațiile excesive]. Obligații legate de cărăușie - Giurtelec: oamenii lui Rhédei Mihai spuneau că pe lângă taxa plătită „facem drum de o săptămână”. Statistică
Giurtelecu Hododului, Satu Mare () [Corola-website/Science/301764_a_303093]
-
aduce modificări. Prin arhitectura sa, prin trecutul istoric multisecular și mai ales prin pictura sa, Biserica Sf. Ierarh Nicolae din Șteia este și va rămâne peste timp o nestemată din salba bisericilor de lemn din Transilvania. Printre preoții care au slujit la Sfântul Altar al bisericii din Șteia sunt cunoscuți următorii: Petru Popovici, menționat în conscripțiile Episcopiei Aradului din 1755 și 1767 ca fiind „bătrân, fără școală”. Este preotul care a păstorit cu cinste pe credincioșii săi în cumplitele încercări dintre
Șteia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300561_a_301890]
-
de la Rășinari, parohia fiind înființată abia în 1828. La câțiva ani distanță de la sfințirea bisericii, prin intermediul preotului Ioan Maior, populația în totalitate ortodoxă, a fost convertita la grecocatolicism, păstrându-și această confesiunea până în anul 1948. Un alt preot care a slujit în această perioadă în biserică din sat a fost Elisie Maior (182-1869). În anul 1733 Inochentie Micu Klein, într-o conscripție a vremii, printre altele sunt menționate și cele 4 sate care formează și astăzi comună Rușii-Munți. Maioreștiul, atunci Huduc
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
din acea perioadă. Pe langă ocupațiile de bază au fost practicate sezonier, ocupații secundare că plutăritul, vânătoarea, ocupații casnice cum ar fi prelucrarea fibrelor textile, confecționarea îmbrăcămintelor și pregătirea hranei zilnice. Foarte mulți copii și și femei erau trimise la slujit în diferite orașe că de exemplu Cluj -Napoca, București chiar și Budapesta. Portul popular a apărut și a evoluat fiind influențat cel mai mult de climă, pentru că îmbrăcămintea călduroasă a constituit o necesitate vitală, în evoluția portului popular se dinsting
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
avut cinci copii și nenumărați nepoți și strănepoți care și-au durat case pe aceste meleaguri și cărora lumea le-a zis Diaconești. Aici exista deja o biserică de lemn și din scândură, ridicată pe moșia lor, la care a slujit Stan Diaconu, după care a venit să slujească Popa Pistol, despre care vom vorbi la satul Pistolești. La început satul a avut doar câteva fumuri (20-30 de case) Din neamul Diaconeștilor au mai rămas până astăzi Stănileștii( de la Stan), Peneștii
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
care și-au durat case pe aceste meleaguri și cărora lumea le-a zis Diaconești. Aici exista deja o biserică de lemn și din scândură, ridicată pe moșia lor, la care a slujit Stan Diaconu, după care a venit să slujească Popa Pistol, despre care vom vorbi la satul Pistolești. La început satul a avut doar câteva fumuri (20-30 de case) Din neamul Diaconeștilor au mai rămas până astăzi Stănileștii( de la Stan), Peneștii( dela Pană sin Stan Diaconu), Pârvuleștii (de la Pârvu
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
noapte- Valea Bucovului până în Valea Burzii și moșia moșnenească Strâmbeni. Cătunul Pistolești era așezat pe apa Bucovului, lângă pădurea Piscului. El purta numele întemeietorului său, Popa Pistol, un preot furat de săteni din satul Izvoru pentru a-l aduce să slujească la biserica din Bucov. Preotul făcuse parte din oastea lui Tudor Vladimirescu și după terminarea răzmeliței se popise pentru a i se pierde urma la o mânăstire. După înfrângerea răscoalei, se știe că toți adepții lui Tudor au fost urmăriți
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
ctitorit pentru a doua oară biserica, pe aceeași temelie, fiind târnosită la 25 martie 1926 de Episcopul Nichita Duma al Argeșului. El a fost paroh timp de 54 de ani și a văduvit 38 de ani. Preotul Marin Dana a slujit între 1935-1939 cu multă dăruire, plecând curând ca preot militar la garnizoana din Câmpulung Muscel, dar lăsând în urma sa corul bisericesc de fete, un monument închinat Eroilor satului jertfiți în primul război mondial și clopotnița de piatră. Preotul Theodor Manda
Galeșu, Argeș () [Corola-website/Science/300623_a_301952]
-
la grea încercare răbdarea și voința, vrednicia și credința în Dumnezeu a urmașilor chinuiților ardeleni de altădată. După doi ani, la 31 august 1980, biserica nouă a fost târnosită de arhiereul vicar Gherasim al Râmnicului și Argeșului. Părintele Theodor a slujit merituos timp de 44 de ani (1939-1983) atât Altarul cât și Corul mixt țărănesc, căruia i-a dat ființă din ființa sa. Școala din Galeș a fost construită în timpul învățătorului Florea State (1911-1995). Tot el a pus bazele Muzeului Etnografic
