7,897 matches
-
care le poate avea unul și același afix. Afixele de derivare țin și de lexic, și de morfologie. Un exemplu de astfel de afix, polisemic, este în limba maghiară sufixul "-ság/ség" care formează substantive din adjective sau din alte substantive. Acesta poate exprima: Există și afixe polisemice numai gramaticale, de exemplu, în maghiară, sufixele "-kod(ik)/-ked(ik)/-köd(ik)" și "-ód(ik)/-őd(ik)". Sensul lor de bază este reflexiv (de pildă în cazul verbului "mosakodik „a se spăla
Polisemie () [Corola-website/Science/331285_a_332614]
-
ce cuprind cuvintele din franceza curentă, s-au găsit 4.192 de împrumuturi, adică ceva mai puțin de 13 %. Acestea se repartizează în felul următor: Observații: Din punctul de vedere al părților de vorbire există o mare diferență cantitativă între substantive și celelalte cuvinte. Primele reprezintă 90 % din împrumuturi, pe când verbele 6 %, adjectivele 3 %, adverbele ceva mai puțin de 1 %, iar interjecții sunt numai șase. Cele mai vechi împrumuturi sunt date de suprastratul germanic. Unele cuvinte germanice intraseră deja în latină
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
în franceză și română, dar majoritatea sună diferit, de pildă sunetul scos de rață: "couin couin" în franceză, "mac mac" în română. Unele onomatopee sunt folosite autonom numai ca atare, de exemplu "ouf", dar altele pot fi folosite și ca substantive care denumesc sunete, de exemplu "tic-tac", "froufrou" „foșnet” (referitor la o țesătură), sau numele animalului care scoate sunetul respectiv: "le coucou" „cucul”. Majoritatea cuvintelor onomatopeice sunt verbe derivate de la onomatopee: Sunt și substantive onomatopeice formate prin derivare regresivă de la verbe
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
dar altele pot fi folosite și ca substantive care denumesc sunete, de exemplu "tic-tac", "froufrou" „foșnet” (referitor la o țesătură), sau numele animalului care scoate sunetul respectiv: "le coucou" „cucul”. Majoritatea cuvintelor onomatopeice sunt verbe derivate de la onomatopee: Sunt și substantive onomatopeice formate prin derivare regresivă de la verbe onomatopeice, de exemplu "murmure" (< "murmurer"). Asemenea cuvinte sunt, de exemplu, "brimbaler" „a (se) bălăbăni, a (se) bălăngăni” a "cahin-caha" „târâș-grăpiș” și "dodu" „dolofan”. Tot creații expresive sunt cuvintele din limbajul copiilor mici și
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
Din punct de vedere lexico-gramatical, există sufixe: Din aceeași rădăcină se pot forma mai multe cuvinte prin sufixare. De exemplu rădăcina "am-" produce: Cu acest procedeu se formează un cuvânt prin eliminarea unui sufix. De cele mai multe ori, astfel se formează substantive, eliminându-se sufixul de infinitiv al verbelor corespunzătoare. Uneori rămâne rădăcina verbului, formându-se un substantiv masculin ("accorder" „a acorda” > "accord" „acord”, "labourer" „a ara” > "labour" „arătură”), alteori se adaugă un e la rădăcină și rezultă un substantiv feminin: "attaquer
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
prin sufixare. De exemplu rădăcina "am-" produce: Cu acest procedeu se formează un cuvânt prin eliminarea unui sufix. De cele mai multe ori, astfel se formează substantive, eliminându-se sufixul de infinitiv al verbelor corespunzătoare. Uneori rămâne rădăcina verbului, formându-se un substantiv masculin ("accorder" „a acorda” > "accord" „acord”, "labourer" „a ara” > "labour" „arătură”), alteori se adaugă un e la rădăcină și rezultă un substantiv feminin: "attaquer" „a ataca” > "attaque" „atac”, "nager" „a înota” > "nage" „înot”. În cazul formării de substantive masculine, uneori
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