Galeșu, Argeș () [Corola-website/Science/300623_a_301952]
-
Vladislav, acesta a rămas văduv imediat după căsătorie până la sfârșitul vieții, în conformitate cu regulile religiei greco-catolice care nu permiteau recăsătorirea. A fost un om foarte inteligent, cu concepții liberale, moderne și sociabil. Preotul Emil Vladislav și cantorul Turcu Petru Ponoran au slujit și condus parohia din Livadia cca. patru decenii, în secolul XX. Parohia Livadia, de rit greco-catolic,a aparținut de protopopiatul Hațeg și de episcopia Lugojului până în octombrie 1948, când regimul comunist prin decret a desfințat acest cult religios, parohiile și
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Alexandru (Grigore) Iscu din Valea Șoșii și dascălul Luca Mareș, absolvent al seminarului din Roman - călugărit la Schitul Sf. Sava din Berzunți, acolo fiind înmormântat, fiul său Ion Mareș a fost dascăl la biserica din Valea Șoșii. Preoții care au slujit la Biserica din Valea Șoșii: pr. Chiriac Zota, pr. Neculai Patrichi, pr. Dimitrie Patrichi, pr. Constantin Crișan, pr. Gheorghe Șelaru, pr. Petre Moraru; actualul preot paroh este Ovidiu Daniel Hereș. A fost înființată în anul școlar 1927; învățători Ioan și
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
înștiintare facem prin această carte a noastră, tuturor cui vor căuta pe dânsa, ori cetindu-să o vor auzi-o, pentru acest adevăr credincios sluga noastră, dumnealui Domoncuș stolnic și fratele său Blaj și Iacobu, fiul lui Gheleb Miclouș, ce au slujit ei mai înainte sfânt odihniților domnilor ce au fost mai înainte de noi cu dreaptă și credincioasă slujbă, dar astăzi ne slujesc nouă cu dreaptă și credincioasă slujbă. Drept aceea noi... i-am miluit pe dânșii cu deosebita milă de le-
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
adevăr credincios sluga noastră, dumnealui Domoncuș stolnic și fratele său Blaj și Iacobu, fiul lui Gheleb Miclouș, ce au slujit ei mai înainte sfânt odihniților domnilor ce au fost mai înainte de noi cu dreaptă și credincioasă slujbă, dar astăzi ne slujesc nouă cu dreaptă și credincioasă slujbă. Drept aceea noi... i-am miluit pe dânșii cu deosebita milă de le-am dat lor în țara noastră, a Moldovei, șase sate pe Cașin și pe Oituz anume Stînișoreștii, Săscăuții, Grozeștii și Stoieneștii
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
cadrul fin sculptat al ferestrelor este din piatră. Pridvorul este deschis având patru stâlpi despărțiți prin arcade ogivale. Alți stâlpi ca aceștia arată asemeni unei perdele între naos și pronaos. Pereții sunt sprijiniți de contraforturi solizi. Astăzi, preotul paroh care slujește la această biserică este Daniel Iordan. În cadrul acestei parohii face parte și bisericuța „Sfântul Nicolae” din Curița. Această Sfântă biserică a început a se zidi în anul 1840 cu cheltuiala Egumenului Mănăstirii Cașinului - Isaiia Țarigrădeanul - care a zidit-o până la
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
făcută de I. Smărăndoiu, fiul preotului Smărăndoiu, în 1862. În locul acestei Sfinte biserici a fost înainte altă bisericuță de lemn tot cu hramul Sfântul Dumitru. La marele cutremur din 1977, clopotnița a fost avariată fiind ulterior reparată. Preotul paroh ce slujește astăzi la această Sfântă biserică este Marius Cojocaru. Acestei parohii i se mai adaugă și biserica de lemn cu hramul „Sfinții Voievozi”. Această Sfântă biserică a fost construită din lemn în anul 1796 după cum se constată din inscripția din dosul
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
datând din 1694 și cuprinzând biserica Sfinții Mihail și Gavriil, și ruinele unor case egumenești, ale chiliilor, ale unui turn clopotniță și ale zidului de incintă. Mănăstirea Berca nu mai funcționează ca atare, ea având o biserică nouă la care slujește un preot de mir, și în cadrul ei trăind doar două călugărițe. Celălalt este mănăstirea Rătești, mănăstire ce dateaza din secolele al XVII-lea-al XIX-lea și funcționează și astăzi, ea fiind organizată ca sat în cadrul comunei. În afara acestor monumente
Comuna Berca, Buzău () [Corola-website/Science/300795_a_302124]
-
satului. Legenda păstrată în sat spune că înainte de construcția bisericii noi, a fost măsurată umbra unui om bătrân pentru a fi amplasat altarul, persoană care la scurt timp a și murit, dar biserica a dăinuit. Până la construcția acestei biserici unde slujesc eu astăzi, în biserica veche a satului Voicăuți-Bajura au slujit mai mulți preoți și dascăli, amintind aici pe preotul Mihalachi cu dascălul Grigoraș la 1774, preoții Dumitru Baican, M. Vasiliu și Anton Hadârcă menționați la împroprietărirea din 1864, și nu
Bajura, Botoșani () [Corola-website/Science/300889_a_302218]