se formează substantive, eliminându-se sufixul de infinitiv al verbelor corespunzătoare. Uneori rămâne rădăcina verbului, formându-se un substantiv masculin ("accorder" „a acorda” > "accord" „acord”, "labourer" „a ara” > "labour" „arătură”), alteori se adaugă un e la rădăcină și rezultă un substantiv feminin: "attaquer" „a ataca” > "attaque" „atac”, "nager" „a înota” > "nage" „înot”. În cazul formării de substantive masculine, uneori are loc o schimbare fonetică în rădăcină: "avouer" „a mărturisi” > "aveu „mărturie”, "gagner" „a câștiga” > "gain „câștig”. Se poate forma și substantiv
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
-se un substantiv masculin ("accorder" „a acorda” > "accord" „acord”, "labourer" „a ara” > "labour" „arătură”), alteori se adaugă un e la rădăcină și rezultă un substantiv feminin: "attaquer" „a ataca” > "attaque" „atac”, "nager" „a înota” > "nage" „înot”. În cazul formării de substantive masculine, uneori are loc o schimbare fonetică în rădăcină: "avouer" „a mărturisi” > "aveu „mărturie”, "gagner" „a câștiga” > "gain „câștig”. Se poate forma și substantiv din substantiv prin eliminarea unui sufix: "démocratie" > "démocrate", "aristocratie" > "aristocrate". Mai rar, se elimină e final
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
substantiv feminin: "attaquer" „a ataca” > "attaque" „atac”, "nager" „a înota” > "nage" „înot”. În cazul formării de substantive masculine, uneori are loc o schimbare fonetică în rădăcină: "avouer" „a mărturisi” > "aveu „mărturie”, "gagner" „a câștiga” > "gain „câștig”. Se poate forma și substantiv din substantiv prin eliminarea unui sufix: "démocratie" > "démocrate", "aristocratie" > "aristocrate". Mai rar, se elimină e final al unui substantiv feminin, formându-se astfel un substantiv din alt substantiv sau un adjectiv dintr-un substantiv, uneori cu o schimbare fonetică înaintea
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
attaquer" „a ataca” > "attaque" „atac”, "nager" „a înota” > "nage" „înot”. În cazul formării de substantive masculine, uneori are loc o schimbare fonetică în rădăcină: "avouer" „a mărturisi” > "aveu „mărturie”, "gagner" „a câștiga” > "gain „câștig”. Se poate forma și substantiv din substantiv prin eliminarea unui sufix: "démocratie" > "démocrate", "aristocratie" > "aristocrate". Mai rar, se elimină e final al unui substantiv feminin, formându-se astfel un substantiv din alt substantiv sau un adjectiv dintr-un substantiv, uneori cu o schimbare fonetică înaintea lui e
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
are loc o schimbare fonetică în rădăcină: "avouer" „a mărturisi” > "aveu „mărturie”, "gagner" „a câștiga” > "gain „câștig”. Se poate forma și substantiv din substantiv prin eliminarea unui sufix: "démocratie" > "démocrate", "aristocratie" > "aristocrate". Mai rar, se elimină e final al unui substantiv feminin, formându-se astfel un substantiv din alt substantiv sau un adjectiv dintr-un substantiv, uneori cu o schimbare fonetică înaintea lui e: "médecine" „medicină” > "médecin" „medic”, "châtaigne" „castană” > "châtain" „castaniu, șaten”. Din punct de vedere semantic, prefixele pot fi
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
rădăcină: "avouer" „a mărturisi” > "aveu „mărturie”, "gagner" „a câștiga” > "gain „câștig”. Se poate forma și substantiv din substantiv prin eliminarea unui sufix: "démocratie" > "démocrate", "aristocratie" > "aristocrate". Mai rar, se elimină e final al unui substantiv feminin, formându-se astfel un substantiv din alt substantiv sau un adjectiv dintr-un substantiv, uneori cu o schimbare fonetică înaintea lui e: "médecine" „medicină” > "médecin" „medic”, "châtaigne" „castană” > "châtain" „castaniu, șaten”. Din punct de vedere semantic, prefixele pot fi: Prin acest procedeu, un cuvânt bază
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
mărturisi” > "aveu „mărturie”, "gagner" „a câștiga” > "gain „câștig”. Se poate forma și substantiv din substantiv prin eliminarea unui sufix: "démocratie" > "démocrate", "aristocratie" > "aristocrate". Mai rar, se elimină e final al unui substantiv feminin, formându-se astfel un substantiv din alt substantiv sau un adjectiv dintr-un substantiv, uneori cu o schimbare fonetică înaintea lui e: "médecine" „medicină” > "médecin" „medic”, "châtaigne" „castană” > "châtain" „castaniu, șaten”. Din punct de vedere semantic, prefixele pot fi: Prin acest procedeu, un cuvânt bază primește un sufix
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
gain „câștig”. Se poate forma și substantiv din substantiv prin eliminarea unui sufix: "démocratie" > "démocrate", "aristocratie" > "aristocrate". Mai rar, se elimină e final al unui substantiv feminin, formându-se astfel un substantiv din alt substantiv sau un adjectiv dintr-un substantiv, uneori cu o schimbare fonetică înaintea lui e: "médecine" „medicină” > "médecin" „medic”, "châtaigne" „castană” > "châtain" „castaniu, șaten”. Din punct de vedere semantic, prefixele pot fi: Prin acest procedeu, un cuvânt bază primește un sufix și un prefix, formându-se un
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
medicină” > "médecin" „medic”, "châtaigne" „castană” > "châtain" „castaniu, șaten”. Din punct de vedere semantic, prefixele pot fi: Prin acest procedeu, un cuvânt bază primește un sufix și un prefix, formându-se un verb. Procesul poate fi Astfel se pot forma și substantive (de exemplu "branche" „ramură” > embranchement „ramificație”) sau adjective: "front" „frunte” > effronté „nerușinat”. În franceză, compunerea este mai puțin frecventă decât, de exemplu, în germană. Elementele cuvântului compus pot fi din aceeași clasă lexico-gramaticală sau din clase diferite, iar în unele
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
în expresia idiomatica posibilitățile transformaționale sunt reduse sau imposibile. De exemplu, propoziția " Ce projet a du plomb dans l’aile" nu poate fi reformulata *"Ce projet a du plomb dans leș ailes" lit. „Proiectul acesta are plumb în aripi”, cu substantivul la plural. În afară de o asemenea imposibilitate mai sunt și alte blocaje. Dacă se ia ca exemplu propoziția "Pierre a cassé să pipe" „Pierre a dat ortul popii” (lit. „Pierre și-a spart pipa”), se constată că sunt posibile următoarele transformări
Expresie idiomatică () [Corola-website/Science/335189_a_336518]
-
propriu, dar sunt imposibile aceleași transformări dacă este vorba de o expresie idiomatica: Mai sunt și alte limitări morfosintactice în cazul expresiei idiomatice: În domeniul morfosintactic, gradul de fixitate este diferit de la caz la caz. Nu poate fi schimbat numărul substantivului din expresia idiomatica, dar verbul poate fi la mai multe forme modale și temporale. Posibilitatea de a introduce elemente noi este redusă, dar nu la zero. De exemplu propoziția "Îl tourne de l’œil" poate fi dezvoltată în "Îl tourne
Expresie idiomatică () [Corola-website/Science/335189_a_336518]
-
rău”, în care nu se poate înlocui "pire" cu orice alt cuvânt, bunăoară nu se poate spune *"s’attendre au meilleur" „a se aștepta la ce e mai bun”. Colocația are un pivot, o bază colocativă, cel mai adesea un substantiv sau un verb, uneori un adjectiv sau un adverb. Pivotul „își alege” anumiți sateliți ce formează domeniul său colocativ. De exemplu cuvântul pivot "lege" poate intra în următoarele colocații: "a promulga o lege", "a anula/aboli/abroga o lege", "a
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
deveni cu același sens pragmatic " Ferme ton clapet!" De asemenea, ea acceptă și unele manipulări morfosintactice: trecerea la plural ("Fermez vos gueules!" „Țineți-vă fleanca!”), dezvoltarea ("Ferme ta sale gueule!" „Ține-ți fleanca aia spurcată!”), înlocuirea cu un pronume a substantivului ("Ferme-la!"), eliminarea predicatului ("Ta gueule!" „Gura!”). Alte unități frazeologice pragmatice devin practic formule prin fixitatea lor totală sau aproape totală. De pildă, o propoziție ca "C’est trop facile!" are sens compozițional dacă este o îmbinare liberă de cuvinte: „Este
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
În morfologie, adjectivul demonstrativ este un cuvânt gramatical din categoria adjectivelor pronominale, care determină un substantiv indicând în general apropierea ori depărtarea acestuia față de vorbitor (uneori și față de destinatarul comunicării) în spațiu sau în timp. Entitățile denumite de substantiv pot fi concrete (obiecte, ființe, persoane), pe care vorbitorul le arată în spațiu, dar pot fi și
Adjectiv demonstrativ () [Corola-website/Science/335353_a_336682]
-
În morfologie, adjectivul demonstrativ este un cuvânt gramatical din categoria adjectivelor pronominale, care determină un substantiv indicând în general apropierea ori depărtarea acestuia față de vorbitor (uneori și față de destinatarul comunicării) în spațiu sau în timp. Entitățile denumite de substantiv pot fi concrete (obiecte, ființe, persoane), pe care vorbitorul le arată în spațiu, dar pot fi și abstracte (acțiuni, calități), despre care vorbitorul indică faptul că sunt cunoscute pentru că a mai fost vorba despre ele, ori pentru că din diverse motive
Adjectiv demonstrativ () [Corola-website/Science/335353_a_336682]
-
forme cazuale: de nominativ-acuzativ și de genitiv-dativ. Există totodată și forme specifice registrelor de limbă: pe de o parte forme elevate și curente, pe de altă parte forme familiare. Aceste adjective au forme ușor diferite după cum sunt antepuse sau postpuse substantivului determinat. Cele postpuse sunt identice cu formele pronumelor demonstrative. Formele postpuse de apropiere: Formele postpuse de depărtare: Formele antepuse de apropiere: Formele antepuse de depărtare: Exemple în registrele elevat/curent: acestui om" / "omului acestuia, acest fenomen" / "fenomenul acesta, această zi
Adjectiv demonstrativ () [Corola-website/Science/335353_a_336682]
-
depărtare: Există și o formă de apropiere, dar numai în registrul familiar: Adjectivele demonstrative de diferențiere au aceeași formă ca pronumele, indiferent de topică: celălalt om" / "omul celălalt. De menționat că toate adjectivele demonstrative românești antepuse determină în mod definit substantivul numai prin ele însele, dar cele postpuse o fac împreună cu articolul hotărât atașat substantivului. Formele adjectivelor demonstrative franceze sunt diferite de cele ale pronumelor corespunzătoare: Observații: Spre deosebire de română, în franceză adjectivul demonstrativ determină totdeauna substantivul în mod definit fără prezența
Adjectiv demonstrativ () [Corola-website/Science/335353_a_336682]
-
de diferențiere au aceeași formă ca pronumele, indiferent de topică: celălalt om" / "omul celălalt. De menționat că toate adjectivele demonstrative românești antepuse determină în mod definit substantivul numai prin ele însele, dar cele postpuse o fac împreună cu articolul hotărât atașat substantivului. Formele adjectivelor demonstrative franceze sunt diferite de cele ale pronumelor corespunzătoare: Observații: Spre deosebire de română, în franceză adjectivul demonstrativ determină totdeauna substantivul în mod definit fără prezența articolului hotărât. Mai este de menționat că în gramaticile tradiționale ale limbii franceze, adjective
Adjectiv demonstrativ () [Corola-website/Science/335353_a_336682]
-
antepuse determină în mod definit substantivul numai prin ele însele, dar cele postpuse o fac împreună cu articolul hotărât atașat substantivului. Formele adjectivelor demonstrative franceze sunt diferite de cele ale pronumelor corespunzătoare: Observații: Spre deosebire de română, în franceză adjectivul demonstrativ determină totdeauna substantivul în mod definit fără prezența articolului hotărât. Mai este de menționat că în gramaticile tradiționale ale limbii franceze, adjective demonstrative sunt considerate numai cele de mai sus. În limbile sârbă și croată, adjectivele demonstrative au aceleași forme ca și pronumele
Adjectiv demonstrativ () [Corola-website/Science/335353_a_336682]